de Jessica, Filipine

În august 2021, am acceptat lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu Atotputernic. După trei luni, eu și Marjorie am fost alese conducătoare de biserică. Marjorie acceptase lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu cu trei luni înaintea mea și, deși nu eram în aceeași biserică, participam împreună la adunări între colegi și discutam despre lucrarea bisericii. La o adunare, Marjorie ne-a povestit prin ce trecea. A spus că se îmbolnăvise, dar continuase să-și facă datoria. Deși soțul ei o oprima, ea n-a devenit negativistă și n-a dat înapoi. Chiar o admiram și mi se părea că are statură bună. Dacă aș fi fost eu în acea situație, poate mi-ar fi influențat capacitatea de a-mi face datoria. Aveam o impresie foarte bună despre ea. Ducea o povară în datoria ei și nu renunța la ea nici când o oprima soțul ei. M-am gândit că asta arăta că e genul de persoană ce practică adevărul și e acceptată de Dumnezeu. Mai târziu, s-a înființat o nouă biserică, iar eu și Marjorie ne-am despărțit.

Într-o zi, după cinci luni, supraveghetoarea noastră, Maria, a publicat un mesaj pe chatul grupului, spunând că în adunarea din acea seară vom învăța cum să discernem antihriștii, după care ne-a trimis un link către pagina de Facebook a lui Marjorie și ne-a spus să nu vorbim cu ea, fiindcă era un antihrist. Am fost șocată. Nu-mi venea să cred că Marjorie era un antihrist. M-am gândit ce mult o pasiona datoria ei și că era capabilă să se sacrifice și să îndure suferințe. Chiar și când s-a confruntat cu boala sau cu opresiunea familiei, a continuat să-și facă datoria; chiar putea să fie antihrist un om care căuta adevărul astfel? Sigur se înșela Maria! Nu-mi venea să cred că e adevărat. Supraveghetoarea a mai trimis un mesaj, spunând că spera s-o blochez pe Marjorie pe Facebook, ca să nu fiu perturbată sau înșelată de ea. Îmi era cam greu să accept asta. Părea nedrept s-o tratez pe Marjorie așa. Își făcea datoria cu pasiune și entuziasm și chiar mă încurajase și mă ajutase și pe mine, în trecut. Nu știam ce se întâmplase cu ea sau de ce fusese catalogată drept antihrist. Eram foarte derutată și tristă și nu voiam s-o blochez. Așa că am zis: „Marjorie nu e antihrist, doar are anumite noțiuni. Nu e nevoie s-o blochez. Încearcă să vezi lucrurile din perspectiva ei și imaginează-ți cum se simte ea.” Atunci, supraveghetoarea a avut părtășie cu mine, dar n-am vrut să accept. Mi-a trimis și un video cu o experiență-mărturie despre discernerea antihriștilor și mi-a zis să-l vizionez, spunând că videoul mă va ajuta. Dar eu l-am ignorat. După asta, i-am trimis un mesaj lui Marjorie, întrebând-o ce s-a întâmplat. Marjorie a spus: „Răspândeam anumite noțiuni, așa că am fost înlăturată din discuția de grup și toți m-au blocat. A fost foarte dureros. Eu nu dau explicații, Dumnezeu îmi va analiza acțiunile. Și voi mă discerneți? Sunt foarte abătută. Toți mă judecă și mă abandonează.” A spus multe și despre cât de nemulțumită era de supraveghetoare. După ce am ascultat-o, mi-a devenit și mie antipatică supraveghetoarea. Mi se părea că nu proceda corect. Dacă Marjorie avea anumite noțiuni sau probleme, trebuia s-o asiste și să aibă părtășie cu ea, nu să conchidă imediat că era antihrist. La adunarea din acea seară despre discernerea antihriștilor, n-am participat și, în schimb, m-am culcat. Eram abătută și nu știam cum să fac față situației. M-am rugat înainte de culcare, nedorind să mă îndepărtez de Dumnezeu și să trăiesc în acea stare. L-am rugat pe Dumnezeu să mă lumineze ca să pot înțelege voia Lui în acea situație.

