Respectă principiile pentru a face bine o datorie

ianuarie 24, 2022

de Xu Nuo, China

S-a întâmplat în august 2019. Sora Lin, liderul unei biserici, a scris o cerere de demisie, iar liderul meu m-a trimis la acea biserică ca să investighez. Dacă sora Lin chiar nu putea să facă lucrare practică, va fi demisă și vor fi alegeri noi. După ce am ajuns, diaconii de acolo mi-au spus de situația sorei Lin. Au zis: „În cele două luni de când sora Lin a fost aleasă lider, când e vorba de interesele familiei sale sau de probleme personale, ea ignoră lucrarea bisericii și lasă totul în seama partenerei sale. Astfel, partenera ei are foarte multă treabă și nu poate să facă lucrurile bine. În special când e vorba de chestiuni urgente, nu se ocupă de lucruri la timp. Partenera ei este foarte stresată și e într-o dispoziție cam pesimistă. Liderii superiori i-au oferit sorei Lin ajutor și sprijin de multe ori, dar ea nu a reușit să se amelioreze. Părtășia ei despre cuvântul lui Dumnezeu nu are nicio luminare la întâlniri, iar celorlalți le lipsește aprovizionarea. Unii dintre ei ezită să vină la întâlniri. Pentru că sora Lin nu poate rezolva probleme lor practice, se teme să dea ochii cu ei și nu vrea să vină nici ea. Când frații și surorile au stări sau greutăți, nu poate să aibă părtășie despre adevăr ca să-i ajute. Doar îi încurajează cu puțină doctrină, ori folosește metodele ei sau filosofi lumești pentru a rezolva lucrurile. Dacă sunt într-o stare pesimistă din cauza bolii, le spune doar ce doctori să consulte și ce remedii să ia, dar nu îi îndrumă să meargă înaintea lui Dumnezeu, să caute voia Lui și să învețe lecții. De asemenea, când unii vorbesc despre investiții în timpul întâlnirilor, sora Lin nu doar că nu are discernământ să-i expună și oprească, ci participă și ea și îi invită pe frații și surorile ei să facă la fel. Câțiva frați și surori i-au amintit de multe ori să se concentreze pe căutarea adevărului și pe îndatoriri, dar ea se temea că frații și surorile vor spune că e avidă de bani, așa că a investit în secret și a pierdut peste 400.000, ceea ce a distras-o și mai mult de la îndatoriri.” Își neglija datoria și nu făcea lucrare practică, astfel că viața bisericii era ineficientă, iar frații și surorile erau pesimiști și slabi.

După ce am auzit raportul lor despre situația ei, m-m gândit: „Sora Lin nu caută adevărul sau să facă lucrare practică și vede lucrurile ca un necredincios. Așa, nu poate primi lucrarea Duhului Sfânt. Cum poate să conducă așa o biserică? Chiar și fără cererea ei de demisie, va fi demisă pentru comportamentul ei de lider fals.” Am găsit principiul pentru a discerne dacă cineva are sau nu lucrarea Duhului Sfânt și am avut părtășie pe baza lui și a purtării ei. Când am terminat, câțiva diaconi au dat din cap aprobator și au spus că sora Lin n-are lucrarea Duhului Sfânt. Dar când am vorbit despre demiterea ei din îndatoririle sale, acești diaconi au spus: „Sora Lin are umanitate bună, își ajută frații și surorile, indiferent cu ce greutăți se confruntă, este prietenoasă și fără pretenții.” Au mai spus că e de calibru bun, inteligentă, că putea s-accepte repede lucrarea lui Dumnezeu și că indiferent de problemele fraților și surorilor, ea putea să-i consoleze. Dacă ar fi demisă, biserica nu va putea să găsească un alt lider potrivit. Unul dintre diaconi a mai spus: „Sora Lin s-ar putea să fie temporar într-o stare proastă. S-avem părtășie cu ea și să-ncercăm mai întâi s-o ajutăm.” Ceilalți diaconi au fost mai mult sau mai puțin de-acord. Pe scurt, nu au aprobat demiterea sorei Lin. Dacă nu primesc lucrarea Duhului Sfânt și nu pot face lucrare practică mult timp, liderii și lucrătorii ar trebui înlocuiți. Dacă nu au lucrarea Duhului Sfânt, iar noi îi păstrăm, nu ne împotrivim voii lui Dumnezeu? Acei diaconi au văzut doar că sorei Lin putea să-i pese de trupul oamenilor, că era oarecum iubitoare, inteligentă și că avea calibru, dar nu putut să vadă dacă era cineva care căuta adevărul, dacă putea să facă lucrare practică. Nu foloseau standardele casei lui Dumnezeu pentru selectarea oamenilor. Evident, sora Lin era o persoană care nu căuta adevărul și avea opinii ca ale necredincioșilor. N-a avut părtășie despre adevăr când trebuia și n-a putut să rezolve problemele practice ale intrării în viață întâlnite de frați și surori. A fost dezvăluită drept lider fals. Dacă își păstra îndatoririle, doar împiedica și perturba lucrarea bisericii și împiedica intrarea celorlalți în viață.

