Cum să te dezvolți prin eșecuri și greutăți

ianuarie 6, 2023

de Sheila, Filipine

Am acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă în decembrie 2020. Am fost aleasă conducătoare de biserică după câteva luni. Erau multe lucrări de făcut și multe probleme de rezolvat în biserică. M-am dedicat cu entuziasm acestei activități. După o vreme, m-am familiarizat cu lucrarea bisericii, dar încă mă confruntam cu multe probleme. Mulți nou-veniți nu veneau regulat la întâlniri. Unii erau afectați de zvonurile de pe internet, unii nu înțelegeau pe deplin adevărul viziunilor și aveau noțiuni religioase nerezolvate, iar alții nu puteau veni regulat la întâlniri fiind prea ocupați. Confruntată cu aceste probleme, am muncit din greu să am părtășie cu ei despre voia lui Dumnezeu pentru a-i ajuta în strădaniile lor, dar problemele lor tot nu au fost rezolvate. Eram foarte frustrată. Mă întrebam mereu de ce toate eforturile mele încă nu dăduseră roade. De ce nu ne binecuvânta Dumnezeu biserica? Frații și surorile aveau atâtea probleme, iar numeroasele mele părtășii avute cu ei au dat greș. Poate că nu eram potrivită să fiu conducătoare? Mi-am reproșat: Eu eram cauza acestor probleme. Dacă-mi acceptam răspunderea și mă retrăgeam, altcineva putea fi lider, iar atunci, lucrarea ar avea mai mult succes. Eram abătută și am devenit pasivă în datorie, așteptând să fiu destituită. Chiar m-am gândit că Dumnezeu îmi pregătea aceste greutăți ca să mă dea în vileag, să mă facă să dau greș, și că, probabil, El mă abandonase deja. Acest gând m-a speriat. Oare Dumnezeu mă abandonase? Mă rugam și căutam, dar tot nu înțelegeam voia lui Dumnezeu. Gândul că El mă abandonase tot reapărea din când în când. Mă simțeam mereu deprimată, obosită și slăbită. Eram foarte speriată, și simțeam că nu mai avem lucrarea Duhului Sfânt.

Pe atunci, biserica avea nevoie de câțiva lideri de grup, iar supraveghetorul a recomandat câțiva nou-veniți. I-am numit direct, fără a analiza prea mult lucrurile. La început, toți au spus că vor să-și asume o datorie, dar când au început în mod oficial, unul a spus că trebuia să muncească și că nu-și putea face datoria, fiind ocupat, iar altul nu și-o putea face, întârziind la întâlniri din cauza problemelor familiale. În final, am stabilit că nu erau potriviți să fie cultivați ca lideri de grup. Am muncit din greu să rezolv aceste dificultăți întâlnite în lucrare, dar, pentru o vreme, nu obțineam niciun rezultat. Atunci, nu am putut să suport toate aceste eșecuri. Eram foarte negativă și chiar mă temeam să înfrunt o nouă zi. Nu mai voiam să fac lucrarea bisericii, pentru că lucrasem mult, dar nu realizasem nimic. Am crezut că Dumnezeu voia să mă expună drept incompetentă prin această situație, dar nu voiam să mă las să cad într-o astfel de stare. Nu voiam să fiu expusă și alungată pentru că nu aveam rezultate în datorie.

În devoțiunile mele, am găsit „Principiile asumării responsabilității și demisiei”: „Orice conducător sau lucrător fals care nu acceptă adevărul, care nu poate face lucrări practice și care, de ceva vreme, a fost lipsit de lucrarea Duhului Sfânt, trebuie să își asume responsabilitatea și să demisioneze” (170 de principii ale practicării adevărului). Citind asta, m-am simțit și mai negativă. Ce trebuia să fac? Nu rezolvasem niciuna dintre problemele bisericii, așadar, eram un lider fals. Ar trebui să-mi recunosc răspunderea și să mă retrag, pentru a ceda locul unei persoane competente? Făceam deja de trei luni lucrarea bisericii, dar încă nu rezolvasem problemele din biserică. Și, în acea situație, încă nu înțelegeam voia lui Dumnezeu și nu făcusem niciun progres. Chiar Îl înțelegeam greșit pe Dumnezeu. Mă temeam că alții mă vor crede prea negativă și că mă vor certa pentru că m-am gândit să mă retrag.

