de Jin Yue, Malaezia

În martie 2018, rudele mele mi-au predicat Evanghelia lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și m-au invitat să particip la o întrunire pe internet. Citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am aflat că Dumnezeu Atotputernic face lucrarea de judecată pe baza lucrării de răscumpărare a Domnului Isus și a venit să curățească și să mântuiască pe deplin oamenii, să-i elibereze de păcat și să-i aducă în Împărăția lui Dumnezeu. Deși înainte credeam în Domnul și participam activ la viața bisericii, îmi petreceam zilele într-o rutină de a păcătui și a mărturisi, nu puteam să practic cuvântul lui Dumnezeu și sufeream. Acum găsisem, în sfârșit, o cale de a fi curățită de corupție, așa că eram foarte fericită și eram sigură că Dumnezeu Atotputernic e a doua venire a Domnului Isus. Am început să particip, pe internet, la întruniri cu cei de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și i-am spus mamei despre lumina pe care am dobândit-o acolo. A spus că era un lucru benefic și că era și ea interesată de predici, așa că am invitat-o să participe la întruniri. Pe neașteptate, la jumătatea predicii, n-a mai vrut să asculte și apoi a încercat să mă împiedice să cred în Dumnezeu Atotputernic.

Într-o zi, mama m-a întrebat din senin: „Părtășia de la acea întrunire a fost o predică a Fulgerului de la Răsărit?” Inițial, n-am știut ce să răspund la întrebarea asta neașteptată. M-am gândit: „Mama îl ascultă mereu pe pastor. Dacă mă întreabă asta, oare a fost înșelată de zvonurile pastorului în care condamnă Fulgerul de la Răsărit?” Întocmai cum am crezut, în clipa în care am terminat de vorbit, mi-a spus pe un ton acuzator: „Gândește-te la ce spune Biblia: «Atunci, de vă va zice cineva: „Iată, aici e Hristos, sau acolo!”, să nu credeți. Că se vor scula hristoși mincinoși și proroci mincinoși și vor da semne mari și minuni ca să amăgească, de se va putea, și pe cei aleși» (Matei 24:23-24). Pastorul a menționat de multe ori aceste versete. În zilele de pe urmă, vor apărea mulți profeți falși ca să înșele omaenii. Mai ales în cazul Fulgerului De la Răsărit, care mărturisește că Domnul Isus S-a întors în trup. Trebuie să fie fals! Pastorul ne-a spus să nu-i credem și să nu ascultăm niciodată predicile lor! Ar trebui să faci și tu ce spune pastorul. Nu mai asculta acele predici!” M-am înfuriat când am auzit-o pe mama. Pastorul nu auzise cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și nu-I cercetase lucrarea din zilele de pe urmă. Cum putea să condamne atât de ușor întoarcerea Domnului? Nici mama nu citise cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Cum puteasă fie de acord cu pastorul, fără să judece singură? Mulți credincioși sinceri în Domnul au citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și au recunoscut glasul lui Dumnezeu. După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, le-am simțit autoritatea și puterea. Vin din aceeași sursă ca și cuvintele Domnului Isus și sunt glasul lui Însuși Dumnezeu. Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors. Cum puteau spune că era un hristos fals care îi înșela pe oameni?