După părtășia mea, toți diaconii au tăcut, dar am văzut că tot nu erau de acord să o demită. M-am gândit: „Dacă insist să-mi impun punctul de vedere și continuu s-am părtășie despre adevăr și discernământ despre ea, oare vor spune acești diaconi că sunt prea arogantă și despotică și că nu accept părerilor celorlalți?” De asemenea, mă temeam că, dacă îmi stric relația cu ei la scurt timp după sosirea mea, îmi voi îngreuna lucrarea. Când m-am gândit la asta, n-am mai avut părtășie cu diaconii despre principiile deslușirii liderilor falși și am raportat situația bisericii liderilor superiori mie. M-am gândit: „Dacă liderul meu e de acord cu părerea mea, atunci, o voi demite pe sora Lin, iar acei diaconi nu vor avea o părere proastă despre mine.” După aceea, am mers la alte surori din acea biserică ca să aflu opiniile lor despre sora Lin, dar am descoperit că nici ele nu aveau discernământ despre ea. Toate au vorbit frumos despre ea, spunând că era iubitoare, că le înțelegea greutățile, că era inteligentă și avea calibru. Opinia lor coincidea cu cea a diaconilor. Văzând asta, n-am îndrăznit s-am părtășie despre adevăr pentru a o desluși pe sora Lin. M-am temut că vor spune că sunt arogantă, îngâmfată, că ignor părerilor celorlalți și vor avea o impresie proastă despre mine. Așadar, am așteptat scrisoarea cu răspunsul liderului meu. În acest fel, problema demiterii sorei Lin nu cădea pe umerii mei. Am văzut clar că acestor frați și surori le lipsea adevărul și nu puteau să discearnă, dar nu doream s-am părtășie cu ei. În timpul acelor zile, m-am cufundat în întunecime spirituală și n-am simțit prezența lui Dumnezeu. Am realizat că starea mea era greșită, așa că am mers înaintea lui Dumnezeu și m-am rugat, cerându-I luminarea și îndrumarea Lui, ca să-mi pot cunoaște starea. După câteva zile, liderul meu a cerut să ne întâlnim. Am citit un fragment dintr-un alineat din cuvintele lui Dumnezeu: „Cea mai importantă parte a credinței în Dumnezeu este punerea adevărului în practică”. „În casa lui Dumnezeu, trebuie să pricepi principiul fiecărei datorii pe care o îndeplinești, indiferent care este. A fi capabil să practici adevărul înseamnă a acționa conform principiilor. În cazul în care ceva nu-ți este clar, dacă nu ești sigur care este lucrul potrivit de făcut, folosește părtășia pentru a dobândi un consens. Odată ce s-a stabilit ce este cel mai benefic pentru lucrarea bisericii și pentru frați și surori, fă acel lucru. Nu fi încătușat de reguli, nu întârzia, nu aștepta, nu fi un observator pasiv. Dacă ești întotdeauna un observator pasiv – adăugându-ți părerea atunci când o persoană ia o decizie, doar trăgând de timp și așteptând când nu o pune în aplicare – vei sfârși prin a distruge orice lucrare faci. În privința lucrurilor care-ți sunt clare, dacă toată lumea îți spune că aceasta este calea potrivită de a le face, că așa ar trebui să le faci și Dumnezeu te îndrumă să le faci astfel, atunci acesta e modul în care ar trebui să le faci – să nu-ți fie frică să-ți asumi responsabilitatea, să-i jignești pe ceilalți sau de posibilele consecințe. Dumnezeu vede, El este cu ochii în patru când oamenii sunt vicleni şi necinstiţi. Orice ai crede, ori de câte ori nu acționezi conform adevărului, când îți lipsește angajamentul, când există vreodată propria impuritate personală și ai propriile gânduri și idei, Dumnezeu veghează