de Hengxin, provincia Hunan

Nu cu mult timp în urmă, după ce am ascultat niște predici, am început să înțeleg că numai cei care practică adevărul pot obține adevărul și, în cele din urmă, devin cei care au adevărul, iar omenirea obține astfel aprobarea lui Dumnezeu. Din acel moment, am făcut un efort conștient de a mă lepăda de trup și de a practica adevărul în viața mea de zi cu zi. După ceva timp, am descoperit cu bucurie că puteam să practic câteva adevăruri. De exemplu, în trecut, după ce mi-am descoperit corupția, mi-a fost frică să-mi arăt altora partea întunecată. Acum sunt deschisă în mod conștient cu frații și surorile mele, disecându-mi firea coruptă. Înainte, când eram emondată și tratată, inventam scuze întotdeauna și fugeam de responsabilitate. Acum, fac un efort conștient de a mă nega pe mine însămi, în loc să încerc să-mi justific comportamentul rău. În trecut, când aveam divergențe cu frații și surorile cu care colaboram, eram îngustă la minte, meschină și aveam tendința de a mă îmbufna. Acum, când întâlnesc aceste situații, mă lepăd de trup și, în mod conștient, îmi exersez toleranța și răbdarea cu ceilalți. De fiecare dată când mă gândeam la „rezultatele” mele în practicarea adevărului, mă simțeam extrem de fericită. Credeam că abilitatea mea de a practica anumite adevăruri însemna că eram o adevărată practicantă a adevărului. Și așa, în felul acesta, fără să-mi dau seama, am ajuns să trăiesc într-o stare de mulțumire și de auto-admirație.

Într-o zi, am dat peste următoarele cuvinte ale lui Dumnezeu: „Unii oameni spun: «Simt că sunt capabil să pun anumite adevăruri în practică acum, nu înseamnă că nu pot să pun niciun adevăr în practică. În anumite medii, pot face lucruri în conformitate cu adevărul, ceea ce înseamnă că mă număr printre persoanele care pun adevărul în practică și mă număr printre persoanele care au adevărul.» De fapt, în contrast cu stările din trecut sau în contrast cu momentul când ai început să crezi în Dumnezeu, există puțină transformare. În trecut, nu ai înțeles nimic și nu ai știut ce era adevărul sau ce era o fire coruptă. Acum știi unele lucruri și poți avea anumite practici bune, dar asta este doar o mică parte a transformării; nu este cu adevărat o transformare a firii tale, deoarece nu poți să duci până la capăt adevăruri avansate și profunde care implică natura ta. Spre deosebire de trecutul tău, tu ai într-adevăr o anumită transformare, dar această transformare este doar o mică transformare a umanității tale; când este comparată cu cea mai înaltă stare a adevărului, ești foarte departe de țintă. Ceea ce înseamnă că nu ai atins ținta când ai pus adevărul în practică” („Înțelegerea naturii și punerea adevărului în practică” din Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos). După ce am citit aceste cuvinte, nu am putut să nu fiu uimită. Oare tot ce am realizat au fost doar câteva comportamente bune? Sunt eu încă departe de a practica adevărul în mod autentic? Ei bine, ce înseamnă a practica adevărul în mod autentic? Am început să caut adevăruri legate de această întrebare. Mai târziu, am citit o predică în care se spune: „Cei care practică de bunăvoie adevărul își pot permite prețul și sunt dispuși să accepte greutățile implicate. Evident, inimile lor sunt pline de fericire și bucurie. Cei care doresc să practice adevărul nu se vor preface niciodată, pentru că nu o fac doar de ochii lumii, ci pentru că au conștiința și rațiunea unei umanități normale și își îndeplinesc datoria ca făpturi ale lui Dumnezeu. Pentru ei, practicarea adevărului este fundamentală pentru a fi uman și este o calitate pe care ar trebui să o aibă cineva cu umanitate normală” (Părtășia celui de mai sus). După ce am citit acest lucru, am înțeles în sfârșit: practicanții autentici ai adevărului pot practica adevărul deoarece înțeleg scopul de a face acest lucru. Ei știu că practicarea adevărului este atât fundamentul, cât și realitatea de a fi o persoană și este o calitate pe care oamenii ar trebui să o aibă. De aceea, ei nu o fac de ochii lumii; ei o consideră ca fiind datoria lor. Sunt dispuși să îndure greutăți și să plătească prețul; sunt lipsiți de intenții și dorințe personale. Dar cum am practicat eu adevărul? După ce mi-am descoperit firile corupte, poate că am fost sinceră și le-am expus fraților și surorilor mele, dar, în inima mea, mă gândeam: „Vedeți cum practic adevărul! Sunt în stare să-mi expun vouă firile mele corupte. Asta mă face mai bună decât voi, nu?” Când eram emondată și tratată, poate că nu inventam scuze cu voce tare, dar în sinea mea spuneam: „Vedeți? Nu mai inventez scuze. Am progresat atât de mult. Probabil că mă calific drept cineva care este dispus să accepte adevărul acum, nu?” Când aveam divergențe cu frații și surorile cu care colaboram, încercam conștient să mă rețin și să evit izbucnirile de orice fel, dar, în inima mea, mă gândeam: „Vedeți? Nu sunt cum eram înainte, meschină și îngustă la minte. M-am schimbat, nu?” […] Când m-am gândit la mentalitatea mea atunci când practicam adevărul, am recunoscut în cele din urmă, că, de fapt, nu practicam adevărul. Eram plină de propriile mele motive și dorințe. O făceam de ochii lumii. Voiam ca alți oameni să mă admire și să mă complimenteze, lăsându-le o impresie bună. Nu am practicat adevărul pentru că înțelegeam semnificația lui sau pentru că eram dispusă să-L satisfac pe Dumnezeu, ci, în schimb, am făcut asta pur și simplu pentru a mă satisface și a mă făli înaintea altora. Îl păcălisem și-L înșelasem pe Dumnezeu, iar esența acțiunilor mele a fost o trădare a adevărului. Așa-zisa mea „practicare a adevărului” însemna doar respectarea regulilor. Era doar un exercițiu de stăpânire de sine bazat pe voință și doar ținerea sub control a unor anumite comportamente rele. Era doar de fațadă. Eram încă destul de departe de a îndeplini standardele cerute de la un practicant al adevărului. Cu toate acestea, nu numai că m-am gândit fără rușine că eram o practicantă a adevărului, chiar am devenit lăudăroasă, ca rezultat. Comportamentul meu a depășit, cu adevărat, orice limită!

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru luminarea și călăuzirea Lui. Îi mulțumesc pentru că mi-a arătat că nu eram o adevărată practicantă a adevărului și că punerea în aplicare a adevărului de către mine nu a respectat standardele lui Dumnezeu și pentru că mi-a permis să găsesc calea corectă spre practicarea adevărului. De acum înainte, sunt gata să-mi examinez propriile intenții și să îmi impun cerințe în conformitate cu standardele de practicare a adevărului. Mă voi scăpa de impurități și voi deveni o practicantă autentică a adevărului.