Fratele Cheng de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a avut părtășie despre acest aspect al adevărului și mi-a citit din cuvintele lui Dumnezeu: „Cel care este Dumnezeu întrupat va avea esența lui Dumnezeu și Cel care este Dumnezeu întrupat va deține exprimarea lui Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu Se întrupează, El va da naștere lucrării pe care intenționează să o facă și, de vreme ce Dumnezeu Se întrupează, va exprima ceea ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să îi dăruiască viață și să îi indice calea. Trupul care nu are esența lui Dumnezeu categoric nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Dacă omul intenționează să cerceteze dacă este forma întrupată a lui Dumnezeu, atunci el trebuie să coroboreze lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a corobora faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, pentru a stabili dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvântările Lui, firea Lui și multe alte aspecte) mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul scrutează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seamă de esența Lui, aceasta arată că omul e incult și ignorant” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”). „Dacă, în prezent, trebuie să apară o persoană capabilă să arate semne și să facă minuni, să alunge demoni, să vindece bolnavii și să săvârșească multe miracole, iar dacă această persoană pretinde că vine de la Isus, atunci ar fi vorba despre un fals produs de duhurile rele care Îl imită pe Isus. Reține! Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Etapa lucrării lui Isus a fost deja finalizată, iar Dumnezeu nu va relua niciodată acea etapă a lucrării. Lucrarea lui Dumnezeu este ireconciliabilă cu noțiunile omului; de exemplu, Vechiul Testament a prezis venirea unui Mesia, iar rezultatul acestei profeții a fost venirea lui Isus. Deoarece acest lucru s-a întâmplat deja, ar fi greșit pentru un alt Mesia să vină din nou. Isus a venit deja o dată și ar fi greșit dacă Isus ar urma să vină din nou de data aceasta. Există un singur nume pentru fiecare epocă, și fiecare nume conține o caracterizare a acelei epoci. În noțiunile omului, Dumnezeu trebuie să arate mereu semne și să facă minuni, trebuie să vindece bolnavii și să alunge mereu demoni, trebuie să fie mereu ca Isus. Însă, de data aceasta, Dumnezeu nu e deloc așa. Dacă, în timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu ar arăta semne, ar face minuni, ar alunga demoni și ar vindeca bolnavii – dacă ar face exact așa cum a făcut Isus – atunci Dumnezeu ar repeta aceeași lucrare, iar lucrarea lui Isus nu ar avea semnificație sau valoare. Astfel, Dumnezeu realizează o singură etapă a lucrării în fiecare epocă. Odată ce fiecare etapă a lucrării Sale a fost finalizată, este imitată la scurt timp de duhurile rele, iar după ce Satana începe să calce pe urmele Lui, Dumnezeu trece la o metodă diferită. Odată ce El a încheiat o etapă a lucrării Sale, aceasta este imitată de duhurile rele. Asta trebuie să vă fie clar” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi”). Fratele Cheng a avut părtășie cu mine despre cuvântul lui Dumnezeu, spunând: „Când discernem între adevăratul Hristos și falșii hristoși, întâi trebuie să vedem dacă poate exprima adevărul, firea lui Dumnezeu și tot ce are și este Dumnezeu și dacă poate face lucrarea de mântuire a omenirii. Acesta este cel mai crucial și fundamental principiu. Numai Hristos poate exprima adevărul și cineva care nu poate exprima adevărul sigur nu este Hristos. Hristoșii falși nu au esența lui Dumnezeu și nu pot exprima adevărul. Ei pot doar să-L imite pe Domnul Isus și să arate semne și minuni simple, ca să-i înșele pe cei confuzi și lipsiți de discernământ. Așadar, dacă cineva pretinde să fie venirea lui Hristos, dar nu poate exprima deloc adevărul, ci poate doar arăta semne și minuni, atunci este un duh rău, o imitație și un hristos fals venit să înșele oamenii. Numai Hristos este adevărul, calea și viața și numai El poate să exprime adevărul și să facă lucrarea de mântuire a omenirii. Domnul Isus Hristos a exprimat multe adevăruri când S-a arătat și a lucrat, le-a dat oamenilor calea căinței, a răscumpărat toată omenirea, a început Epoca Harului și a încheiat Epoca Legii. De aceea toți putem recunoaște că Domnul Isus a fost Dumnezeu întrupat, Hristosul. În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic vine să exprime tot adevărul necesar pentru mântuirea omenirii corupte. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic au autoritate și putere și ceea ce revelează este firea lui Dumnezeu și ceea ce are și este El. El deschide sulul, cele șapte peceți, dezvăluie tainele Bibliei, încheie Epoca Harului, începe Epoca Împărăției și face lucrarea de judecată pentru a mântui pe deplin omenirea. Cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic dovedesc pe deplin că El e Dumnezeu întrupat, aătarea lui Hristos în zilele de pe urmă”. Când m-am gândit la asta, mi s-a luminat inima. I-am spus mamei: „De ce crezi atât de mult cuvintele pastorului? Noi credem în Domnul, așa că ar trebui să-I ascultăm cuvintele. După cum a zis Domnul Isus: «Oile Mele ascultă glasul Meu» (Ioan 10:27). Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic comunică limpede adevărul despre adevăratul Hristos și hristoșii falși. Hristosul este Dumnezeu întrupat drept Fiul Omului. Întrucât Hristos e Însuși Dumnezeu, El poate să exprime adevărul și să lucreze ca să mântuiască oamenii. Falșii hristoși sunt oameni corupți, imitații, care nu pot să exprime adevărul sau să mântuiască omenirea, ci pot doar să arate semne și minuni ca să înșele oamenii. În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic vine să facă lucrarea de judecată, adică El exprimă adevărul ca să curățească și să mântuiască pe deplin oamenii. Dacă citim mai mult cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, putem discerne între adevăratul Hristos și cei falși, putem să auzim glasul lui Dumnezeu și să întâmpinăm întoarcerea Domnului…” Înainte să pot termina, mama nu m-a mai ascultat. Voiam să-i citesc cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, dar a plecat furioasă. După ce au auzit ceilalți despre asta, mi-au spus ca mama a fost înșelată de pastor și nu înțelegea adevărul recunoașterii Hristosului adevărat și a celor falși, motiv pentru care înțelegea greșit lucrarea lui Dumnezeu. În plus, mi-au spus să mai am părtășie despre adevăr cu ea și să-i îndepărtez cu iubire noțiunile și confuzia. După aceea, am găsit ocazia să am părtășie cu ea despre recunoașterea adevăratului Hristos și a celor falși. După ce m-a ascultat, a considerat că are sens și e conform Bibliei, așa că nu s-a mai opus întrunirilor mele pe internet și a spus că voia să citească din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Asta m-a făcut foarte fericită, așa că i-am descărcat aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și am invitat-o la o adunare. Însă, înainte de adunare, a văzut zvonurile postate de pastor și a început iar să-mi pună piedici.

Într-o zi, când eram la muncă, mama mi-a trimis o captură de ecran dintr-un video în care pastorii religioși blasfemiau și condamnau Biserica și mi-a cerut să urmăresc videoclipul. Uitându-mă la imagine, m-am înfuriat. De ce acești pastori religioși nu aveau nicio frică de Dumnezeu? Răspândeau minciuni și zvonuri ca să condamne lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și împiedicau credincioșii să cerceteze adevărata cale. Erau atât de răi! Nu puteam înțelege. Ca lideri religioși, pastorii sunt oameni care-L slujesc pe Dumnezeu în biserică. Când Domnul Isus Se întoarce, de ce nu-L întâmpină, ci se împotrivesc întoarcerii Lui? M-am rugat lui Dumnezeu, căutând. După aceea, mi-am amintit fraza: „Din vremuri străvechi, adevărata cale a fost persecutată”. Mi-am dat seama imediat că, în Epoca Harului, când Domnul Isus a venit să lucreze, și El a fost persecutat și condamnat de preoții cei mai de seamă, de cărturarii și fariseii din religia iudaică. Aceia era oamenii care tălmăceau Scripturile și Îl slujeau pe Dumnezeu în sinagogi. Cu gândul la asta, am citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu. „Doriți să cunoașteți motivul pentru care fariseii I se împotriveau lui Isus? Vreți să cunoașteți esența fariseilor? Ei erau plini de fantezii cu privire la Mesia. Mai mult decât atât, ei credeau numai că Mesia va veni și, cu toate acestea, nu au urmărit adevărul vieții. Și astfel, chiar și astăzi ei încă Îl mai așteaptă pe Mesia, pentru că nu au nicio cunoaștere despre calea vieții, și nu știu care este calea adevărului. Cum, spuneți voi, ar putea asemenea oameni nesăbuiți, încăpățânați și ignoranți să câștige binecuvântarea lui Dumnezeu? Cum ar putea ei să-L vadă pe Mesia? Ei I s-au împotrivit lui Isus pentru că nu cunoșteau direcția lucrării Duhului Sfânt, pentru că nu cunoșteau calea adevărului rostită de Isus și, mai mult decât atât, pentru că nu L-au înțeles pe Mesia. Și, din moment ce ei nu-L văzuseră niciodată pe Mesia și nu fuseseră niciodată în compania lui Mesia, ei au făcut greșeala de a se agăța de simplul nume al lui Mesia, în timp ce se opuneau esenței lui Mesia, prin orice mijloace posibile. Acești farisei, în esență, erau încăpățânați, aroganți și nu se supuneau adevărului. Principiul credinței lor în Dumnezeu era: indiferent cât de profundă e predicarea Ta, indiferent cât de înaltă e autoritatea Ta, Tu nu ești Hristos decât dacă ești numit Mesia. Nu este această credință absurdă și ridicolă?