și El știe și, data viitoare când vei face ceva, nu va fi lângă tine. De ce nu? Pentru că în inima ta există întotdeauna lucruri care te despart de Dumnezeu. Ce sunt aceste lucruri? Propriile tale gânduri, propria mândrie, interesele personale și propria-ți îngustime a minții. Când în inimile oamenilor există lucruri care îi despart de Dumnezeu, iar ei sunt preocupați de acestea în mod constant, asta este o problemă. Dacă ai un calibru slab și experiență insuficientă, dar ești dornic să urmărești adevărul și ești mereu în asentiment cu Dumnezeu, dacă poți să dai tot ce ai pentru ceea ce-ți încredințează Dumnezeu, fără să apelezi la tertipuri meschine, atunci Dumnezeu va vedea asta. Dacă inima ta este întotdeauna despărțită de Dumnezeu, dacă născocești mereu planuri meschine, dacă trăiești mereu pentru propriile interese și propria mândrie, calculezi mereu aceste lucruri în inima ta, ești acaparat de ele, atunci Dumnezeu nu va fi mulțumit de tine, iar tu vei strica mult din ceea ce faci. Asta pentru că nu ești ușor de folosit. Îți lipsește angajamentul, nu iubești adevărul, te joci mereu cu Dumnezeu, ești nesincer în gestionarea lucrurilor pentru casa lui Dumnezeu; inima nu e cinstită, nu-ți oferi toată inima și tot sufletul, ci doar faci un efort simbolic, fără a-ți pune toată inima în asta. Acest lucru nu va fi de ajuns. Dumnezeu veghează inimile oamenilor: dacă nu te pocăiești, nu vei intra în viață, și nici viața ta nu va crește vreodată și, astfel, nu vei primi aprobarea lui Dumnezeu” („Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă”). Am învățat din cuvântul lui Dumnezeu că îndatoririle casei Lui trebuie să se bazeze pe principiile adevărului. În chestiuni care nu ne sunt clare, putem să discutăm, să ajungem la un consens și să facem tot ce e în folosul lucrării bisericii. În chestiuni care ne sunt clare, trebuie să practicăm adevărul și să acționăm conform principiilor, pentru a ține cont de voia lui Dumnezeu. Dar dacă nu avem inima sinceră, dacă jucăm feste înaintea lui Dumnezeu și încercăm să ne protejăm interesele, dacă înțelegem adevărul, dar nu-l practicăm și nu arătăm loialitate față de Dumnezeu, atunci nu vom primi niciodată lucrarea Duhului Sfânt, nici binecuvântările lui Dumnezeu în îndatoririle noastre. Când am ascultat raportul diaconilor despre situația sorei Lin, am știut că nu era cineva care căuta adevărul, că nu făcea deloc lucrare practică și că era un lider fals care trebuia înlocuit, dar când am văzut că diaconii nu au fost de acord, m-am temut că vor spune că sunt arogantă și îngâmfată și n-am îndrăznit să susțin principiile adevărului, nici n-am vrut s-am părtășie cu ei despre adevărul legat de deslușirea liderilor falși. Când am scris o scrisoare ca să raportez liderului meu, în aparență, îmi luam în serios îndatoririle, dar, de fapt, ezitam să merg mai departe, de teamă că frații și surorile mă vor subaprecia. În datoria mea, m-am gândit doar la reputația și statutul meu, pentru care am tolerat ca un lider fals să perturbe lucrarea bisericii și să împiedice intrarea celorlalți în viață. Am văzut că eram foarte egoistă, josnică și vicleană. Dumnezeu ne cercetează inimile și mințile, iar gândurile mele poate că i-au înșelat pe oameni, dar nu și pe El. Atunci, spiritul meu era întunecat și n-am simțit prezența lui Dumnezeu. A fost, de fapt, mustrarea dreaptă a lui Dumnezeu!

