de Becky, SUA

În prezent, dezastrele din întreaga lume devin din ce în ce mai severe. Știrile sunt pline de povești despre molime, cutremure, inundații și secete. V-ați spus vreodată: profețiile despre întoarcerea Domnului s-au îndeplinit, așa că de ce încă nu L-am întâmpinat? Dacă aceste lucruri continuă, când sosește marea nenorocire, nu vom fi și noi aruncați în mijlocul dezastrelor? Când ne va lua Domnul în împărăția cerurilor?

Când suntem răpiți, chiar vom fi ridicați la cer?

Mulți credincioși în Domnul au citit aceste cuvinte în Biblie: „Apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți împreună cu ei în nori, ca să-L întâlnim pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi întotdeauna cu Domnul” (1 Tesaloniceni 4:17). Ei tânjesc să fie ridicați la cer și să-L întâlnească pe Domnul când vine. Dar, în realitate, aceste cuvinte nu au fost rostite, de fapt, de Domnul Isus, și nu sunt nici o profeție din Apocalipsa. Ele sunt doar cuvintele apostolului Pavel. Este corect să te bazezi pe cuvintele lui Pavel în ceea ce privește întâmpinarea venirii Domnului? Pot cuvintele lui Pavel să le reprezinte pe cele ale Domnului? Modul în care sosește Domnul din zilele de pe urmă și modul în care îi ia pe cei care cred în El în Împărăție este lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Pavel a fost doar un apostol care a răspândit mesajul pentru Domnul; cum ar fi putut ști astfel de lucruri? Întâmpinarea sosirii Domnului este un aspect extrem de important, unul în care este corect doar să ne bazăm pe cuvintele Domnului Isus. Domnul Isus a spus: „Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ!” (Matei 6: 9-10). Apocalipsa conține, de asemenea, următoarele profeții: „Şi am văzut Cetatea Sfântă, Noul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu […]. Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va veni să locuiască împreună cu ei, iar ei vor fi poporul Lui. Și Dumnezeu Însuși va fi cu ei și va fi Dumnezeul lor»” (Apocalipsa 21:2-3). „Împărățiile acestei lumi au devenit împărățiile Domnului nostru și ale Hristosului Său; și El va împărăți în vecii vecilor” (Apocalipsa 11:15). În aceste profeții, cuvintele „coborând din cer, de la Dumnezeu”, „cortul lui Dumnezeu este cu oamenii” și „Împărățiile acestei lumi au devenit împărățiile Domnului nostru și ale Hristosului Său”, arată că Dumnezeu Își va întemeia Împărăția pe pământ și că destinația pe care a aranjat-o pentru oameni se află, de asemenea, pe pământ. Dorința noastră constantă de a fi ridicați la cer nu reprezintă, oare, propriile noastre noțiuni și închipuiri? Și nu înseamnă asta să mergi pe o cale care se abate de la Dumnezeu?

Realitatea este că Dumnezeu nu a vorbit niciodată despre ridicarea oamenilor la cer și acest lucru îl recunoaștem din faptele lucrării lui Dumnezeu. La început, Dumnezeu l-a creat pe om din țărână și l-a dus în Grădina Raiului, unde a trăit și s-a închinat la Dumnezeu așa cum se cuvine. Pe vremea lui Noe, Dumnezeu nu l-a ridicat pe Noe și pe familia acestuia la cer pentru a scăpa de potop; în schimb, i-a poruncit lui Noe să ia măsura practică de a construi o arcă pe pământ. Târziu în Epoca Legii, oamenii s-au confruntat cu pericolul de a fi uciși pentru încălcarea legilor lui Dumnezeu. Dumnezeu nu i-a ridicat în aer pentru a obține jertfe de păcat, ci, în schimb, S-a întrupat El Însuși și a venit pe pământ unde a fost chiar răstignit pentru omenire, absolvindu-i pe oameni de păcat. Din acest lucru, putem vedea că Dumnezeu a lucrat continuu pe pământ pentru mântuirea oamenilor, îndrumând omenirea în ceea ce privește traiul și închinarea la Dumnezeu. Dorința noastră constantă de a fi luați la cer este, în mod clar, complet diferită de voia lui Dumnezeu!

Ce reprezintă răpirea înainte de marea nenorocire?