A doua zi dimineața, m-am simțit mult mai liniștită. Am citit conținutul părtășiei din seara anterioară și am descoperit o captură de ecran dintr-o conversație dintre supraveghetoare și Marjorie. Marjorie spunea: „E imposibil ca Dumnezeu să Se fi întrupat. Care dintre frații și surorile noastre L-a văzut pe Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic nu corespund Bibliei, o depășesc.” Am fost șocată să văd că Marjorie spusese așa ceva. Răspândea cu nesăbuință noțiuni și nici măcar nu credea în lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic. Abia atunci am realizat că nu înțelesesem cu adevărat de ce fusese Marjorie catalogată drept antihrist și că nu-i prea analizasem comportamentele. Doar conchisesem că nu putea fi antihrist pe baza propriei mele impresii. Eram atât de oarbă și de arogantă! Am văzut un fragment din cuvintele lui Dumnezeu, care spunea: „Unii oameni pot să suporte greutăți, să plătească prețul, sunt manierați la exterior, sunt destul de respectați și se bucură de admirația celorlalți. Ați spune că acest gen de comportament exterior poate fi considerat ca punerea adevărului în practică? S-ar putea stabili dacă asemenea oameni satisfac voia lui Dumnezeu? Cum se face că, în repetate rânduri, oamenii văd astfel de indivizi și cred că aceștia Îl mulțumesc pe Dumnezeu, pășind pe calea punerii în practică a adevărului și fără să se abată de la calea lui Dumnezeu? De ce gândesc astfel unii oameni? Există o singură explicație. Care este explicația? Este că, pentru foarte mulți oameni, anumite întrebări – cum ar fi ce înseamnă să pui adevărul în practică, ce înseamnă să-L mulțumești pe Dumnezeu și ce înseamnă să ai realitatea adevărului – nu sunt foarte clare. Așadar, există oameni care sunt deseori înșelați de către cei care, la exterior, par spirituali, nobili, elevați și măreți. Cât despre oamenii care pot să discute elocvent despre slove și doctrine și ale căror vorbe și fapte par a fi demne de admirație, cei care sunt înșelați de aceștia nu au luat niciodată în considerare esența acțiunilor lor, nici principiile din spatele faptelor lor și nici țelurile pe care aceștia le au. Mai mult, nu s-au întrebat niciodată dacă acești oameni se supun cu adevărat lui Dumnezeu și nici nu au stabilit dacă acești oameni se tem sincer de Dumnezeu și se feresc de rău. Nu au deslușit niciodată esența umanității acestor oameni. În schimb, încă din prima clipă în care i-au cunoscut, puțin câte puțin, au ajuns să-i admire și să-i venereze pe acești oameni, iar în cele din urmă, acești oameni au devenit idolii lor. Chiar mai mult, în mințile anumitor oameni, idolii pe care îi venerează – și despre care cred că pot să-și abandoneze familiile și locurile de muncă și care par superficial capabili să plătească prețul – sunt cei care Îl mulțumesc pe Dumnezeu cu adevărat și care pot într-adevăr să dobândească finaluri și destinații bune. În mințile lor, acești idoli sunt cei pe care îi laudă Dumnezeu. Ce îi face să creadă un asemenea lucru? Care este esența acestei probleme? Care sunt consecințele la care poate duce? […] Consecința directă a acestui fapt este că oamenii folosesc bunul comportament uman drept substituent pentru practicarea adevărului, ceea ce satisface și dorința lor de a încerca să se pună bine cu Dumnezeu. Asta le oferă un capital cu ajutorul căruia ei se confruntă cu adevărul și pe care-l folosesc pentru a cădea la învoială cu Dumnezeu și a concura cu El. În același timp, oamenii Îl dau pe Dumnezeu la o parte, fără niciun scrupul, punându-i în locul Său pe idolii pe care-i admiră” (Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Cum să cunoaștem firea lui Dumnezeu și rezultatele pe care le va obține lucrarea Sa”). Citind cuvintele lui Dumnezeu, am început să reflectez. Mereu judecam oamenii după comportamentul lor exterior, crezând că aceia care făceau sacrificii, îndurau suferințe și plăteau un preț căutau adevărul și-L iubeau pe Dumnezeu. Dar acest standard de judecată nu corespundea adevărului și, ca urmare, m-am lăsat înșelată de comportamentul exterior al oamenilor. M-am gândit cum fariseii adesea explicau oamenilor scripturile, în sinagogi. La suprafață, păreau pioși și păreau să îndure suferințe, să facă sacrificii și fapte bune, dar când a venit Domnul Isus să-Și facă lucrarea, n-au căutat și n-au investigat, împotrivindu-I-se și condamnându-L în mod nesăbuit și, în final, pironindu-L pe cruce. Astfel, am realizat că cei ce au un comportament exterior bun nu sunt neapărat oameni buni. Doar cei ce I se supun lui Dumnezeu, iubesc adevărul și-l acceptă sunt cu adevărat oameni buni. Iar cei ce nu iubesc adevărul și nu-l acceptă deloc, chiar dacă la suprafață fac fapte bune, doar se prefac că sunt pioși. La suprafață, Marjorie reușea să îndure suferințe și să plătească un preț, dar în sinea ei era sătulă de adevăr și-L ura pe Dumnezeu. Chiar Îl judeca și-L renega public pe Dumnezeu. Era din soiul Satanei. Dar eu vedeam doar cum la suprafață îndura suferințe și făcea sacrificii și credeam, pe baza noțiunilor mele, că ea căuta adevărul, era responsabilă și devotată în datoria ei și nu putea fi un antihrist. Când supraveghetoarea ne-a cerut să avem discernământ și s-o blocăm pe Marjorie, mi-a devenit chiar antipatică și n-am mai vrut să-mi fac datoria. Nu aveam pic de discernământ despre Marjorie și, prin urmare, am fost înșelată. Chiar am fost nesăbuită.