Chiar în acea vreme, am auzit de o biserică în care a fost descoperit un antihrist care făcea rău, dar nimeni nu l-a raportat sau expus. Chiar și când acest antihrist a fost expulzat, membrii l-au acoperit și protejat. Asta a ofensat firea lui Dumnezeu și toți din biserică au fost izolați, pentru a reflecta. Când am auzit ce au pățit, mi-a tremurat inima de frică. M-am întrebat de nenumărate ori de ce nu am putut să demit un lider fals când l-am descoperit. Mai ales având în vedere cuvântul lui Dumnezeu, care spune: „Când adevărul devine viața ta, dacă cineva Îl blasfemiază pe Dumnezeu, nu are nicio venerație față de Dumnezeu, e pripit în datoria sa, cauzează întreruperi sau tulbură lucrarea bisericii, și vezi că se întâmplă acest lucru, atunci tu ești capabil să îl deosebești și să îl expui când e necesar și să ai o abordare conformă cu principiul adevărului. Dacă adevărul nu a devenit viața ta și trăiești în continuare în firea ta satanică, atunci, când întâlnești oameni răi și diavoli care provoacă întreruperi și tulburări în lucrarea casei lui Dumnezeu, te vei face că nu vezi și că n-auzi; le vei înlătura, fără reproșuri din partea conștiinței tale. Chiar vei crede că cineva care provoacă tulburări în lucrarea casei lui Dumnezeu nu are nimic de-a face cu tine. Oricât de mare ar fi pierderea pentru lucrarea lui Dumnezeu și interesele casei Sale, nu vei simți niciun reproș din partea conștiinței tale, ceea ce înseamnă că vei fi cineva care trăiește după propria fire satanică. Satana te controlează și te determină să trăiești precum ceva nici tocmai uman, nici tocmai demon. Mănânci ce este al lui Dumnezeu, bei ce este al lui Dumnezeu și te bucuri de tot ce vine de la El, totuși, când lucrarea casei lui Dumnezeu suferă vreo pierdere, crezi că nu are nimic de-a face cu tine, iar când vezi că se întâmplă, chiar îți «îndoi cotul în afară»[a] și nu iei partea lui Dumnezeu, nici nu susții lucrarea lui Dumnezeu sau interesele casei lui Dumnezeu. Asta înseamnă că Satana are putere asupra ta, nu-i așa? Oare astfel de oameni trăiesc ca ființe umane? În mod clar, ei sunt demoni, nu oameni!” („Doar cei care practică adevărul sunt temători de Dumnezeu” în Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă). Fiecare rând din cuvântul Lui mi-a străpuns inima și am fost îngrozită. Parcă Dumnezeu era mânios pe mine. Am văzut clar un lider fals în biserică, perturbând lucrarea, ceea ce a împiedicat intrarea celorlalți în viață, dar pentru a-mi proteja relația cu diaconii, frații și surorile, n-am îndrăznit să-l expun sau să mă ocup de liderul fals și n-am avut părtășie despre adevăr pentru a-i ajuta să discearnă. Am devenit un scut pentru liderul fals, un complice al Satanei. Ceea ce făceam era rău. Gândiți-vă, Dumnezeu a venit întrupat și a exprimat adevăruri ca să ne ude și aprovizioneze, iar eu am primit tot ce am de la El, dar când lucrarea casei Lui a fost prejudiciată, am ales să tolerez un lider fals, perturbându-i lucrarea. Am văzut atunci cât am fost de nerecunoscătoare. Mi-au lipsit cu desăvârșire conștiința, rațiunea și n-am avut umanitate. Am fost o dezamăgire pentru Dumnezeu.

