Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Viața creștină: patru sfaturi pentru a vă învăța cum să interacționați cu ceilalți în conformitate cu intențiile Domnului

343

de Wang Zihan, provincia Shanxi

Cuprins

1. Trebuie să îi abordați pe ceilalți în mod corect și echitabil. Nu trebuie să acționați pe baza emoțiilor și preferințelor voastre.

2. Să acordăm atenție, în mod corespunzător, neajunsurilor și stricăciunii dezvăluite a altor persoane. Să nu-i clasificăm și să nu-i judecăm la întâmplare pe alții.

3. Nu trebuie să supraestimați, nici să subestimați alți oameni. Învățați din punctele forte ale celorlalți și compensați propriile voastre lipsuri.

4. Când descoperiți că alți oameni fac lucruri care nu sunt conforme cu propriile voastre idei, nu vă concentrați privirea asupra celeilalte persoane. În schimb, trebuie mai întâi să vă recunoașteți pe voi înșivă și să puneți adevărul în practică.

Relația interpersonală este un subiect care provoacă dureri de cap multor oameni. Acesta este, de asemenea, un subiect care se întâlnește adesea pe tot parcursul vieții de creștin a cuiva. Domnul Isus ne cere să ne înțelegem bine unul cu celălalt, în mod armonios, și să-i iubim pe ceilalți așa cum ne iubim pe noi înșine. Mulți creștini devotați sunt, de asemenea, dornici să pună în practică învățăturile Domnului. Cu toate acestea, în realitate, atunci când interacționăm cu alții, întâlnim frecvent conflicte și neînțelegeri, atât de mult încât relațiile noastre devin rigide și-și pierd controlul. Acest lucru duce la durere pentru toată lumea. Așadar, care este motivul pentru care suntem incapabili să trăim armonios împreună? Cum ar trebui noi, creștinii, să interacționăm cu ceilalți în viețile noastre în conformitate cu intențiile Domnului? Aceasta a fost, de asemenea, o problemă cu care am avut dificultăți în trecut. Slavă Domnului pentru călăuzirea Lui! După aceea, am reușit să găsesc răspunsul într-o carte care mi-a rezolvat problemele. Aici, voi împărtăși puțin despre experiența și înțelegerea mea!

1. Trebuie să îi abordați pe ceilalți în mod corect și echitabil. Nu trebuie să acționați pe baza emoțiilor și preferințelor voastre.

Isus a spus: „Dacă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Oare colectorii de taxe nu fac la fel? Şi dacă vă întâmpinaţi cu dragoste doar fraţii, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare neamurile nu fac la fel? Fiţi deci desăvârşiţi, aşa cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit!” (Matei 5:46-48).

Din cuvintele Domnului, am înțeles că Dumnezeu cere de la creștini să-i trateze pe ceilalți din viața lor potrivit cuvintelor Lui. Ei nu trebuie să facă astfel în conformitate cu propriile emoții și preferințe. Când mă gândesc la modul în care interacționăm cu ceilalți, îmi dau seama că, atunci când dobândim foloase sau ajutor de la ceilalți, devenim fericiți și recunoscători față de cealaltă parte. Cu toate acestea, atunci când alții spun sau fac lucruri care ne rănesc, suntem dezgustați de celelalte persoane și nu le mai acordăm atenție. Când întâlnim pe cineva care ne place, ne apropiem mai mult de acea persoană și o atragem; când întâlnim pe cineva care nu ne place, respingem acea persoană și ne îndepărtăm de ea. Ne dăm pe lângă oricine are statut înalt sau putere mare și încercăm să ne punem bine cu acea persoană. Pe oricine nu are statut sau putere, îl respingem și-l vorbim de rău. Când cineva, pentru care avem o preferință, atrage atenția asupra imperfecțiunilor noastre, suntem capabili să acceptăm acest lucru. Dacă cineva, pentru care nu avem o preferință, face ceva asemănător, nu acceptăm și justificăm acest lucru și, uneori, chiar suntem dezgustați de acea persoană, suntem în conflict cu ea și chiar o atacăm. Acestea toate sunt exemple ale urmării propriilor emoții și preferințe și ale faptului de a nu se comporta cu ceilalți în mod echitabil. Aceasta este și metoda prin care necredincioșii se comportă cu alții. Dacă un creștin se comportă cu ceilalți în acest fel, atunci aceștia merg pe același drum pe care umblă un necredincios, nu sunt vrednici să fie numiți credincioși ai Domnului, iar ceea ce fac ei nu este în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu. Ca și credincioși în Domnul, trebuie să punem în practică învățăturile Lui. Trebuie să-i iubim pe ceilalți așa cum ne iubim pe noi înșine. Atâta timp cât umanitatea oamenilor este bună, ei cred în mod sincer în Dumnezeu și iubesc adevărul, indiferent dacă sunt compatibili cu preferințele, temperamentul, caracterul nostru, indiferent dacă sunt persoane care ne plac și dacă sunt frați și surori de rând sau lideri ai bisericii, ar trebui să ne comportăm cu ei în mod sincer și nepărtinitor. Trebuie să le arătăm îngăduință, răbdare și dragoste. Nu trebuie să înșelăm și să discriminăm. Doar făcând astfel, am fi în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu.