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”). Din cuvântul lui Dumnezeu, am înțeles că fariseii s-au împotrivit Domnului Isus și L-au condamnat din cauza naturii și esenței lor de a urî adevărul și a-I fi ostili lui Dumnezeu. Nu aveau frică de Dumnezeu și nu căutau deloc adevărul. Au văzut clar cum cuvintele și lucrarea Lui aveau autoritate și putere, dar întrucât asta nu se potrivea cu noțiunile lor, ei L-au negat, respins, calomniat și condamnat pe Domnul Isus și, în final, L-au răstignit pe cruce. Față de lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, pastorii și prezbiterii din lumea religioasă se agățau cu încăpățânare de noțiuni religioase. Oricât de mult adevăr exprimă Dumnezeu Atotputernic sau oricât de autoritare sunt cuvintele Lui, dacă nu se potrivesc cu noțiunile lor, ei se împotrivesc și le condamnă frenetic și răspândesc zvonuri ca noi să nu cercetăm, sperând să ne controleze pe deplin și să ne împiedice să auzim glasul lui Dumnezeu și să-L întâmpinăm pe Domnul. Sunt atât de pervertiți! Nu au aceeași esență ca fariseii care s-au împotrivit Domnului Isus și L-au condamnat? Ei se împotrivesc mai mult decât fariseii! Am văzut și faptil că din cauza esenței antihriștilor din lumea religioasă, care urăște adevărul, indiferent în ce epocă sau în ce loc apare și lucrează Dumnezeu, ei Îl vor respinge mereu și I se vor împotrivi. Asta împlinește profeția Domnului Isus: „Căci așa cum iese fulgerul și luminează de la o margine a cerului la cealaltă, tot așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)! Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație” (Luca 17:24-25). Am înțeles acest aspect, n-am mai fost confuză și am decis să-i ofer mamei părtășie adecvată.

Când am ajuns acasă, mama s-a înfuriat când a auzit că nu m-am uitat la videoclipul pe care l-a trimis și, înainte să-i pot explica, m-a întrebat în repetate rânduri de ce nu m-am uitat. Ca replică, am întrebat-o: „Dumnezeu Atotputernic vorbește foarte clar, dar tu nu cauți și nu cercetezi. De ce urmărești aceste videoclipuri blasfemitoare?” Atunci s-a înfuriat și mai tare și m-a acuzat că am o credință greșită. M-a întristat s-o văd atât de furioasă. Motivul pentru care mă împiedica atât de insistent să cred în Dumnezeu Atotputernic era că fusese înșelată de zvonurile pastorilor. Asta m-a făcut să urăsc pastorii și mai mult. Erau întocmai cum i-a descris Domnul Isus când i-a blestemat pe farisei: „Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor în fața oamenilor; nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre!” (Matei 23:13). După aceea, am îndemnat-o pe mama să asculte cuvintele lui Dumnezeu, nu pe ale oamenilor, fiindcă altfel putea pierde ușor mântuirea lui Dumnezeu și i-am spus că eu nu voi înceta niciodată să cred în Dumnezeu Atotputernic. Văzând că n-aveam nicio intenție să renunț, tonul mamei a devenit îngrijorat și ea mi-a cerut să nu mai particip la adunări și să nu mai cred în Dumnezeu Atotputernic. Am încercat să am părtășie cu ea în toate felurile, dar nu voia s-asculte nimic din ce-i spuneam și a spus că nu putea accepta faptul că Domnul Se întorsese. După o vreme, și-a acoperit fața și a început să plângă. Să o văd plângâng m-a mâhnit. Când eram mică, de nimic nu mă temeam mai mult decât să o văd plângând și să o întristez. În ochii ei, fusesem mereu un copil ascultător, dar acum o îngrijoram și o supăram. M-am gândit că poate era mai bine s-o ascult și să nu mai particip o vreme la adunări. Dar gândindu-mă mai bine, înainte, când credeam în Domnul, întotdeauna puneam slujirea bisericii pe primul loc și apoi chestiunile personale. Acum acceptasem noua lucrare a lui Dumnezeu și era mai important decât oricând să-L pun pe Dumnezeu pe primul loc. Nu înțelegeam bine adevărul, așa că trebuia să particip la întruniri. Fără ele, nu puteam primi ajutorul și sprijinul fraților și surorilor mele. Ce-aveam să fac dacă eram ispitită sau tulburată și nu puteam rămâne fermă? Dar dacă nu încetam să particip la întruniri, m-aș fi chinuit în fiecare zi, văzând-o pe mama atât de tristă! N-aveam ce să fac, așa că m-am rugat lui Dumnezeu, cerându-I să mă îndrume ca să fac alegerea corectă.