Apoi, mi-am amintit alt fragment din cuvântul Lui: „Toți spuneți că sunteți atenți la povara lui Dumnezeu și că veți apăra mărturia Bisericii, dar cine dintre voi a fost cu adevărat atent la povara lui Dumnezeu? Întreabă-te: ești cineva care a arătat considerație pentru povara Lui? Poți să practici dreptatea pentru El? Poți să te ridici și să vorbești pentru Mine? Poți să pui statornic adevărul în practică? Ești suficient de îndrăzneț să lupți împotriva tuturor faptelor Satanei? Ai fi capabil să îți dai emoțiile la o parte și să-l expui pe Satana, de dragul adevărului Meu? Poți să permiți ca intențiile Mele să fie împlinite în tine? Ți-ai oferit inima în cele mai importante momente? Ești cineva care face voia Mea? Întreabă-te și gândește-te des la asta” („Capitolul 13” din „Cuvântări ale lui Hristos la început” în Cuvântul Se arată în trup). Din fiecare rând al cuvântului lui Dumnezeu, am înțeles voia Lui. Un lider fals a apărut în biserică, iar Dumnezeu a sperat că vom fi de partea Lui, că vom ține cont de voia Lui și vom proteja interesele casei Sale. Biserica a aranjat această datorie pentru mine, ca să pot demite repede liderii falși la nevoie, să folosesc principii pentru a alege persoana potrivită și să le ofer celorlalți o viață bună a bisericii. Dacă mereu mă voi gândi și voi ticlui în favoarea mea și nu voi putea apăra interesele casei lui Dumnezeu, cu siguranță, voi fi respinsă de El. Am realizat că sora Lin nu căuta adevărul, iar opiniile ei nu se schimbaseră, așadar, cum putea ea să-i ude pe frații și surorile ei? Dacă i s-ar permite cuiva ca ea să rămână, doar ar continua să perturbe lucrarea casei lui Dumnezeu și să împiedice intrarea oamenilor în viață. Odată ce am realizat asta, nu mi-am mai făcut griji că voi fi numită arogantă și îngâmfată pentru că am demis-o pe sora Lin, deoarece am știut clar că, procedând astfel, susțineam principiile, practicam adevărul și protejam lucrarea bisericii, nu aroganța și îngâmfarea. Doar cei care acționează fără să se bazeze pe cuvântul lui Dumnezeu sau fără adevăr fac orice doresc și rămân fideli noțiunilor și ideilor lor, sunt aroganți, îngâmfați și încalcă adevărul.