2. Să acordăm atenție, în mod corespunzător, neajunsurilor și stricăciunii dezvăluite a altor persoane. Să nu-i clasificăm și să nu-i judecăm la întâmplare pe alții.

Isus a spus: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura” (Matei 7:1-2).

Învățăturile Domnului m-au ajutat să înțeleg că noi toți suntem oameni care au fost corupți de Satana. Firea noastră coruptă este în totalitate aceeași. Dacă alții descoperă o fire satanică arogantă, plină de sine, egoistă și josnică, noi, de asemenea, putem dezvălui aceeași fire. Avem aceleași defecte ca ceilalți. Nu suntem mai buni decât alții. Dacă-i judecăm și-i definim pe alții din cauza defectelor și a stricăciunii lor, atunci suntem cu adevărat aroganți și avem prea puțină cunoaștere despre noi înșine! Așadar, indiferent de stricăciunea și abaterile pe care le dezvăluie alții, trebuie să-i abordăm în mod corespunzător și nu trebuie să-i judecăm și să-i definim la întâmplare. Amintiți-vă de atitudinea pe care a avut-o Isus atunci când s-a adresat păcătoșilor, așa cum a fost consemnat în Biblie: fariseii au luat o femeie care săvârșise adulter și a adus-o înaintea lui Isus. L-au întrebat pe Isus cum ar trebui să se comporte cu această femeie. Conform legilor din acea vreme, femeia ar fi trebuit să fie ucisă cu pietre. Totuși, Isus nu a condamnat-o pentru păcatele ei. Tot ce a făcut El a fost să-i spună să nu mai păcătuiască în viitor. (Vezi Ioan 8:3-11.) Din acest pasaj, putem vedea că Isus a înțeles durerea și neputința pe care le simt oamenii care au fost corupți de Satana și trăiesc în păcat. El a simțit compasiune pentru slăbiciunea omului. Când am descoperit corupția sau am săvârșit abateri, atâta timp cât ne pocăim cu adevărat, Dumnezeu ne va da suficient timp să ne pocăim și să ne schimbăm. De asemenea, ar trebui să urmăm exemplul lui Isus și să abordăm corect defectele și stricăciunea dezvăluită a altor oameni. Ar trebui să-i examinăm pe alții printr-o perspectivă de dezvoltare. Acesta este, de asemenea, un principiu de a trata alți oameni pe care creștinii ar trebui să-i aibă în viața lor. Dacă avem cerințe dure de la alte persoane, despicăm firul în patru cu ei și chiar îi judecăm pe oameni la întâmplare, dacă-i definim și tragem concluzia că sunt fără speranță odată ce le descoperim defectele, acesta este un exemplu de folosire a unei firi corupte arogante și pline de sine ca să-i tratăm pe alții. Dacă faceți acest lucru, nu este în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu și nu veți avea pe deplin relații normale cu ceilalți.