La întâlnirea din acea seară, i-am spus unei surori despre starea mea, iar ea mi-a trimis un pasaj din cuvântul lui Dumnezeu. „Când Dumnezeu lucrează, Se îngrijește de o persoană și o apreciază și când o favorizează și o aprobă, Satana se ține și el îndeaproape în urma acesteia, încercând să o înșele și să-i facă rău. Dacă Dumnezeu dorește să câștige această persoană, Satana, pentru a-și atinge obiectivul ascuns, ar face orice-i stă în putere să-L împiedice pe Dumnezeu, folosind diferite vicleșuguri ca să ispitească, să tulbure și să submineze lucrarea lui Dumnezeu. Care este acest obiectiv? El nu vrea ca Dumnezeu să câștige pe nimeni; vrea să pună stăpânire pe toți cei pe care vrea Dumnezeu să-i câștige, vrea să-i controleze, să preia controlul asupra lor pentru ca ei să i se închine și să i se alăture în a comite fapte rele și să I se împotrivească lui Dumnezeu. Nu este acesta motivul sinistru al Satanei?” (Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul IV”). A avut părtășie: „Din afară, poate părea că familia te tulbură și te împiedică să-L urmezi pe Dumnezeu Atotputernic, dar în asta se ascunde manipularea Satanei. Asta e o luptă spirituală. Dumnezeu vine în trup, în zilele de pe urmă, ca să ne mântuiască, dar Satana nu vrea ca noi să câștigăm mântuirea lui Dumnezeu, așa că se folosește de oamenii din jurul nostru ca să ne tulbure și să ne pună piedici, să ne facă să-L negăm și să-L trădăm pe Dumnezeu și, în cele din urmă, ne ia în stăpânire, ne controlează și ne trage în iad, alături de el. Exact ca acum, ai acceptat lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, iar Satana te atacă și te tulbură prin intermediul mamei tale, ca să asculți de ea, să renunți la credința ta în Dumnezeu și să pierzi mântuirea. Aceasta este intenția sinistră a Satanei. Trebuie să deslușim trucurile Satanei și să ne bazăm pe Dumnezeu ca să rămânem fermi. Gândește-te la Iov! Când Satana a folosit plângerile soției lui ca să-l facă să-L părăsească pe Dumnezeu, Iov și-a păstrat credința și ascultarea față de Dumnezeu, a rămas ferm în mărturia lui și l-a umilit pe Satana. În final, credința lui Iov a câștigat aprobarea lui Dumnezeu. Și noi trebuie să avem credință ca să rămânem fermi și să nu ne lăsăm păcăliți de Satana!” Părtășia surorii despre cuvântul lui Dumnezeu a fost foarte emoționantă! După ce am acceptat lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, am întâmpinat multe obstacole la fiecare pas și s-a dovedit că asta era o luptă spirituală. Satana știa că țineam cont de mama și că o ascultam, așa că s-a folosit de ea ca să mă tot tulbure, să mă umple de noțiuni și erezii, să răspândească zvonuri ca să mă înșele și să mă forțeze să nu-L mai urmez pe Dumnezeu Atotputernic. Intențiile Satanei sunt foarte prefăcute și rele. Nu mă puteam lăsa păcălită de Satana. Oricum m-ar fi tulburat mama, am hotărât să contiui să cred în Dumnezeu, să particip la întruniri cu frații și surorile, ca să caut și să înțeleg mai bine adevărul.