Poate unora dintre voi nu le este clar ce înseamnă, de fapt, „a fi răpit”. Pentru a înțelege asta, să vedem, mai întâi, ce spun cuvintele lui Dumnezeu. Dumnezeu a spus: „«A fi adus sus» nu înseamnă a fi adus dintr-un loc jos într-un loc înalt, după cum își închipuie oamenii. Aceasta este o greșeală uriașă. A fi adus sus se referă la predestinarea și apoi selectarea înfăptuite de Mine. Îi vizează pe toți cei pe care Eu i-am predestinat și i-am ales. Cei care au dobândit statutul de fiu întâi născut, statutul fiilor sau al poporului, sunt toți aceia care au fost răpiți la Cer^[a]. Acest lucru este cel mai incompatibil cu noțiunile oamenilor. Cei care vor avea o parte în casa Mea, în viitor, sunt toți oamenii care au fost aduși sus dinaintea Mea. Acest lucru este absolut adevărat, nu se va schimba niciodată și nu va putea fi respins de nimeni. Acesta este contraatacul împotriva Satanei. Oricine este predestinat de Mine va fi adus sus dinaintea Mea” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 104). Aceste cuvinte ne spun că a fi răpit nu înseamnă a fi luat în cer pentru a-L întâlni pe Domnul, după cum ne-am imaginat; în schimb, înseamnă să poți accepta noua lucrare a lui Dumnezeu și să i te poți supune după ce-I auzi glasul, să mergi îndeaproape pe urmele Mielului și să vii înaintea lui Dumnezeu când vine pe pământ și săvârșește lucrări. Doar asta este adevărata răpire. Este chiar ca atunci când Domnul Isus a venit să săvârșească lucrarea de răscumpărare: Petru, femeia samariteană, Iacov și alții au recunoscut glasul Domnului când I-au auzit cuvintele și au stabilit că El era Mesia care urma să vină. Ca urmare, ei au primit mântuirea Domnului și au fost ridicați cu toții înaintea Domnului în Epoca Harului. Toți cei care, în zilele de pe urmă, întâmpină întoarcerea Domnului și acceptă lucrarea din prezent a lui Dumnezeu sunt cei care merg pe urmele Mielului și care sunt ridicați înaintea Domnului!

Cum să fii răpit înaintea marii nenorociri

Așadar, ce ar trebui să facem pentru a-L întâmpina pe Domnul și a fi răpiți înainte de dezastru? Acest lucru a fost profețit în Biblie cu mult timp în urmă, când Domnul Isus a spus: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va anunța lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16: 12-13). Capitolele 2 și 3 din Apocalipsa profețesc de multe ori: „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” Există, de asemenea, capitolul 3, versetul 20: „Iată, Eu stau la ușă și bat! Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el și voi mânca cu el, și el cu Mine.” Cuvintele lui Dumnezeu spun: „Întrucât căutăm urmele lui Dumnezeu, se cuvine să căutăm voia lui Dumnezeu, cuvintele și cuvântările Lui deoarece, oriunde există noi cuvinte rostite de Dumnezeu, acolo este și glasul Lui și, oriunde se află urmele lui Dumnezeu, acolo sunt și faptele Lui. Oriunde este exprimarea lui Dumnezeu, acolo Se arată El și, oriunde Se arată Dumnezeu, acolo există adevărul, calea și viața” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”). Cuvintele lui Dumnezeu ne spun că, dacă vrem să-L întâmpinăm pe Domnul, cheia este să căutăm lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu. Nimic nu este mai important decât să căutăm unde sunt în prezent cuvântările Duhului Sfânt către biserici și unde sunt în prezent arătarea și lucrarea lui Dumnezeu. Dacă nu ne asumăm sarcina de a căuta urmele lui Dumnezeu, dacă nu acordăm importanță atunci când auzim glasul lui Dumnezeu, ci privim pasiv la norii din cer, așteptând leneși ca Domnul să vină și să ne ducă în aer, oare aceste gânduri nu sunt fanteziste? Și, atunci, nu vom fi pentru totdeauna incapabili să-L întâmpinăm pe Domnul, irosindu-ne, în cele din urmă, șansa de a fi răpiți de El?