Permiteți-mi să împărtășesc cu toată lumea o parte din experiența mea. În biserica noastră, există o soră care nu poate ajunge la timp la adunări din cauza soțului ei necredincios. Vorbisem de mai multe ori cu această soră, dar ea trăia încă în negativitate și slăbiciune. Am fost foarte furioasă în această privință și, astfel, am definit-o ca pe cineva care nu credea cu adevărat în Dumnezeu. N-am mai vrut s-o ajut sau s-o sprijin. După aceea, am citit următoarele în Biblie: „Cel ce mănâncă orice să nu-l dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă orice, iar cel ce nu mănâncă orice să nu-l condamne pe cel ce mănâncă, pentru că Dumnezeu l-a primit. Cine eşti tu să-l condamni pe slujitorul altuia?! Dacă stă sau cade, îl priveşte pe stăpânul său! Însă el va sta, pentru că Domnul îl poate face să stea” (Romani 14:3-4). M-am simțit foarte rușinată. M-am gândit la vremurile când m-am simțit înfrântă, negativă și slabă. Dumnezeu i-a atins emoțional pe frații mei și pe surorile mele, astfel încât ei veneau și-mi citeau de multe ori cuvintele lui Dumnezeu. Ei își comunicau și-și împărtășeau experiențele pentru a mă ajuta și a mă sprijini. Doar sub călăuzirea cuvintelor lui Dumnezeu puteam să rămân neclintită. Eu însămi nu aveam nimic cu care să mă pot lăuda. Acum, această soră nu a putut ajunge la timp la adunări din cauza piedicilor soțului ei. Ar fi trebuit să o ajut cu o inimă iubitoare, însă nu eram preocupată de viața acestei surori. Chiar am evitat-o și am definit-o ca pe cineva care nu credea cu adevărat în Dumnezeu. Când m-am examinat pe mine, am simțit că eram foarte arogantă. Nu m-am comportat deloc cu această soră cu o inimă iubitoare sau cu răbdare. Nu făcusem nimic care să fi fost în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu. Odată ce am înțeles aceasta, mi-am mărturisit păcatele înaintea lui Dumnezeu și m-am pocăit: am fost dornică să continuu s-o ajut și s-o sprijin pe această soră. După aceea, i-am comunicat cuvintele lui Dumnezeu acestei surori cu o inimă iubitoare și am împărtășit cu ea o parte din experiența și înțelegerea mea. După ce am comunicat cu ea de câteva ori, nu a mai fost supusă controlului soțului ei, iar existența ei s-a îmbunătățit treptat. Ceea ce am învățat din această experiență este că, indiferent de defectele și slăbiciunile pe care le are un frate sau o soră sau orice stricăciune pe care ei o dezvăluie, atâta timp cât ei cred cu adevărat în Dumnezeu și se pot pocăi înaintea Lui atunci când fac o greșeală, El le va da o ocazie să se schimbe. De aceea trebuie să-i ajutăm și pe alții cu o inimă iubitoare, să-i iertăm pe ceilalții și să ne comportăm cu fiecare persoană în conformitate cu cerințele lui Dumnezeu. Nu trebuie să-i definim și să-i judecăm la întâmplare pe ceilalți oameni. Acesta este modul în care cineva se comportă cu oamenii în mod echitabil și în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu.

3. Nu trebuie să supraestimați, nici să subestimați alți oameni. Învățați din punctele forte ale celorlalți și compensați propriile voastre lipsuri.

