de Xiaocao, oraşul Changzhi, provincia Shanxi

Într-o zi, am văzut următorul pasaj din cuvintele lui Dumnezeu în fragmentul: „Cum a ajuns Petru să-L cunoască pe Isus”: „De-a lungul timpului când L-a urmat pe Isus, Petru a observat și a pus la inimă totul despre viața Lui: acțiunile, cuvintele, mișcările și expresiile Lui. […] Din timpul petrecut în contact cu Isus, Petru și-a dat seama și că Dumnezeu avea caracterul diferit de cel al unui om obișnuit. El acționa, mereu, în mod constant și niciodată cu grabă, niciodată nu exagera și nici nu subestima un subiect și Își conducea viața într-un mod ce dezvăluia un caracter care era atât normal, cât și admirabil. În conversație, Isus era elegant și grațios, deschis și vesel, dar senin, și nu Și-a pierdut niciodată demnitatea în executarea lucrării Lui. Petru a văzut că Isus era, uneori, taciturn, dar, alteori, vorbea neîncetat. Era, uneori, atât de fericit, încât părea un porumbel vioi și jucăuș, dar, uneori, Se întrista atât, încât nu vorbea deloc, ca și cum ar fi fost o mamă ostenită și fără vlagă. Câteodată, era plin de mânie, ca un brav soldat atacând ca să ucidă dușmani și, uneori, chiar ca un leu furios. Uneori râdea; alteori Se ruga și plângea. Indiferent de modul în care acționa Isus, Petru a ajuns să aibă o iubire și un respect fără limite pentru El. Râsul lui Isus îl umplea de fericire, tristețea Lui îl afunda în durere, mânia Lui îl înfricoșa, în timp ce mila, iertarea și cererile stricte pe care le făcea de la oameni îl făceau să ajungă să-L iubească, cu adevărat, pe Isus, dezvoltând o adevărată venerație și dor adevărat față de El. Desigur, doar treptat a ajuns Petru să înțeleagă toate aceste lucruri, odată ce trăise alături de Isus vreme de câțiva ani” (Cuvântul Se arată în trup). După ce am citit acest pasaj, m-am gândit: Nu-i de mirare că Petru a reuşit să dobândească cunoaşterea lui Dumnezeu! Se dovedește că asta s-a întâmplat deoarece în perioada când a trăit alături de Iisus zi şi noapte, a fost martor nemijlocit al fiecărui cuvânt şi al fiecărei mişcări a lui Iisus, iar astfel a descoperit mai mult minunăţia lui Dumnezeu. Acum este de asemenea vremea în care Dumnezeu devine trup pentru a Se coborî El Însuşi în lumea oamenilor ca să lucreze. Dacă aş avea şi eu norocul de a putea să intru în contact cu Dumnezeu şi să petrec o vreme împreună cu El, cum a făcut Petru, atunci nu L-aş cunoaşte şi eu mai bine pe Dumnezeu? O, ce păcat că acum pot doar să citesc cuvintele lui Dumnezeu, dar nu pot vedea chipul lui Hristos. Atunci, cum voi putea să dobândesc adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu?