Așadar, după aceea, am folosit cuvântul lui Dumnezeu pentru a avea părtășie cu ei despre consecințele nedemiterii sorei Lin și despre cum ar trebui liderii și lucrătorii să facă lucrare practică, ce sunt umanitatea bună, calibrul bun și o inimă iubitoare. După părtășia mea, frații și surorile mele au putut să o deslușească pe sora Lin. Au văzut și că există principii pentru transferuri și demiteri în casa lui Dumnezeu. Aceasta nu se uită la darurile și calibrul unei persoane, ci dacă poate să caute adevărul, să îl practice să facă lucrare practică. Sora Lin era un lider fals și trebuia să fie demisă. Apoi, am mers să am părtășie cu ea, dar am descoperit că era foarte indiferentă. Nu s-a simțit deloc vinovată, nici n-a avut remușcări. Am demis-o în timpul acelei conversații. După aceea, am avut părtășie cu frații și surorile despre principiile alegerilor și am ales un nou lider de biserică.

După ce am terminat lucrarea alegerilor, m-am gândit că frații și surorile au raportat câteva comportamente ale fratelui Xiao Lei. Au spus că nu căuta niciodată adevărul, credea în Dumnezeu de mulți ani fără să-și schimbe opiniile, alerga după lucruri lumești și bani, era preocupat să se îmbogățească și să ducă o viață extraordinară. De fiecare dată când primea o datorie, era ocupat cu afaceri pentru a câștiga bani, nu era fericit să-și facă datoria și, pe deasupra, a vândut oamenilor din biserică titluri la purtător și alte scheme de făcut bani. Comportamentul lui tulbura și perturba deja viața bisericii. M-am gândit: „Ar trebui s-am părtășie cu el și să-l avertizez.” În ziua întâlnirii, nu a venit acasă în mod intenționat și a lipsit de la întâlnire. A trebuit să-l aștept până seara. L-am întrebat: „Cum vezi tu perturbările pe care le-ai cauzat în viața bisericii? Ai reflectat și ai încercat să te înțelegi?” Nu avea nicio înțelegere și nu-și regreta deloc faptele și era plin de confuzii și nemulțumiri. A spus că fusese credincios de mulți ani și nu a obținut nimic. Fiul lui nu-l asculta, soția lui nu-l înțelegea… A dat toată vina pe ceilalți oameni și nu a spus niciun cuvânt despre propriile probleme. Având părtășie cu el, l-am îndrumat să reflecteze și s-ajungă să se cunoască, dar a fost foarte potrivnic. A mai spus: „Ce rost are să practic adevărul?” Mi-am amintit că, odată, o soră a folosit cuvântul lui Dumnezeu ca s-arate comportamentele lui de necredincios, dar el n-a avut nici pic de înțelegere sau de căință. Xiao Lei n-a căutat niciodată adevărul și, în multe privințe, s-a purtat ca un necredincios. Conform principiilor, cine nu caută adevărul, nu-și îndeplinește îndatoririle și perturbă viața bisericii are nevoie de întâlniri individuale. Nu trebuie lăsat să perturbe viața bisericii. Cu Xiao Lei ar fi trebuit să se țină întâlniri individuale, altfel îi influența și perturba pe oameni cu statură mică, lipsiți de discernământ. Așa că am avut părtășie și discernământ cu liderii și diaconii bisericii. Toți au fost de acord că Xiao Lei ar trebui s-aibă întâlniri individuale și timp pentru a reflecta. Dar după câteva zile, o soră mi-a trimis o scrisoare, spunându-mi că Xiao Lei voia să practice adevărul, dar era controlat de firi corupte și nu putea, așa că nu merita întâlniri individuale. Când am văzut scrisoarea, am ezitat. Dacă Xiao Lei voia să se căiască și să se schimbe, faptul că i-am aranjat întâlniri individuale și l-am lăsat să reflecteze l-a făcut să fie și mai pesimist? Dacă Xiao Lei și ceilalți vor afla că a fost sugestia mea, oare vor spune că nu le dau timp oamenilor să se căiască? Ajunsesem de curând la acea biserică, dar demiteam deja lideri falși și mă ocupam de necredincioși. Oare vor spune frații și surorile că încerc să îi sperii și că sunt prea nemiloasă? M-am gândit și că Xiao Lei era elocvent și știa să-i cucerească pe oameni. Când aș avea părtășie cu el și l-aș expune, ce aș face dacă n-ar fi de acord, mi s-ar opune sau s-ar enerva? Când m-am gândit la toate astea, iar m-am aflat în dificultate, așa că am mers înaintea lui Dumnezeu și m-am rugat, cerându-I să mă îndrume să-I înțeleg voia, ca să pot urma principiile adevărului.