La o întâlnire, am citit asta în cuvintele lui Dumnezeu: „Ești o persoană obișnuită. Trebuie să treci prin multe eșecuri, multe perioade de nedumerire, multe erori de judecată și multe diversiuni. Acest lucru poate să-ți dea întru totul în vileag firea coruptă, slăbiciunile și neajunsurile, ignoranța și nesăbuința, permițându-ți să te reexaminezi și să te cunoști pe tine însuți și să cunoști atotputernicia și înțelepciunea deplină a lui Dumnezeu, firea Sa. Vei dobândi lucruri pozitive de la El și vei ajunge să înțelegi adevărul și să intri în realitate. Printre experiențele tale, vor fi multe care nu vor decurge așa cum îți dorești, în fața cărora te vei simți neputincios. Cu acestea, trebuie să cauți și să aștepți; trebuie să câștigi de la Dumnezeu răspunsul la fiecare problemă și să înțelegi din cuvintele Sale esența de fond a fiecărei probleme și esența fiecărui tip de persoană. Așa se comportă o persoană obișnuită, normală(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Prețuirea cuvintelor lui Dumnezeu este fundamentul credinței în Dumnezeu”). Dumnezeu e incredibil de înțelept. Am dobândit o nouă înțelegere despre felul în care lucrează Dumnezeu. Am văzut că toți trebuie să treacă prin eșecuri și greutăți în datorie, iar voia lui Dumnezeu era să caut adevărul în toate astea, să-mi înlătur corupția. Înfruntasem anumite dificultăți și avusesem câteva eșecuri, dar nu căutasem nici adevărul, nici voia lui Dumnezeu. M-am gândit doar să mă retrag, simțind că n-avusesem succes în datorie sau că nu-mi făcusem treaba de lider. Nici măcar nu am îndrăznit să le spun celorlalți despre starea mea reală. Eram foarte ignorantă. Nu înțelegeam voia lui Dumnezeu și nici de ce Dumnezeu ar permite să mi se întâmple așa ceva. Am înțeles din cuvintele lui Dumnezeu că eram doar o persoană de rând, așa că era firesc să întâlnesc dificultăți și eșecuri în datorie. Era voia lui Dumnezeu în asta. Așadar, mi-am deschis sufletul în fața celorlalți despre starea mea recentă și le-am cerut ajutorul. Le-am spus și că mă gândisem să-mi recunosc răspunderea și să mă retrag. Ei nu m-au desconsiderat, ci m-au ajutat și m-au încurajat, și au avut părtășie despre cuvintele lui Dumnezeu. M-au impresionat.