Biblia spune: „Nu faceţi nimic din ambiţie egoistă, nici din îngâmfare, ci, în smerenie, consideraţi-i pe alţii mai presus decât voi înşivă” (Filipeni 2:3). Dumnezeu ne-a dat fiecăruia dintre noi un calibru, un talent și puncte forte diferite. Din acest motiv, ar trebui să avem o inimă umilă atunci când interacționăm cu frații noștri și cu surorile noastre și ar trebui să acordăm atenție în mod adecvat punctelor slabe și punctelor forte ale celorlalți. Nu trebuie să-i supraestimăm, nici să-i subestimăm pe ceilalți. Ar trebui să absorbim punctele forte ale celorlalți, astfel încât să putem compensa neajunsurile noastre. Dacă din cauza propriilor noastre puncte forte, a calibrului și a talentului, ajungem să-i privim de sus pe alții și să ne mărim fără limită propriile noastre puncte forte, prin care ne dăm mari și ne lăudăm cu noi înșine, dar îi și judecăm, îi vorbim de rău și le aducem prejudicii altora, acesta este modul în care suntem controlați de propria noastră natură coruptă arogantă și vanitoasă. Acesta nu este modul în care ar trebui să trăiască un creștin. De exemplu, înainte, întotdeauna am crezut că era mai bun calibrul meu decât cel al unei surori cu care am lucrat, așa că am tratat-o cu superioritate. În timpul colaborării noastre, m-am dat mare în mod intenționat și neintenționat, iar inima mea era plină de mândrie. Firea mea coruptă L-a făcut pe Dumnezeu să mă deteste și să-Și acopere fața de mine. Duhul meu a devenit întunecat și deprimat. În lucrarea mea, au fost multe probleme clare pe care eram incapabilă să le descopăr, în timp ce lucrarea surorii a devenit treptat mai bună. M-am gândit la ceea ce a spus Isus: „Oricine se înalţă pe sine va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat” (Matei 23:12). Acesta a fost momentul când am văzut cât de arogantă eram. Nu eram conștientă de mine însămi. De fapt, datorită lucrării Duhului Sfânt, lucrarea mea a produs unele rezultate sau am reușit să descopăr unele probleme. Cu toate acestea, eu încă am furat onoarea lui Dumnezeu și am fost nemaipomenit de auto-mulțumită și mi-am admirat propriul ego. M-am uitat de sus la frații mei și la surorile mele de părtășie. În realitate, eram doar foarte irațională! În același timp, eram conștientă că trebuia să învăț cum să mă resemnez. A trebuit să absorb, în mod tolerant, puctele forte ale surorii pentru a-mi compensa propriile lipsuri. Doar dacă aș face aceasta, Dumnezeu ar fi fericit, iar propria-mi viață ar crește în mod continuu. Ca rezultat, am început să fac astfel. Când erau probleme pe care nu le înțelegeam, ceream sfaturile surorii. Dacă întâmpinam probleme, le discutam cu ea. În acest moment, am descoperit că, de fapt, ea avea multe puncte forte care-mi lipseau mie. Inima mea s-a simțit foarte umilită. De asemenea, am înțeles că Dumnezeu a aranjat ca eu să lucrez cu această soră pentru că El a vrut să mă revanșez pentru neajunsurile mele. El a vrut ca noi să cooperăm armonios împreună pentru a face lucrarea pe care El ne-a încredințat-o. Treptat, relația mea cu sora a devenit normală, iar eu am primit din nou lucrarea Duhului Sfânt.

4. Când descoperiți că alți oameni fac lucruri care nu sunt conforme cu propriile voastre idei, nu vă concentrați privirea asupra celeilalte persoane. În schimb, trebuie mai întâi să vă recunoașteți pe voi înșivă și să puneți adevărul în practică.

Isus a spus: „De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?! Sau cum poţi să-i spui fratelui tău: «Lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», când iată că tu ai o bârnă în ochiul tău?! Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău!” (Matei 7:3-5). Când interacționăm cu ceilalți, este inevitabil să nu existe unele fricțiuni și prejudecăți. În aceste momente, nu trebuie să ne concentrăm orbește asupra a ceea ce face greșit cealaltă parte și să credem întotdeauna că este vina celeilalte părți. În schimb, ar trebui să învățăm să venim înaintea lui Dumnezeu și să căutăm adevărul în cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât să putem afla unde se află propriile noastre probleme. Odată ce înțelegem intențiile lui Dumnezeu și avem o înțelegere a propriei noastre firi corupte, vom putea să ne punem în locul altor oameni și să vedem lucrurile din perspectiva lor. Vom putea să-i înțelegem pe alții, să empatizăm cu ei și să fim toleranți. În acest moment, prejudecățile pe care le avem față de alții vor scădea drastic în mod natural.