În zilele ce au urmat, mama a fost tristă și a oftat adesea, iar când m-a văzut participând la întruniri pe internet, a fost tăioasă cu mine. Văzând-o astfel, tot m-am simțit puțin constrânsă, dar știam că nu puteam renunța la credința mea în Dumnezeu Atotputernic. Mi-am amintit cuvintele lui Dumnezeu: „Trebuie să ai curajul Meu în tine și trebuie să ai principii când te confrunți cu rudele care nu cred. Dar, de dragul Meu, nu trebuie să cedezi în fața niciunei forțe întunecate. Bizuie-te pe înțelepciunea Mea pentru a merge pe calea perfectă; nu permite niciuneia dintre conspirațiile Satanei să preia controlul” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 10). Cuvintele lui Dumnezeu mi-au clarificat situația. Am realizat că uneltirile Satanei ajunseseră iar la mine. Satana a văzut că nu renunțasem la credința în Dumnezeu, așa că încă o folosea pe mama ca să mă atace și să mă tulbure, ca să-mi fie imposibil să-mi găsesc liniștea ca să particip cum trebuie la întruniri. Trebuia să mă bazez pe Dumnezeu ca să birui ispita Satanaei și să-l umilesc complet. După aceea, i-am vorbit mamei în fiecare zi, arătându-i preocuparea și grija mea pentru ea, dar încercând s-o evit când era timpul pentru adunări și pentru citirea cuvântului lui Dumnezeu. Treptat, mama n-a mai intervenit atât de mult în credința mea în Dumnezeu și chiar n-a mai spus nimic atunci când mă vedea participând la întruniri. Eram recunoscătoare pentru îndrumarea lui Dumnezeu, care m-a ajutat să birui ispita Satanei.

Dar, după un timp, pe neașteptate, tata și fratele meu au aflat că eu credeam în Dumnezeu Atotputernic și au încercat să-mi pună piedici și să mă readucă la religie. Într-o zi, fratele meu m-a acuzat furios: „De ce ești atât de încăpățânată? Mama e îngrijorată și tristă din pricina credinței tale în Dumnezeu. Nu te mustră conștiința? Toată familia se opune credinței tale în Dumnezeu Atotputernic. Nu poți renunța ca să-i faci fericiți pe mama și pe tata?” În fața neînțelegilor și a acuzațiilor familiei mele, m-am simțit nedreptățită și am izbucnit în plâns. Chiar voiam să le spun despre toate lucrurile pe care le-am câștigat din credința mea, dar ei mă acuzau și mă certau cu fiecare cuvânt pe care-l spuneau. M-am simțit puțin slabă. L-am chemat pe Dumnezeu în sinea mea, cerându-i să-mi dea credință ca să rămân fermă. După ce m-am rugat, mi-am amintit că Domnul Isus a spus: „Cel ce iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine” (Matei 10:37). „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-și fi lăsat casa sau soția, sau frații, sau părinții, sau copiii de dragul Împărăției lui Dumnezeu și care să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine – viață veșnică” (Luca 18:29-30). Familia mea mă împiedica să cred în Dumnezeu. Dacă voiam să-L urmez, trebuia să aleg. Nu puteam înceta să-L urmez pe Dumnezeu din cauza piedicilor și neînțelegerilor din partea familiei. M-am gândit la Petru. Când L-a urmat pe Domnul Isus, și el a fost persecutat și împiedicat de părinții lui, totuși a ales să-L urmeze pe Domnul fără să ezite. L-a iubit pe Dumnezeu mai mult decât orice, iar eu știam că trebuia să-i urmez exemplul. La acest gând, m-am mai calmat. Voiam să am o discuție serioasă cu ei, să le spun că Dumnezeu Atotputernic în Care credeam era Domnul Isus întors, dar tata și fratele meu nu voiau să mă lase și insistau să mă întorc la biserică pentru a crede în Domnul. Mă simțeam neajutorată. Gândindu-mă la numeroasele piedici din partea familiei mele, mi-am amintit și că am fost îngrijită și iubită din copilărie de părinții și de fratele meu. Acum mă certau și mă asaltau, iar asta era greu de îndurat. De ce era atât de greu să-mi practic credința? Chiar nu știam cum aveau să-mi mai pună piedici. Ce trebuia să fac? Apoi, dintr-odată, mi-am amintit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu. „Se cer de la noi credință și dragoste extreme în această etapă a lucrării. S-ar putea să ne împiedicăm din cea mai mică neatenție, căci această etapă a lucrării e diferită de toate cele de dinainte: ceea ce desăvârșește Dumnezeu e credința omului, care este atât invizibilă, cât și intangibilă. Ceea ce face Dumnezeu este să convertească cuvintele la