Ei mi-au citit din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Dumnezeu spune: „În timp ce experimentezi lucrarea lui Dumnezeu, indiferent de câte ori ai eșuat, ai căzut, ai fost emondat, tratat sau demascat, acestea nu sunt lucruri rele. Indiferent de modul în care ai fost emondat sau tratat, sau dacă acest lucru este făcut de către conducători, lucrători, frații sau surorile tale, toate acestea sunt lucruri bune. Trebuie să îți amintești acest lucru: indiferent cât de mult suferi, de fapt, beneficiezi de pe urma acestui lucru. Oricine are experiență poate confirma asta. Indiferent de situație, a fi emondat, tratat sau dat în vileag este întotdeauna un lucru bun. Nu este o condamnare. Este mântuirea lui Dumnezeu și cea mai bună oportunitate ca să ajungi să te cunoști. Poate să-ți aducă o schimbare în bine în experiența ta de viață. Fără așa ceva, nu vei avea nici oportunitatea, nici condiția și nici contextul ca să poți dobândi o înțelegere a adevărului corupției tale. Dacă realmente înțelegi adevărul și ești capabil să descoperi lucrurile corupte ascunse în adâncul inimii tale, dacă le poți distinge clar, atunci este bine, acest lucru a rezolvat o problemă majoră a intrării în viață și este foarte benefic pentru schimbările firii. A deveni capabil să te cunoști cu adevărat pe tine însuți este cea mai bună oportunitate de a-ți drege căile și de a deveni o persoană nouă; este pentru tine cea mai bună ocazie să obții nouă viață. Odată ce te cunoști cu adevărat pe tine însuți, vei putea vedea că, atunci când adevărul devine viața cuiva, este, cu adevărat, un lucru de mare preț, și vei înseta după adevăr, îl vei practica și vei pătrunde în realitatea lui. Acesta este un lucru nespus de măreț! Dacă poți să profiți de această oportunitate, să reflectezi cu seriozitate asupra ta și să câștigi o cunoaștere autentică de sine ori de câte ori dai greș sau cazi, atunci, în mijlocul negativității și slăbiciunii, vei putea să te ridici înapoi pe picioare. Odată trecut de acest prag, vei putea să faci un pas mare înainte și să pătrunzi în realitatea adevărului(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Pentru a dobândi adevărul, trebuie să înveți de la oamenii, din chestiunile și lucrurile din apropiere”). „Mânuirea omenirii de către Dumnezeu este o mântuire a celor care iubesc adevărul, o mântuire a părții din ei cu voință și hotărâre și a acelei părți din ei care tânjește după adevăr și dreptate în inimile lor. Hotărârea unei persoane este partea din inima ei care tânjește după dreptate, bunătate și adevăr și care are conștiință. Dumnezeu mântuiește această parte din oameni și, prin aceasta, El le schimbă firea stricată, astfel încât ei să poată să înțeleagă și să dobândească adevărul, astfel încât stricăciunea lor să poată fi curățită, iar firea vieții lor să poată fi transformată. Dacă nu ai aceste lucruri în tine, nu poți fi mântuit. […] De ce se spune că Petru este un fruct? Pentru că sunt lucruri de valoare în el, lucruri care merită desăvârșite. El a căutat adevărul în toate lucrurile, a avut hotărâre și a fost ferm în voința sa; a avut rațiune, a fost dispus să sufere greutăți și a iubit adevărul în inima lui; nu a renunțat la ceea ce s-a întâmplat și a fost capabil să învețe lecții din toate lucrurile. Toate acestea sunt puncte forte. Dacă nu ai niciunul dintre aceste puncte forte e de rău. Nu îți va fi ușor să dobândești adevărul și să fii mântuit. Dacă nu știi cum să experimentezi sau nu ai experiență, nu vei putea rezolva dificultățile altora. Întrucât ești incapabil să practici și să experimentezi cuvintele lui Dumnezeu și nu ai idee ce să faci când ți se întâmplă lucruri și te