Am avut câteva experiențe profunde cu privire la acest aspect. Îmi amintesc una dintre surorile cu care lucrasem care a arătat de multe ori că nu-mi purtasem povara în ceea ce privește lucrarea bisericii. Cu toate acestea, nu numai că nu am reușit să o primesc de la Dumnezeu, de fapt, chiar am bănuit că această soră îmi căuta în mod intenționat nod în papură și-mi făcea viața grea. Inima mea a început să genereze prejudecăți față de această soră și nu am mai vrut să slujesc alături de ea. După ce am citit cuvântul lui Dumnezeu și am căutat intențiile Lui, am înțeles că propria mea fire satanică arogantă și vanitoasă mă controla și nu-mi permitea să accept sugestiile acestei surori. Chiar m-a făcut să fiu bănuitoare în legătură cu ea. Acest lucru a dus la incapacitatea mea de a avea interacțiuni normale cu această soră. În același timp, știam că oamenii, evenimentele și lucrurile pe care le-am întâlnit în fiecare zi au fost toate dictate și aranjate de Dumnezeu. Dumnezeu era Cel care aranja cu meticulozitate aceste lucruri ca să mă schimbe și să mă mântuiască și nu sora era cea care voia în mod deliberat să facă lucrurile dificile pentru mine. Ar trebui să mă supun lui Dumnezeu, să învăț să mă eliberez și să accept sugestiile ei corecte. După aceea, m-am dus înaintea lui Dumnezeu și am reflectat cu privire la mine însămi. Din sugestiile surorii, am putut vedea că, într-adevăr, nu-mi purtam responsabilitățile cu privire la lucrarea bisericii. Am făcut ce mi-a ordonat liderul să fac, însă nu m-am gândit niciodată cum puteam să lucrez mai bine în biserică. Odată ce am înțeles intențiile lui Dumnezeu, am făcut lucruri conform cererilor lui Dumnezeu. În mod proactiv și nerestricționat, mi-am dezvăluit acestei surori corupția și chiar L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea și mai multe responsabilități. Când am întâlnit situații, m-am gândit mai mult la cum aș putea folosi bisericii. Când am pus lucrurile în practică în acest fel, au dispărut neînțelegerile pe care le-am avut cândva cu această soră. Ne-am conectat spiritual și am restabilit armonia pe care am avut-o odată.

Cele patru principii de practică erau lucruri pe care le învățasem din experiențele mele. Am experimentat cu adevărat cuvântul lui Dumnezeu care este lumina călăuzitoare în viața unui creștin. Este busola pentru calea noastră. Fără călăuzirea cuvântului lui Dumnezeu, nu am avea nicio cale pe care să mergem. Tot ce trebuie să facem este să punem învățăturile lui Dumnezeu în practică și să ne comportăm cu toți în mod echitabil. Numai atunci vom putea trăi asemănarea unei ființe umane reale, vom putea coexista armonios cu ceilalți, le vom putea permite celor din jurul nostru să folosească și să-L facem pe Dumnezeu să fie mulțumit și să ne laude.

Slavă lui Dumnezeu pentru călăuzirea Lui. Fie ca toată cinstea să fie la Dumnezeu!

Nota redactorului: Datorită luminării și călăuzirii lui Dumnezeu, atâta timp cât cineva practică cele patru principii menționate în acest eseu, problemele cu care se confruntă acela în legătură cu relațiile umane vor dispărea în mod magic. Imaginați-vă cu cât ar fi mai bune viețile noastre dacă noi, cacreștini, am fi capabili să punem în practică cuvintele lui Dumnezeu și să trăim armonios cu ceilalți! Unde poate cineva găsi o astfel de viață? Redactorul continuă să recomande un imn creștin: „Iubirea lui Dumnezeu ne aduce împreună.” După ce ați terminat de ascultat acest imn, veți găsi răspunsul.

Conținuturi Similare