După aceea, am citit un fragment din cuvântul lui Dumnezeu. „Biserica se zidește și Satana încearcă tot ce îi stă în putință să o dărâme. El vrea să-Mi dărâme construcția prin orice mijloace posibile; din acest motiv, Biserica trebuie să fie purificată grabnic. Nu trebuie să rămână nici cele mai mici resturi ale răului; Biserica trebuie purificată astfel încât să devină fără cusur și să rămână la fel de curată ca în trecut. Voi trebuie să fiți treji și să așteptați în fiecare moment și trebuie să vă rugați mai mult înaintea Mea. Trebuie să recunoașteți diferitele uneltiri și planuri viclene ale Satanei, să recunoașteți spiritele, să cunoașteți oamenii și să fiți capabili să deosebiți toate felurile de oameni, evenimente și lucruri; de asemenea, trebuie să mâncați și să beți mai mult din cuvintele Mele și, mai important, trebuie să fiți capabili să le mâncați și să le beți singuri. Echipați-vă cu tot adevărul și veniți înaintea Mea pentru ca Eu să vă pot deschide ochii spirituali și pentru a vă permite să vedeți toate tainele care se află în duh… Când Biserica intră în faza construcției sale, sfinții pornesc la luptă. Multele trăsături hidoase ale Satanei vă sunt puse înainte; vă opriți și decădeți, sau vă ridicați și, bazându-vă pe Mine, mergeți mai departe? Expuneți complet trăsăturile corupte și urâte ale Satanei, nu precupețiți niciun sentiment și nu arătați nicio îndurare! Luptați cu Satana până la moarte! Eu sunt întărirea ta și trebuie să ai duhul copilului de parte bărbătească! Satana se zbate în ultimele chinuri ale morții, dar tot nu va putea să scape judecății Mele. Satana este sub picioarele Mele și este, de asemenea, călcat sub picioarele voastre – este adevărat!” („Capitolul 17” din „Cuvântări ale lui Hristos la început” în Cuvântul Se arată în trup). Am învățat din cuvântul lui Dumnezeu că, în timp ce El lucrează ca să ne mântuiască, și Satana face totul ca să perturbe lucrarea lui Dumnezeu. Dumnezeu le permite liderilor falși, antihriștilor, răufăcătorilor și necredincioșilor să apară în biserică, ca noi să ne putem înzestra cu adevăr, să deslușim oamenii și lucrurile din preajmă folosind principiile adevărului, să înțelegem care lucruri vin de la Dumnezeu și care, de la Satana, să fim de partea lui Dumnezeu, să deslușim și să respingem lucrurile negative ale Satanei și să fim nemiloși cu el. M-am gândit din nou la Xiao Lei, cum nu a căutat, nici practicat niciodată adevărul, cum a crezut în Dumnezeu mulți ani și, totuși, gândea ca un necredincios și cum, atunci când frații și surorile au avut părtășie cu el, a avut mereu pregătite erezii ca să-i combată. În viața bisericii, a vorbit mereu despre lucruri irelevante pentru adevăr, n-a jucat niciun rol pozitiv și nu a avut nici cea mai mică înțelegere sau căință pentru faptele sale. Când e vorba de cineva ca Xiao Lei, dacă nu ne-am ocupa de el și nu i-am acorda întâlniri individuale, ar împiedica și mai mult intrarea în viață a fraților și surorilor lui și i-ar deruta pe cei cu statură mică. Am văzut că acesta era principiul bisericii pentru abordarea necredincioșilor, pentru că aceștia și frații și surorile care cred în adevăr și-l iubesc sincer sunt tipuri total diferite de oameni. Întâlnirile separate pentru cei care nu joacă un rol pozitiv în biserică sunt pentru a limita faptele lor rele, a se asigura că nu perturbă viața bisericii și a le permite celorlalți să caute adevărul și să fie mântuiți. Eu aveam datoria de lider, așa că trebuia să mă ocup de necredincioși conform principiilor. Dacă mă dădeam înapoi și îmi ignoram datoria pentru a-mi apăra interesele și a nu-i ofensa pe ceilalți, nu îl acopeream pe Satana și, tolerând necredincioși, nu îi perturbam în biserică pe frații și surorile mele? Am văzut alt fragment din cuvântul lui Dumnezeu și am aflat de ce nu am putut să practic adevărul și să susțin principiile. Cuvintele lui Dumnezeu spun: „Majoritatea oamenilor doresc să urmărească și să practice adevărul, dar, în cea mai mare parte a timpului, ei au numai hotărârea și dorința de a proceda așa; adevărul nu a devenit viața lor. Ca urmare, când dau peste forțele răului sau întâlnesc oameni netrebnici și răi care comit fapte rele sau falși lideri și antihriști ce fac lucrurile într-un mod care încalcă principiile – făcând astfel ca lucrarea casei lui Dumnezeu să sufere pierderi și rănindu-i pe aleșii lui Dumnezeu – ei își pierd curajul de a se ridica și a vorbi deschis. Ce înseamnă când nu ai curaj? Înseamnă, oare, că ești sfios ori incoerent? Sau că nu înțelegi pe deplin și, în consecință, nu ai încrederea de a vorbi deschis? Nu este niciuna dintre acestea; înseamnă că ești controlat de mai multe feluri de firi stricate. Una dintre aceste firi este viclenia. Te gândești la tine în primul rând, spunându-ți: «Dacă vorbesc deschis, cum îmi va fi asta de folos? Dacă vorbesc deschis și supăr pe cineva, cum ne vom înțelege în viitor?» Aceasta este o mentalitate vicleană, nu? Nu este rezultatul unei firi viclene? O alta este o fire egoistă și meschină. Te gândești: «Ce legătură are cu mine o pierdere pentru interesele casei lui Dumnezeu? De ce mi-ar păsa? Nu are nimic de-a face cu mine. Chiar dacă văd și aud ce se întâmplă, nu trebuie să fac nimic. Nu e responsabilitatea mea – nu sunt un lider». Astfel de lucruri sunt înlăuntrul tău, ca și cum ar fi izvorât din