superi – izbucnești în plâns – atunci când întâmpini probleme și devii negativ și fugi când suferi vreun eșec minor și ești mereu incapabil să reacționezi în modul corect – din cauza tuturor acestor lucruri, îți este imposibil să intri în viață(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a). După ce a citit aceste cuvinte, o soră a avut părtășie cu mine: „Indiferent ce fel de dificultăți sau eșecuri întâlnim, ar trebui să ne rugăm și să căutăm voia lui Dumnezeu, nu să renunțăm la adevăr și la datoria noastră. Să renunți la datoria ta nu e calea spre rezolvarea problemelor. Doar prin dificultățile și problemele întâlnite în datorie corupția și neajunsurile noastre sunt dezvăluite, iar noi ne putem cunoaște cu adevărat. Fără acele experiențe, n-avem cum să ne vedem corupția și ceea ce ne lipsește. Atunci, cum ne-am putea schimba? Așadar, nu e rău să experimentăm eșecuri și să dăm greș. Atunci ar trebui să căutăm adevărul și să învățăm o lecție – nu trebuie să-L înțelegem greșit pe Dumnezeu. Dacă ne retragem și renunțăm la datorie când întâlnim dificultăți, cum vom experimenta lucrarea lui Dumnezeu și urmări mântuirea? Ce mărturie am avea? Dumnezeu nu cere multe de la noi. Confruntați cu probleme și greutăți, dacă avem voință și ne rugăm cu sinceritate și căutăm adevărul, atunci, Dumnezeu ne va călăuzi și ne va ajuta.” Părtășia acestei surori a fost foarte luminătoare. Am înțeles că a experimenta eșecuri e dragostea lui Dumnezeu și o șansă bună să caut adevărul și să învăț o lecție. Petru a a experimentat multe încercări, rafinări, dificultăți și eșecuri în viață. Uneori, a suferit slăbiciunea trupului, dar nu și-a pierdut niciodată credința în Dumnezeu. A urmărit adevărul și a căutat voia lui Dumnezeu, compensând ceea ce îi lipsea. La final, a înțeles adevărul și L-a cunoscut pe Dumnezeu, a dobândit supunere și dragoste față de Dumnezeu. Ar trebui să fiu puternică și hotărâtă ca Petru, venind înaintea lui Dumnezeu în rugăciune și căutându-I voia când trec prin dificultăți și eșecuri, reflectând asupra a ceea ce îmi lipsește, în loc să-l înțeleg greșit pe Dumnezeu și să dau vina pe El.

În devoțiunile mele, am citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu, care m-a ajutat să-I înțeleg puțin voia. Dumnezeu Atotputernic spune: „Oamenii trebuie să învețe să țină cont de cuvintele lui Dumnezeu și să-I înțeleagă inima. Nu trebuie să-L înțeleagă greșit pe Dumnezeu. De fapt, în multe cazuri, îngrijorarea oamenilor izvorăște din propriile lor interese. Vorbind în termeni generali, este teama că nu vor avea niciun final. Întotdeauna își spun în sinea lor: «Dacă Dumnezeu mă dă în vileag, mă alungă și mă respinge?» Aceasta este interpretarea ta greșită despre Dumnezeu; acestea sunt doar gândurile tale. Trebuie să-ți dai seama care este intenția lui Dumnezeu. Faptul că El dă oamenii în vileag nu este pentru a-i alunga. Oamenii sunt demascați pentru a le dezvălui neajunsurile, greșelile și esența naturii lor, pentru a-i face să se cunoască pe ei înșiși și pentru a fi capabili de o adevărată pocăință; ca atare, dezvăluirea este pentru a ajuta viețile oamenilor să crească. Fără o înțelegere pură, oamenii pot să-L interpreteze greșit pe Dumnezeu și să devină negativi și slabi. Pot chiar să cedeze în fața disperării. De fapt, dezvăluirea de către Dumnezeu nu înseamnă neapărat că oamenii vor fi alungați. Aceasta are loc pentru a-ți oferi cunoaștere și pentru a te face să te pocăiești. Deseori, pentru că oamenii sunt răzvrătiți și nu caută adevărul pentru a găsi o rezolvare când au izbucniri de corupție, Dumnezeu trebuie să exercite disciplina. Și astfel, uneori, El îi expune pe oameni, dezvăluind