A doua zi, am văzut că Marjorie răspândea zvonuri și falsități pe Facebook, spunând că biserica noastră urma o simplă persoană, nu pe Dumnezeu. Văzând cum defăima biserica, am regretat că n-o blocasem și n-o respinsesem, ba chiar încercasem s-o apăr. Prin urmare, i-am scris, întrebând-o de ce făcea aceste lucruri. Marjorie a răspuns defăimând Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, ba chiar m-a îndemnat să părăsesc biserica. Pur și simplu am ignorat-o. După două luni, am aflat de la supraveghetoare că Marjorie îi trimisese mesaje în care defăima și condamna biserica și chiar spunea că va trimite nou-veniților videouri defăimătoare. Își răspândea multe idei despre lucrarea lui Dumnezeu și într-o discuție de grup. Și mătușa lui Marjorie a început să aibă noțiuni și a părăsit biserica. Marjorie, care răspândea noțiuni ca să înșele oamenii, se împotrivea clar, deși știa adevărata cale. Asta e o jignire foarte gravă, era un antihrist. Prin comportamentul lui Marjorie, am văzut că avea noțiuni despre lucrarea lui Dumnezeu, dar nu încerca să și le înlăture căutând adevărul. Ba chiar răspândise zvonuri și falsități, Îl blasfemiase pe Dumnezeu, defăimase biserica și-i înșelase pe frați și pe surori, ca ei să-L nege pe Dumnezeu și să-L abandoneze. Am considerat-o pe Marjorie chiar trădătoare și înșelătoare, ca o vulpe vicleană care înșela oamenii, ca ei să se îndepărteze de Dumnezeu și să-L nege. Era chiar foarte periculoasă pentru ceilalți frați și surori. Mai târziu, am găsit acest fragment din cuvintele lui Dumnezeu. „Aceia dintre frați și surori care întotdeauna dau frâu liber negativității sunt lacheii Satanei și deranjează biserica. Astfel de oameni trebuie într-o zi să fie expulzați și alungați. Dacă oamenii, în credința lor în Dumnezeu, nu au o inimă care-L venerează pe Dumnezeu, dacă nu au o inimă care Îl ascultă pe Dumnezeu, nu numai că nu vor putea face vreo lucrare pentru El, ci, din contră, vor deveni cei care-I tulbură lucrarea și care Îl sfidează. A crede în Dumnezeu, dar a nu-L asculta sau slăvi, ci, în schimb, a te împotrivi Lui, este cea mai mare rușine pentru un credincios. Dacă ei, credincioșii, vorbesc și se poartă cu aceeași nepăsare și nestăpânire ca necredincioșii, atunci sunt mai răi decât necredincioșii; sunt demoni arhetipali. Cei care, în biserică, dau frâu liber cuvintelor lor veninoase și răutăcioase, care răspândesc zvonuri, instigă la lipsa de armonie și formează clici în rândul fraților și surorilor, ar fi trebuit să fie alungați din biserică. Dar, pentru că acum este o epocă diferită a lucrării lui Dumnezeu, acești oameni sunt îngrădiți, întrucât în mod hotărât urmează să fie alungați. Toți cei care au fost corupți de Satana au firi corupte. Unii au doar o fire coruptă, în timp ce alții sunt diferiți: nu numai că au firi corupte satanice, dar natura lor este și extrem de malițioasă. Nu numai că vorbele și acțiunile lor le dezvăluie firile corupte satanice, dar, mai mult, acești oameni sunt adevăratul diavol Satana. Comportamentul lor întrerupe și tulbură lucrarea lui Dumnezeu, împiedică intrarea în viață a fraților și surorilor și distruge viața normală a bisericii. Mai devreme sau mai târziu, acești lupi în haine de oi trebuie să fie alungați; față de acești lachei ai Satanei ar trebui adoptată o atitudine