Așadar, unde sunt urmele Domnului? Și unde Își rostește Dumnezeu cuvintele? În prezent, doar Biserica lui Dumnezeu Atotputernic este în mod deschis martoră omenirii că Domnul S-a întors deja: adică, Dumnezeu întrupat din zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic. Dumnezeu Atotputernic a exprimat milioane de cuvinte, a dezvăluit mai multe adevăruri și taine și, de asemenea, ne-a destăinuit planul de gestionare de șase mii de ani al lui Dumnezeu (planul mântuirii), taina întrupării și tainele Bibliei. De asemenea, a exprimat cuvinte pentru a judeca și expune omenirea și a dezvăluit adevăratele fapte ale corupției noastre de către Satana și diversele noastre firi satanice. Acceptând cuvintele de judecată și de mustrare ale lui Dumnezeu, ajungem să ne cunoaștem propria corupție și vedem că tot ceea ce dezvăluim sunt firi satanice precum aroganța, egoismul, josnicia, perfidia și viclenia și faptul că suntem lipsiți de conștiință și rațiune. Am fost pe deplin convinși de cuvintele lui Dumnezeu, ne prosternăm înaintea Lui, copleșiți de regret, și avem unele cunoștințe despre firea Lui dreaptă și sfântă; se naște în noi o inimă de venerare și ascultare față de Dumnezeu și confirmăm din inimile noastre că tot ceea ce este exprimat de Dumnezeu Atotputernic este adevărul și este capabil de a curăți și transforma oamenii.

În prezent, cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic se răspândesc printre oameni. Mulți din diferite confesiuni creștine care sunt adevărați credincioși și chiar iubesc adevărul au auzit glasul lui Dumnezeu, au fost treziți de cuvintele Lui și s-au întors înaintea tronului Său. Ei se scaldă în udarea și susținerea cuvintelor Lui și simt câtă autoritate și putere au aceste cuvinte, ei au stabilit că Dumnezeu Atotputernic este întoarcerea Domnului Isus. Ei sunt cei care sunt răpiți înaintea marii nenorociri! Să citim un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Glasul Meu se va răspândi pe tot pământul; Îmi doresc, uitându-Mă la poporul Meu ales, să-i spun mai multe cuvinte. Ca și tunetele puternice care scutură munții și râurile, Eu rostesc cuvintele Mele întregului univers și omenirii. De aceea, cuvintele din gura Mea au devenit comoara omului și toți oamenii Îmi prețuiesc cuvintele. Fulgerul luminează dinspre Răsărit către Apus. Cuvintele Mele sunt de așa natură încât omul nu vrea să renunțe la acestea, însă, în același timp, le găsește de nepătruns, dar se bucură și mai mult de ele. Toți oamenii sunt mulțumiți și bucuroși, sărbătorindu-Mi venirea, de parcă tocmai s-ar fi născut un prunc. Prin vocea Mea, voi aduce pe toți oamenii înaintea Mea. De atunci, voi intra în mod oficial în neamul oamenilor, pentru ca ei să vină să Mă slăvească. Cu slava pe care o radiez și cuvintele din gura Mea, voi face astfel încât toți oamenii să vină înaintea Mea și să vadă că fulgerul luminează de la Răsărit și că am coborât și pe «Muntele Măslinilor» din Răsărit. Ei vor vedea că sunt deja de mult timp pe pământ, nu ca «Fiul evreilor», ci ca Fulgerul din Răsărit. Deoarece de mult am înviat și am plecat din mijlocul omenirii și apoi am reapărut cu slavă printre oameni. Eu sunt Cel ce a fost adorat în urmă cu nenumărate veacuri și Eu sunt și «copilul părăsit» de israeliți în urmă cu nenumărate veacuri. Mai mult, Eu sunt Dumnezeul Atotputernic plin de glorie al acestei epoci! Să vină toți înaintea scaunului Meu de domnie și să-Mi vadă fața plină de slavă, să-Mi audă glasul și să-Mi privească faptele. Aceasta este întreaga Mea voință; este sfârșitul și punctul culminant al planului Meu, și scopul gestionării Mele. Fie ca fiecare neam să se închine Mie, fiecare limbă să Mă recunoască, fiecare om să-și pună credința în Mine și fiecare popor să Mi se supună!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul”).

Ce simțiți după ce ați citit acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu? Nu vă simțiți inima cuprinsă de emoție? Simțiți că acestea reprezintă cuvintele Creatorului către întreaga omenire? Simțiți că Dumnezeu ne mărturisește acum că S-a întors deja? Orice ați simți, ne așteaptă o sarcină urgentă: trebuie să fim fecioarele înțelepte, să auzim cuvintele rostite de Dumnezeu Atotputernic și să-I căutăm lucrarea din zilele de pe urmă fără idei preconcepute. Nu există o altă cale de a fi răpit înaintea marii nenorociri!

Note de subsol:

a. „Caught up” în original.