urâțenia lor și cât de demni de milă sunt, permițându-le să se cunoască pe ei înșiși, ceea ce le ajută viața să crească. Expunerea oamenilor are două implicații diferite: pentru oamenii răi, a fi dați în vileag înseamnă că sunt alungați. Pentru cei care pot accepta adevărul, este o reamintire și un avertisment; ei sunt obligați să reflecteze asupra lor, să-și vadă adevărata stare și să nu mai fie îndărătnici și nesăbuiți, pentru că ar fi periculos să continue astfel. Expunerea oamenilor în acest mod este pentru a le aduce aminte, ca atunci când își realizează datoria să nu facă lucrurile de mântuială și cu nepăsare, să nu fie blazați, să nu se mulțumească doar cu a fi puțin eficienți, crezând că și-au îndeplinit datoria la un standard acceptabil – când, de fapt, măsurând conform cerințelor lui Dumnezeu, ei nu au atins standardele, dar tot se complac, crezând că se descurcă bine. În astfel de împrejurări, Dumnezeu îi va disciplina, le va atrage atenția și le va reaminti oamenilor. Uneori, Dumnezeu le dezvăluie urâțenia – ceea ce, în mod evident, este pentru a le servi drept aducere aminte. În astfel de momente, ar trebui să reflectezi asupra ta: faptul că-ți realizezi datoria astfel este inadecvat, implică o răzvrătire, conține prea mult din ce este negativ, este complet superficial și, dacă nu te pocăiești, vei fi pedepsit. Când Dumnezeu te disciplinează și te dă în vileag, asta nu înseamnă în mod neapărat că vei fi alungat. Această chestiune ar trebui abordată corect. Chiar dacă ești alungat, ar trebui să accepți acest lucru și să te supui și să te grăbești să meditezi și să te pocăiești(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Doar prin practicarea adevărului și ascultare față de Dumnezeu putem dobândi o schimbare a firii”). Cuvintele lui Dumnezeu mi-au arătat că scopul Lui când expune oamenii nu e să-i alunge, ci să-i facă să-și recunoască neajunsurile și corupția, astfel încât ei să poată urmări adevărul pentru a-și rezolva problemele și a progresa mai repede în viață. Am început să reflectez asupra mea. Înfruntând diferite dificultăți și probleme, n-am cugetat sincer și n-am căutat voia lui Dumnezeu, nici n-am reflectat asupra mea pentru a-mi vedea problemele. M-am gândit doar că El folosea aceste situații pentru a mă expune și alunga, că nu eram potrivită ca lider și c-ar trebui să mă retrag. Îl înțelegeam greșit pe Dumnezeu. Apoi, mi-am dat seama că atât de multe probleme cu lucrarea rămâneau nerezolvate, în principal fiindcă nu-mi făceam datoria din toată inima. Mereu am simțit că am atâtea de făcut, dar nu aveam nicio direcție și niciun țel când lucram. Făceam doar ce-mi trecea prin cap, fără să caut rezultate. Unii au fost înșelați de zvonuri, iar eu n-am căutat despre ce aspect al adevărului să am părtășie cu ei pentru a le înlătura noțiunile, ca ei să poate discerne acele zvonuri și să rămână fermi pe adevărata cale. Iar când cultivam oameni, n-am căutat pricipiile pentru asta, nici n-am înțeles clar circumstanțele lor reale, ci am procedat orbește. Drept rezultat, nu am rezolvat nimic nici în acea privință. În udarea nou-veniților, nu m-am gândit la aspectele adevărului despre care să am părtășie pentru a le rezolva problemele, așadar, nici nu am obținut niciun rezultat real. Chiar dacă, în aparență, se părea că lucram din greu, nu eram atentă și nu sintetizam problemele lucrării la timp, ceea ce însemna că nu se realiza nimic. N-am reușit să reflectez și să mă înțeleg, nici n-am căutat adevărurile pe care trebuia să le pătrund. Prima mea reacție a fost să-L fac responsabil pe Dumnezeu, presupunând că mă expunea intenționat, făcându-mă să dau prost. Eram mereu morocănoasă