necruțătoare, de respingere. Doar acest lucru înseamnă a sta de partea lui Dumnezeu, iar cei care nu reușesc să facă asta se tăvălesc în noroi cu Satana. Oamenii care cred cu adevărat în Dumnezeu Îl au mereu în inima lor și-năuntrul lor poartă întotdeauna o inimă care Îl venerează și Îl iubește pe Dumnezeu. Cei care cred în Dumnezeu ar trebui să facă lucrurile cu prudență și precauție și tot ceea ce fac ei ar trebui să fie potrivit cerințelor Lui și să-I poată mulțumi inima. Nu ar trebui să fie încăpățânați, făcând orice le place; aceasta nu se potrivește unui caracter evlavios. Oamenii nu trebuie să alerge înnebuniți, fluturând steagul lui Dumnezeu peste tot, mândrindu-se și înșelând pretutindeni; acesta este cel mai rebel tip de comportament. Familiile au reguli proprii, iar națiunile au legile lor – și nu cu atât mai mult stau astfel lucrurile în casa lui Dumnezeu? Nu are standarde cu atât mai stricte? Nu are cu atât mai multe decrete administrative? Oamenii sunt liberi să facă ceea ce doresc, dar decretele administrative ale lui Dumnezeu nu pot fi schimbate după bunul plac. Dumnezeu este un Dumnezeu care nu tolerează ofensele din partea oamenilor; este un Dumnezeu care îi condamnă pe oameni la moarte. Oare oamenii chiar nu știu asta deja?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”). Prin cuvintele lui Dumnezeu, am realizat că aceia ce răspândesc mereu noțiuni, seamănă negativitate și perturbă biserica sunt slugile Satanei. Nu iubesc adevărul și nu au pic de frică de Dumnezeu în suflete. Cei ce formează clici și provoacă scindări, cei ce răspândesc noțiuni și zvonuri, renegându-L și hulindu-L pe Dumnezeu, sunt toți demoni și trebuie să fie toți alungați și pedepsiți de Dumnezeu. Cei care sunt induși în eroare de zvonuri și sunt de partea răufăcătorilor și a antihriștilor vor fi și ei alungați, dacă nu-i resping. Marjorie nu citea cuvintele lui Dumnezeu, nu căuta adevărul, ca să-și înlăture noțiunile, și nici nu căuta cu alți frați și surori. În schimb, se îndoia de Dumnezeu și-L nega, ba chiar răspândea noțiuni, judecându-L și hulindu-L pe Dumnezeu. Mai și instiga la discordie și atrăgea alți frați și surori, înșelându-i să treacă de partea ei și creând antipatii împotriva supraveghetoarei, perturbând astfel lucrarea bisericii. Marjorie chiar era diabolică. Esența ei era cea a unui antihrist ce ura adevărul și pe Dumnezeu. Fără luminarea și îndrumarea cuvintelor lui Dumnezeu, aș fi fost păcălită să fiu de partea ei și să-L consider pe Dumnezeu dușmanul meu. În plus, am realizat că scopul citirii cuvintelor Lui și al părtășiei despre discernerea antihriștilor este să ajuți frații și surorile să înțeleagă adevărul și să capete discernământ, ca să nu mai fie deranjați și înșelați de antihriști. Excluderea antihriștilor din biserică se face pentru a-i proteja pe aleșii lui Dumnezeu. Deși eram conducătoare, n-am avut discernământ cu privire la acest antihrist și i-am crezut minciunile. Ba chiar am fost de partea ei și am apărat-o. Am văzut că devenisem complicea Satanei. Am compătimit un antihrist, l-am protejat și i-am arătat dragoste. A fost un act de cruzime împotriva aleșilor lui Dumnezeu. Am realizat cât de nesăbuită fusesem și m-am disprețuit profund, așa că am venit în rugăciune înaintea lui Dumnezeu, căindu-mă și cerându-I iertare.