credință, la dragoste și la viață. Oamenii trebuie să ajungă într-un punct în care vor fi îndurat sute de rafinări și în care au o credință mai mare decât cea lui Iov. Ei trebuie să îndure suferințe incredibile și tot felul de torturi fără a-L părăsi vreodată pe Dumnezeu. Când sunt ascultători până la moarte și au credință mare în Dumnezeu, atunci această etapă a lucrării lui Dumnezeu este completă” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Calea… (8)”). Cuvântul lui Dumnezeu m-a făcut să înțeleg. Eram asaltată de familia mea, dar Dumnezeu a permis acestei situații să se abată asupra mea ca să mă înzestreze cu adevăr și discernământ și să-mi desăvârșească credința. Familia mea m-a împiedicat să cred în Dumnezeu în mod repetat și, deși eram tristă și slabă, Dumnezeu nu m-a părăsit și m-a condus și îndrumat prin cuvintele Lui, lucru care mi-a permis să rămân fermă în fața tulburării și piedicilor din partea familiei mele. După ce am trecut prin asta, am înțeles puțin adevărul, am deslușit împotrivirii față de Dumnezeu a pastorilor religioși și intențiile sinistre ale Satanei, iar credința mea în Dumnezeu a sporit. Lucrarea lui Dumnezeu e foarte înțeleaptă și practică. Orice dificultăți aveam să înfrunt, nu trebuia să-mi fac griji sau să mă tem. Consideram că, dacă mă bazam cu adevărat pe Dumnezeu, El avea să mă conducă și să mă îndrume. Gândindu-mă la asta, dorința mea de a-L urma pe Dumnezeu a devenit și mai puternică.

Într-o zi, tata mi-a bătut cu putere în ușă și, imediat ce am deschis, mama a început să plângă, spunând: „Draga mea, renunță la credința ta în Dumnezeu Atotputernic! Ascultă pastorul! Nu-i același lucru dacă tu crezi în Domnul în biserică?” Când am văzut-o așa, m-am înfuriat, dar și întristat. Mama, în fața adevărului exprimat de Dumnezeu Atotputernic, nu avea deloc o atitudine de a căuta sau accepta. Îl asculta întru totul pe pastor și îi lua cuvintele drept adevărate. Respinsese mântuirea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și făcuse tot ce i-a stat în putință ca să mă tulbure și să mă împiedice să-L urmez pe Dumnezeu. Am văzut că mama nu credea cu adevărat în Dumnezeu, ci urma oamenii. În zilele de pe urmă, adevărul exprimat de Dumnezeu Atotputernic chiar revelează tot felul de oameni. Se separă grâul de neghină și credincioșii adevărați de cei falși. Deși eram o familie, datorită atitudinilor noastre diferite față de adevăr, am mers pe căi diferite. Dacă mama continua să refuze să accepte lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, atunci noi două eram pe căi diferite. Acum trebuia să rămân pe poziție, să nu fiu condusă de sentimente și să mă bazez pe Dumnezeu ca să rămân fermă în mărturia mea. Așadar, m-am calmat și i-am zis mamei: „În calitate de credincioși, nu așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului? Domnul S-a întors și lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă a început, așa că sper că vei cerceta asta cu atenție și nu vei asculta mereu de pastor. Dacă pierdem mântuirea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă, ne pierdem definitiv șansa la mântuire.” Mama n-a spus nimic un timp, dar tata s-a înfuriat și a spus: „N-am decât o întrebare pentru tine. Vei înceta să crezi în Dumnezeu Atotputernic?” M-am uitat la el și am răspuns hotărâtă: „Nu.” Când am zis asta, m-am simțit împăcată și în siguranță. În final luasem o poziție fermă. Tata s-a înfuriat și mai mult și mi-a spus foarte serios: „Ești prea mare ca să te mai controlez. Îți poți alege singură calea. Vezi să nu regreți mai târziu!” Cuvintele tatălui meu m-au făcut să realizez că mă maturizasem și era timpul să-mi asum răspunderea pentru viața mea. Acceptasem lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și urmasem pașii lui Dumnezeu, așa că ar trebui să-mi urmez calea fără ezitare.

După aceea, părinții n-au mai intervenit în credința mea. Din tulburarea provocată de familia mea, am câștigat discernământ și am înțeles adevărul. Chiar am simțit că Dumnezeu e atotputernic și înțelept, am văzut că Satana e demn de dispreț și malefic și am simțit cu adevărat că Dumnezeu e sprijinul meu. Acum vreau să urmăresc adevărul cum se cuvine și să-L urmez pe Dumnezeu până la sfârșit!