și nu voiam să dau de eșecuri și de greutăți, ci doar să-mi fie mereu ușor, să meargă totul ca uns. L-am înțeles greșit și L-am învinuit pe Dumnezeu la cea mai mică dificultate. Cum puteam să-I experimentez lucrarea și să-mi fac bine datoria? Eram atât de nerezonabilă. Nu așa ar trebui să se comporte o ființă creată. Realizând asta, am regretat enorm și m-am rugat lui Dumnezeu: „Dumnezeule, ai pregătit această situație ca să mă instruiești, să-mi permiți să cresc în viață, dar eu nu am înțeles voia Ta – Te-am înțeles greșit. Sunt foarte răzvrătită. Te rog să mă îndrumi și să mă ajuți să-mi înțeleg firea coruptă.” Apoi, un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic m-a ajutat să mă înțeleg. Dumnezeu spune: „Îmi găsesc plăcerea în aceia care nu îi suspectează pe alții și Îmi plac aceia care acceptă adevărul cu dragă inimă; față de aceste două tipuri de oameni Eu dau dovadă de mare grijă, căci în ochii Mei ei sunt oameni sinceri. Dacă ești înșelător, atunci vei fi precaut și bănuitor cu privire la toți oamenii și toate lucrurile și, astfel, credința ta în Mine se va clădi pe o temelie a suspiciunii. Nu aș putea recunoaște niciodată o astfel de credință. Din cauza lipsei credinței adevărate, ești și mai lipsit de dragostea adevărată. Iar dacă ești predispus să te îndoiești de Dumnezeu și să faci speculații cu privire la El după bunul tău plac, atunci ești, fără îndoială, cel mai înșelător dintre toți oamenii. Tu speculezi dacă Dumnezeu poate fi asemenea omului: păcătos de neiertat, cu un caracter meschin, lipsit de corectitudine și rațiune, fără simțul dreptății, predispus la tactici răutăcioase, trădătoare și viclene, încântat de rău și de întuneric și așa mai departe. Motivul pentru care oamenii au astfel de gânduri nu este acela că nu-L cunosc pe Dumnezeu câtuși de puțin? O astfel de credință este pur și simplu păcat! Sunt unii care chiar cred că aceia care sunt pe placul Meu sunt tocmai cei care lingușesc și lingăii și că aceia cărora le lipsesc asemenea abilități nu vor fi bineveniți în casa lui Dumnezeu și își vor pierde locul acolo. Sunt acestea singurele cunoștințe pe care le-ați acumulat de-a lungul anilor? Aceasta este ceea ce ați câștigat? Iar cunoașterea voastră despre Mine nu se oprește la aceste înțelegeri greșite; chiar mai rea este blasfemia voastră împotriva Duhului lui Dumnezeu și denigrarea cerului. De aceea spun că o astfel de credință ca a voastră vă va face doar să vă îndepărtați și mai mult de Mine și să-Mi fiți și mai potrivnici(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cum să Îl cunoașteți pe Dumnezeul de pe pământ”). Mi-a fost rușine de mine în fața celor dezvăluite cuvintele lui Dumnezeu. M-am îndoit de El și L-am înțeles greșit, confruntată cu eșecuri și dificultăți, considerându-L rece și lipsit de inimă ca oamenii. M-am gândit că, folosind pe cineva, Dumnezeu îi va permite să se bucure de harul Său, dar, în caz contrar, l-ar alunga, l-ar da laoparte și l-ar ignora. M-am îndoit de Dumnezeu pe baza psihologiei celor nedrepți. Am fost atât de vicleană! Nu eram credincioasă de mult, înțelegeam puține adevăruri și aveam multe defecte, dar ceilalți tot m-au ales lider, dându-mi șansa de a practica, ca să pot învăța mai repede adevărul și să pătrund în realitatea lui. Chiar dacă nefiind suficient de atentă în datorie am dus uneori la lipsa realizărilor, biserica nu m-a suspendat. Ceilalți încă mă ajutau și mă încurajau și aveau părtășie cu mine despre cuvintele lui Dumnezeu, îndrumându-mă să înțeleg voia lui Dumnezeu și să-mi recunosc corupția și neajunsurile. Dumnezeu doar mă cultiva cu adevărat și mă mântuia. E atât de bun și de încântător! Dar eu mă păzeam