Tocmai când devenisem trist şi dezamăgit din această cauză, cuvintele lui Dumnezeu m-au luminat: „Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie dobândită prin citirea și înțelegerea cuvintelor lui Dumnezeu. Unii spun: «Nu L-am văzut pe Dumnezeu întrupat, deci cum L-aș putea cunoaște pe Dumnezeu?» Într-adevăr, cuvintele lui Dumnezeu sunt o exprimare a firii Sale. Din cuvintele lui Dumnezeu, poți vedea iubirea și mântuirea Sa pentru oameni, precum și metoda Lui de a-i mântui. […] Asta deoarece cuvintele lui Dumnezeu sunt exprimate de Dumnezeu Însuși, nu scrise de oameni. Acestea au fost exprimate personal de Dumnezeu; Dumnezeu Însuși Își exprimă propriile cuvinte și vocea interioară. De ce li se spune cuvinte din inimă? Datorită faptului că sunt emise din profunzimi și exprimă firea Lui, voia, gândurile, iubirea Lui pentru omenire, mântuirea Lui pentru omenire și așteptările Lui de la omenire. […] Cuvântările lui Dumnezeu includ cuvinte aspre și cuvinte blânde și grijulii, precum și unele cuvinte revelatoare care nu sunt conforme dorințelor umane. Dacă te uiți doar la cuvintele revelatoare, s-ar putea să simți că Dumnezeu este destul de sever. Dacă te uiți doar la cuvintele blânde, s-ar putea să simți că Dumnezeu nu este prea autoritar. Așadar, nu ar trebui să le scoți din context; privește-le mai degrabă din fiecare unghi. Uneori, Dumnezeu vorbește dintr-o perspectivă blândă și plină de compasiune, iar apoi oamenii văd iubirea Lui pentru omenire; uneori, El vorbește dintr-o perspectivă foarte strictă, iar apoi oamenii văd acea fire a Lui care nu va tolera nicio jignire. Omul este deplorabil de murdar și nu este demn să vadă chipul lui Dumnezeu sau să vină înaintea Lui. Faptul că oamenilor li se permite acum să vină înaintea Lui se datorează doar harului Său. Înțelepciunea lui Dumnezeu poate fi văzută din modul în care El lucrează și în semnificația lucrării Sale. Oamenii tot reușesc să vadă aceste lucruri în cuvintele lui Dumnezeu, chiar fără să aibă contact direct cu El” („Cum să-L cunoști pe Dumnezeu întrupat” din Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos). Cuvintele lui Dumnezeu m-au făcut dintr-o dată să văd lumina. Da! Dumnezeu cel întrupat din zilele de pe urmă se slujise deja de cuvântul Său ca să-i arate pe deplin omului firea Sa, îngăduind-i să vadă, prin cuvintele lui Dumnezeu, puterea Sa imensă, supremaţia Sa, umilinţa şi tăinicia Sa, precum şi minunăţia Sa şi totodată să înţeleagă bucuriile şi suferinţele Lui şi să cunoască tot ceea ce este şi ceea ce are El. Aceasta este suficientă pentru a demonstra că a citi cuvântul lui Dumnezeu şi a-l trăi este singura cale de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. Dacă mă îndepărtez de cuvântul lui Dumnezeu, atunci, chiar dacă Îl văd pe Dumnezeu întrupat, nu-i oare în zadar? Oare nu Îl văzuseră şi Fariseii pe Iisus în vremea aceea? Şi atunci, de ce L-au pironit pe cruce? Nu a fost oare pentru că nu au ascultat cuvintele lui Iisus, pentru că au fost îngâmfaţi, susţinându-şi cu încăpăţânare propriile concepții şi închipuiri, împotrivindu-se Domnului Iisus şi condamnându-L pe temeiul puţinului pe care îl înţelegeau din scripturi? Pe de altă parte, Petru L-a putut cunoaşte pe Iisus pentru că a ştiut să renunţe la propriile concepții şi închipuiri, să asculte cu grijă cuvintele Domnului Iisus şi s-a priceput să contemple cu atenţie orice cuvânt şi propoziţie rostite de Iisus. Prin vorbele şi lucrarea Domnului Iisus, a ajuns să cunoască firea lui Dumnezeu şi tot ceea ce El are şi este, dobândind în cele din urmă adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu. Oare acest lucru de netăgăduit nu dovedeşte îndeajuns că omul Îl poate cunoaşte pe Dumnezeu doar prin cuvântul Său? În plus, dat fiind că lucrarea principală a lui Dumnezeu întrupat din zilele din urmă este lucrarea cuvântului, nu mă ajută oare asta să ajung să Îl cunosc pe Dumnezeu?

Cu cât îmi aminteam mai mult gândirea mea logică, cu atât simţeam mai puternic cât fusesem de mizerabil, de nechibzuit şi de imatur. În fiecare zi, ţineam în mâini cuvântul lui Dumnezeu, mâncam şi beam cuvântul lui Dumnezeu, citeam cuvântul lui Dumnezeu şi îl trăiam, dar nu iubeam pe deplin cuvântul Său, gândindu-mă că doar văzând chipul lui Hristos L-aş putea cunoaşte pe Dumnezeu. Trăiam cu adevărat o viaţă binecuvântată fără să o apreciez! O, Dumnezeule! Îţi mulţumesc pentru că mi-ai revelat şi ai preschimbat modul meu greşit de a cunoaşte şi m-ai făcut să văd calea către cunoașterea lui Dumnezeu. De acum înainte, voi râvni să citesc cuvântul Tău, să îl contemplu, să caut să înţeleg bucuriile şi suferinţele Tale prin cuvântul Tău şi, descoperind din ce în ce mai mult minunăția Ta, să ajung să Te cunosc chiar mai în profunzime.