mintea ta inconștientă și ar ocupa poziții permanente în inima ta – sunt firile corupte, satanice ale omului. […] Nu spui niciodată ceea ce gândești cu adevărat. Totul trebuie să fie prelucrat anterior de creierul tău, în mintea ta. Tot ceea ce spui este o minciună, în contradicție cu faptele, totul este în propria ta falsă apărare, în avantajul tău. Unii oameni sunt prinși în mreje și pentru tine este suficient de bine: cuvintele și acțiunile tale ți-au atins obiectivele. Asta este în inima ta, acestea sunt firile tale. Ești în întregime controlat de propriile firi satanice. Nu ai putere asupra a ceea ce spui și faci. Chiar dacă ai vrea, nu ai putea spune adevărul sau ceea ce crezi cu adevărat; chiar dacă ai vrea, nu ai putea practica adevărul; chiar dacă ai vrea, nu ți-ai putea îndeplini îndatoririle. Tot ceea ce spui, faci și practici este o minciună, iar tu ești doar neglijent și superficial. În mod evident, ești în întregime încătușat și controlat de firea ta satanică. Poate vrei să accepți și să lupți pentru adevăr, dar nu depinde de tine: nu ești decât o marionetă din carne coruptă, ai devenit o unealtă a Satanei, spui și faci orice îți spune firea ta satanică” („Doar cei care practică adevărul sunt temători de Dumnezeu” în Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă). M-am gândit în urmă la comportamentul meu. De fiecare dată când a trebuit să practic adevărul, m-a preocupat doar reputația și statutul meu. Am fost foarte egoistă și vicleană. Filosofii satanice precum: „Fiecare om pentru el însuși și diavolul îl ia pe cel mai din spate” și „Protejează-te, caută doar să scapi de vină” se înrădăcinaseră deja în mintea mea. Am trăit condusă de aceste lucruri, neîndrăznind să susțin principiile adevărului. Când a trebuit să o demit pe sora Lin, m-am temut să nu spună colegii că sunt arogantă și îngâmfată, așa că n-am îndrăznit să susțin principiile. Mi-am protejat imaginea cu prețul lucrării casei lui Dumnezeu și n-am putut s-o demit pe sora Lin la timp. Pe deasupra, comportamentul lui Xiao Lei perturbase deja viața bisericii, deci, conform principiilor, trebuia să aibă întâlniri separate, pentru a le asigura celorlalți o viață cuvenită a bisericii, fără confuzii și perturbări. Ar fi benefic atât pentru Xiao Lei, cât și pentru intrarea în viață a celorlalți din biserică. Dar iar m-am temut că frații și surorile vor spune că nu le dădeam oamenilor șanse să se căiască, ignorând slăbiciunile lor, ceea ce ar putea afecta imaginea și statutul meu în mintea lor, așa că am permis prejudicierea vieții bisericii și n-am putut să susțin principiile sau să practic adevărul. Tot ce a contat pentru mine a fost să-mi protejez imaginea și statutul și nu mi-a păsat cât de mult au fost prejudiciate lucrarea și interesele casei lui Dumnezeu. Cum aș putea să mă numesc o credincioasă sinceră? Doar atunci am realizat că eram profund otrăvită de filosofii satanice. Am fost egoistă, înșelătoare și nu am avut nicio asemănare umană. Lui Dumnezeu îi plac oamenii care îndrăznesc să susțină principiile adevărului și au simțul dreptății, care au curajul să susțină toate lucrurile pozitive și să le respingă pe toate cele negative. Sunt cerințele lui Dumnezeu pentru noi. Dumnezeu mă testa prin problema cu Xiao Lei. Verifica dacă puteam să protejez interesele casei lui Dumnezeu. M-am gândit: „Trebuie să am simțul dreptății. Indiferent de ce cred ceilalți despre mine, trebuie să susțin principiile adevărului.” După aceea, prin părtășie, ceilalți au învățat să deslușească purtarea de necredincios a lui Xiao Lei și 80% dintre frați și surori au fost de acord să-i aranjăm întâlniri individuale și să-l supraveghem. Apoi, am avut părtășie cu Xiao Lei și i-am expus problemele, folosindu-mă de comportamentul lui invariabil. Dar încă înainte să apuc să termin, a început să se apere și să mă combată, spunând că frații și surorile au investit de bunăvoie, că nu avea nicio legătură cu el… Purtându-se în acest fel, a dovedit că era necredincios. Așadar, am aranjat s-aibă întâlniri individuale și să fie observat o perioadă și, dacă tot nu manifesta cunoaștere sau căință, urma să fie eliminat din biserică. După ce am practicat conform principiilor adevărului, mi s-a umplut inima de o pace și o bucurie de nedescris.

După această experiență, am început să-mi înțeleg firile corupte, am putut să renunț la interesele mele, să practic adevărul și să trăiesc puțină asemănare umană. Toate au fost mântuirea lui Dumnezeu. De asemenea, văd diferența dintre casa lui Dumnezeu și lume. Adevărul domnește în casa lui Dumnezeu. Când practicăm adevărul și acționăm cu principii, obținem binecuvântarea și îndrumarea lui Dumnezeu. Slavă lui Dumnezeu!

Note de subsol:

a. „A-și îndoi cotul în afară” este un idiom chinezesc, care înseamnă că o persoană îi ajută pe ceilalți în detrimentul oamenilor apropiați de ea, de exemplu părinți, copii, rude sau frați.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Marea fericire de a fi cinstit

de Gan’en, oraşul Hefei, provincia Anhui De-a lungul vieţii mele, în relaţiile sociale, m-am ghidat mereu după fraza: „Nu trebuie să te...

Eliberarea din lanțurile robiei

de Zhouyuan, China Dumnezeu Atotputernic spune: „Acum este momentul în care voi decide sfârșitul fiecărei persoane, nu etapa la care am...

Lasă un răspuns

Contactează-ne pe Messenger