de Dumnezeu, mă îndoiam de El. Cum era asta credință adevărată în Dumnezeu? Fusesem atât de profund otrăvită de Satana, mereu urmându-i minciunile, precum: „Nu avea încredere în nimeni, fiindcă până și urma ta te va părăsi în întuneric” și „Nu poți fi răutăcios, dar trebuie să fii precat.” Eu eram precaută cu toți, chiar și cu Dumnezeu. Asta mi-a arătat că firea mea vicleană era foarte gravă, și că doar de acolo proveneau suspiciunile mele și faptul că-l înțelegeam greșit pe Dumnezeu. Confruntată cu dificultățile, m-am îndoit de Dumnezeu și L-am înțeles greșit, dar El tot m-a călăuzit să înțeleg adevărul, făcându-mă să-mi văd propriile probleme. I-am putut simți dragostea și cât de reală e mântuirea Lui pentru mine. Am venit înaintea Lui și m-am rugat, gata să mă pocăiesc și să nu mai trăiesc după firea mea vicleană, bănuindu-L și înțelegându-L greșit.

Apoi, am citit acest pasaj din cuvintele Lui: „Deși poate că acum îți îndeplinești datoria de bună voie, faci sacrificii și te sacrifici pe tine însuți voit, dacă tot ai neînțelegeri, speculații și îndoieli sau doleanțe în privința lui Dumnezeu sau chiar răzvrătire și împotrivire față de El sau dacă folosești diverse metode și tehnici ca să I te împotrivești și să-I respingi suveranitatea asupra ta – dacă nu rezolvi aceste lucruri – atunci va fi aproape imposibil ca adevărul să fie stăpânul persoanei tale, iar viața ta va fi epuizantă. Oamenii se zbat adesea și sunt chinuiți în aceste stări negative, de parcă s-ar fi scufundat într-o mlaștină, trăind mereu printre adevăruri și falsități, lucruri corecte și greșite. Cum pot ei descoperi și înțelege adevărul? Pentru a căuta adevărul, un om trebuie mai întâi să se supună. Apoi, după o perioadă de experiență, va putea dobândi ceva luminare, moment în care îi este ușor să înțeleagă adevărul. Dacă un om încearcă mereu să-și dea seama ce e bine și ce e rău și e prins între ceea ce e adevărat și ceea ce e fals, nu are cum să descopere sau să înțeleagă adevărul. Și la ce se va ajunge dacă un om nu poate înțelege niciodată adevărul? Neînțelegerea adevărului provoacă noțiuni și neînțelegeri despre Dumnezeu; cu neînțelegeri, e ușor să te simți nemulțumit; când nemulțumirea izbucnește, ea devine opunere; opunerea față de Dumnezeu este împotrivire față de El și este o fărădelege gravă; iar multe fărădelegi se transformă într-o mulțime de fapte rele și nimeni nu ar trebui să fie pedepsit atunci. Acesta este felul de lucru ce rezultă din a fi veșnic incapabil de a înțelege adevărul(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Un om poate să-și rezolve noțiunile și neînțelegerile despre Dumnezeu numai urmărind adevărul”). Citind asta, m-am temut de cele întâmplate. Dacă aș fi continuat să trăiesc într-o stare de negativitate, fără să caut adevărul și să-mi deschid sufletul în fața celorlalți, aș fi tot trăit după firea mea vicleană, înțelegându-l greșit pe Dumnezeu. Apoi, L-aș fi putut învinui cu ușurință și m-aș fi putut împotrivi Lui, făcând o fărădelege. Aș fi putut chiar să fac rău și să-L combat. Asta e periculos. În perioada când Îl înțelegeam greșit pe Dumnezeu și mă îndoiam de El, starea mea negativă practic mă controla. Mă temeam mereu să nu fiu expusă și alungată. Nu mă simțeam deloc liberă – era obositor. În datorie, doar depuneam efort și îndeplineam sarcini. Imediat ce au apărut probleme, L-am înțeles greșit pe Dumnezeu și am vrut să mă retrag. Cuvintele Lui m-au îndrumat să-mi deschid sufletul față de ceilalți, să caut adevărul și să învăț despre firea mea coruptă. Altfel, aș fi continuat să-L percep greșit pe Dumnezeu și aș fi renunțat la datorie. Consecințele ar fi fost înspăimântătoare.