Mai târziu, am văzut aceste fragmente din cuvintele lui Dumnezeu: „Criteriul după care omul judecă alți oamenii se bazează pe comportamentul lor; cei al căror comportament este bun sunt persoane drepte și cei al căror comportament este abominabil sunt răi. Criteriul după care Dumnezeu judecă oamenii se bazează pe capacitatea esenței lor de a se supune sau nu Lui; o persoană care se supune lui Dumnezeu este o persoană dreaptă, în vreme ce una care nu I se supune este un dușman și o persoană rea, indiferent dacă comportamentul acesteia este bun sau rău și indiferent dacă cuvintele sale sunt corecte sau incorecte” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună”). „Când Dumnezeu devine trup și vine să lucreze printre oameni, toți Îl văd și Îi aud cuvintele și toți văd faptele pe care Dumnezeu le lucrează dinăuntrul corpului Său trupesc. În acel moment, toate noțiunile omului se transformă în spumă. Cât despre cei care L-au văzut pe Dumnezeu arătându-Se în trup, nu vor fi condamnați dacă sunt dornici să asculte de El, pe când cei care I se împotrivesc dinadins vor fi considerați adversari ai lui Dumnezeu. Astfel de oameni sunt antihriști, dușmani care se împotrivesc intenționat lui Dumnezeu. Cei care nutresc noțiuni cu privire la Dumnezeu, dar tot sunt pregătiți și dornici să asculte de El, nu vor fi condamnați. Dumnezeu condamnă omul pe baza intențiilor și acțiunilor lui, niciodată pentru gândurile și ideile lui. Dac-ar fi ca El să condamne omul pe baza gândurilor și ideilor acestuia, atunci nici măcar o persoană nu ar putea scăpa din mâinile pline de mânie ale lui Dumnezeu. Aceia care se împotrivesc cu bună știință Dumnezeului întrupat vor fi pedepsiți pentru neascultarea lor. În privința acestor oameni care se împotrivesc lui Dumnezeu cu bună știință, împotrivirea lor ia naștere din faptul că nutresc noțiuni despre Dumnezeu, lucru ce duce, la rândul său, la acțiuni care perturbă lucrarea lui Dumnezeu. Acești oameni opun rezistență și distrug intenționat lucrarea lui Dumnezeu. Ei nu doar că au noțiuni despre Dumnezeu, dar se și implică în activități care Îi tulbură lucrarea, iar din acest motiv, oamenii de acest fel vor fi condamnați” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Toți oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt oameni care I se împotrivesc lui Dumnezeu”). Cuvintele lui Dumnezeu sunt clare: Dumnezeu judecă oamenii pe baza esenței lor și a atitudinii lor față de adevăr. Unii pot avea noțiuni despre lucrarea lui Dumnezeu, dar dacă pot să caute adevărul și să-și lase deoparte noțiunile, Dumnezeu nu-i va condamna. Cei ce au mereu opinii despre Dumnezeu întrupat, nu acceptă adevărul și chiar se îndoiesc de Dumnezeu și-L neagă sunt dușmanii lui Dumnezeu și antihriști, oricât de bun ar fi comportamentul lor exterior. Dumnezeu îi condamnă pe acești oameni și-i alungă. După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu, am realizat și că, înainte, luam în considerare doar comportamentul oamenilor. Credeam că Marjorie Îi era devotată lui Dumnezeu și căuta adevărul, căci era pasionată, se sacrifica și era conducătoare de biserică, dar nu luam în considerare esența ei și nici atitudinea ei față de Dumnezeu și de adevăr. Marjorie avea anumite noțiuni despre lucrarea lui Dumnezeu și nu accepta părtășie de la alți frați și surori. În plus, își răspândea noțiunile și-L nega pe față pe Dumnezeu întrupat. Esența ei era de ură față de Dumnezeu și de adevăr; era un antihrist. Am fost indusă în eroare și păcălită de iluziile exterioare ale lui Marjorie și am trecut de partea unui antihrist. Chiar n-am avut discernământ. Abia atunci am realizat că trebuie să judecăm oamenii și lucrurile prin cuvintele lui Dumnezeu și principiile adevărului, nu doar prin comportamentele exterioare ale oamenilor.