Am citit alt pasaj din cuvintele Lui, care mi-a dat o cale de practică dacă întâmpin probleme în lucrarea bisericii. Dumnezeu spune: „Cu privire la problemele care apar în Biserică, nu fiți plini de atâtea presimțiri rele. Pe parcursul construirii Bisericii, greșelile sunt inevitabile, dar nu vă panicați când întâmpinați probleme; mai degrabă, fiți calmi și stăpâni pe voi. Nu v-am spus deja asta? Vino des înaintea mea și roagă-te, iar Eu îți voi arăta clar intențiile Mele(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 41). Am învățat din cuvintele lui Dumnezeu că e inevitabil să întâmpinăm diverse dificultăți în lucrarea bisericii. E perfect normal și Dumnezeu permite ca acest lucru să se întâmple. Când întâmpinăm dificultăți, cât timp ne rugăm sincer și ne sprijinim pe El, El ne va călăuzi înainte. Unii noi credincioși care tocmai au acceptat noua lucrare a lui Dumnezeu nu înțeleg pe deplin adevărurile viziunilor și încă pot fi amăgiți de zvonuri. Trebuia să mă bazez mai mult pe Dumnezeu și să-I folosesc cuvintele pentru a demasca șiretlicurile Satanei și a-i ajuta pe noii credincioși să prindă rădăcini pe adevărata cale. După ce am înțeles voia lui Dumnezeu, când m-am întors la lucrarea bisericii, am sintetizat erorile și problemele existente în lucrarea anterioară și m-am dotat cu adevăruri relevante pentru problemele noilor credincioși, iar apoi am ajutat la rezolvarea lor prin părtășie. Cât despre cultivarea oamenilor, mai întâi am căutat aceste principii și m-am rugat cu inima, iar apoi, la adunări, m-am axat pe observarea celor care se potrivesc principiilor de cultivare. Selectarea oamenilor în acest fel a fost ceva mai precisă. Uneori, încă mă lovesc de unele eșecuri și dificultăți în datorie, dar acum privesc aceste probleme dintr-o altă perspectivă. Mă întreb: Ce lecție vrea Dumnezeu să învăț din această situație? Am grijă să mă rog, să-I citesc cuvintele și să caut o cale de practică și am învățat cum să caut ajutorul celorlalți. Alții îmi semnalează problemele din lucrare, iar eu îmi pot vedea greșelile și neajunsurile. Nu mai cred că Dumnezeu încearcă să mă pună într-o lumină rea. În schimb, simt că e o șansă de a reflecta asupra mea, de a mă cunoaște și de a urmări creșterea în viață. Odată, o soră mi-a spus, „Am observat că ai devenit mai răbdătoare cu udarea noii credincioși, iar când întâmpini probleme, cauți mai bine voia lui Dumnezeu.” Am fost atât de mișcată să aud asta. Chiar dacă a fost doar o mică schimbare din partea mea, am experimentat personal că dragostea și mântuirea lui Dumnezeu pentru noi sunt pure și reale. Dumnezeu mă călăuzește mereu, mă conduce – El e alături de mine. Sunt mai hotărâtă să-mi fac datoria și să-L mulțumesc pe Dumnezeu.

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Conținut similar

Lasă un răspuns

Contactează-ne pe Messenger