După asta, am văzut un alt fragment din cuvintele lui Dumnezeu, care spunea: „Dumnezeu purifică biserica, curățind-o de cei care perturbă și tulbură, de antihriști, duhuri rele, oameni răi, non-necredincioși, cei care nu cred cu adevărat în El și de cei care nici măcar nu pot face servicii. Asta se numește curățirea câmpului; se numește cernut. […] Vezi că Dumnezeu face totul la timpul său. Nu lucrează la întâmplare. Lucrarea Lui de gestionare respectă planul făcut de El, iar El face totul pas cu pas, nu la întâmplare. Și cum rămâne cu acei pași? Fiecare etapă a lucrării pe care o săvârșește Dumnezeu asupra oamenilor trebuie să aibă efect și, când vede că a avut efect, El trece la următoarea etapă a lucrării. Dumnezeu Și-a dat seama cum poate avea efect lucrarea Sa, ce trebuie să spună și să facă. El Își face lucrarea conform nevoilor oamenilor, nu la întâmplare. Dumnezeu săvârșește orice lucrare va fi eficientă asupra oamenilor, iar orice este imaterial în ceea ce privește eficiența, Dumnezeu cu siguranță nu face. De exemplu, când este nevoie de lecții despre obiecte negative în baza cărora aleșii lui Dumnezeu să poată să-și dezvolte discernământul, în biserică vor apărea falșii hristoșii, antihriștii, duhurile rele, oamenii răi și cei care perturbă și tulbură, în privința cărora ceilalți își pot dezvolta discernământul. Dacă aleșii lui Dumnezeu înțeleg adevărul și pot identifica astfel de oameni, atunci acei oameni și-au făcut serviciul, iar existența lor nu mai are valoare. În acel moment, aleșii lui Dumnezeu se vor ridica pentru a-i da în vileag și a-i raporta, iar biserica îi va înlătura imediat. Toată lucrarea lui Dumnezeu are pașii săi și toți acești pași sunt rânduiți de El în funcție de ceea ce are nevoie omul în viața și în statura sa” (Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Doar când ne rezolvăm noțiunile putem porni pe calea cea dreaptă a credinței în Dumnezeu (3)”). După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu, am realizat că, deși mulți oameni își fac datoria în biserică, nu sunt toți aleșii lui Dumnezeu și nu sunt toți oile Lui. Lupii s-au ascuns în turmă. Dumnezeu lasă antihriștii, răufăcătorii și necredincioșii în biserică pentru a ne lăsa să dobândim discernământ, să învățăm lecții și să putem distinge binele de rău. Deși își făcea datoria în biserică, Marjorie nu credea cu adevărat în Dumnezeu. Venea la biserică doar ca să analizeze lucrarea lui Dumnezeu, nu ca să caute și să înțeleagă adevărul. Era un lup în piele de oaie și un om rău alungat de Dumnezeu. Acum, Dumnezeu purifică biserica și expune fiecare tip de persoană. Niciun antihrist, răufăcător sau necredincios nu poate rămâne ascuns în biserică, vor fi toți expuși și alungați prin lucrarea lui Dumnezeu. Vor rămâne doar cei ce chiar cred în Dumnezeu, iubesc adevărul și-l caută și doar ei vor fi purificați și mântuiți de Dumnezeu.

Prin această experiență, am mai dobândit discernământ și am învățat câteva lucruri. În primul rând, nu pot ține cont doar de comportamentele exterioare ale oamenilor, de câte suferințe îndură și cât se sacrifică, fiindcă mulți pot face aceste lucruri, în special impostorii religioși. În al doilea rând, n-ar trebui să ador oamenii obișnuiți, fiindcă Dumnezeu detestă adorarea oamenilor. Trebuie să-L admirăm și să-L venerăm doar pe Dumnezeu. În al treilea rând, ca lideră de biserică, trebuie să țin cont de intrarea în viață a fraților și surorilor mele și să prioritizez lucrurile benefice pentru ei. În al patrulea rând, când am probleme, trebuie să am frică de Dumnezeu și să învăț să caut și să aștept. N-ar trebui să judec și să condamn imprudent, pe baza propriilor noțiuni. Asta riscă să ofenseze firea lui Dumnezeu. În al cincilea rând, ar trebui să citesc mai mult din cuvintele Lui ca să înțeleg adevărul. Doar cu îndrumarea cuvintelor lui Dumnezeu putem să ghicim uneltirile diabolice ale Satanei și să fim de partea adevărului. Am realizat și cât de prețios e adevărul. Doar înțelegând adevărul putem să ne lămurim și să discernem tot soiul de răufăcători, antihriști și necredincioși. În viitor, voi citi mai mult din cuvintele lui Dumnezeu și-mi voi baza acțiunile și judecățile despre oameni și lucruri pe cuvintele lui Dumnezeu, având ca principiu adevărul. Slavă lui Dumnezeu!