Dumnezeu este atât de drept

ianuarie 24, 2021

de Zhang Lin, Japonia

În septembrie 2012, eram responsabil cu lucrarea bisericii când mi-am cunoscut conducătoarea, Yan Zhuo. Am aflat că le ceruse fraților și surorilor să predice Evanghelia din ușă în ușă. Lucrul acesta era o încălcare serioasă a principiilor. Așadar, eu și partenerul meu de lucru i-am spus: „Trebuie să respectăm principiile casei lui Dumnezeu când propovăduim Evanghelia. Ceea ce faci acum este în contradicție cu acestea și, dacă necredincioșii sau răufăcătorii ajung în Biserică, atunci acest lucru va tulbura lucrarea casei lui Dumnezeu. În orice caz, este periculos să propovăduiești astfel Evanghelia. Dacă cineva cheamă poliția, atunci ne vei fi aruncat frații și surorile la lei.” Ea nu doar că a ignorat ce i-am spus, dar ne-a acuzat că suntem conducători încuiați. La adunările care au urmat, adeseori ne-a dojenit aspru pe mine și partenerul meu de lucru, spunând că împiedicam lucrarea de evanghelizare a casei lui Dumnezeu. Amândoi ne simțeam foarte constrânși de ea. În luna decembrie a acelui an, membrii noștri regionali s-au dus să predice Evanghelia așa cum le-a spus Yan Zhao și peste o sută de oameni au fost arestați. Asta a fost o lovitură grea dată lucrării casei lui Dumnezeu, dar Yan Zhao nu s-a căit deloc. Nu am văzut-o niciodată să își analizeze aroganța sau nesăbuința sau să mediteze profund la acestea. În noiembrie 2013, eram responsabil cu filmarea videoclipurilor bisericii. Am observat că ea făcea în continuare cu aroganță orice voia. Dojenea și condamna pe oricine își exprima o părere diferită. De multe ori, păstra pentru sine videoclipurile pe care oamenii le trimiteau spre revizuire, ceea ce însemna că frații și surorile nu puteau să primească la timp indicații sau ajutor din partea casei lui Dumnezeu. I-am semnalat unele lucruri care îi lipseau în modul în care își făcea datoria și i-am dat câteva sugestii, dar ea pur și simplu a continuat să se poarte ca înainte. Nu m-a ascultat și a spus că eu eram cel arogant. În mai 2014, a aranjat să fiu concediat și m-a trimis înapoi acasă. După ce am ajuns acasă, am citit întâmplător niște principii despre cum să-i deosebim pe antihriști și pe falșii conducători. Comparându-le cu purtarea neschimbată a lui Yan Zhuo, mi-am dat seama, în cele din urmă, cât de arogantă și rea era cu adevărat. Era întotdeauna nesăbuită și dictatorială în datoria ei. Nu accepta adevărul sau sugestiile fraților și surorilor, dar, în schimb, îi reprima și-i condamna pe oameni. Oare comportamentul ei nu arăta că era un antihrist care ura adevărul? Văzându-i adevăratul comportament, m-am simțit șocat. În cei doi ani în care am lucrat împreună, i-am văzut comportamentul și abordarea, dar le-am considerat pe toate expresii ale corupției. Nu am folosit niciodată cuvintele lui Dumnezeu ca să îi analizez natura, esența sau calea pe care o urma. Așadar, ori de câte ori m-am aflat în preajma ei, a trebuit pur și simplu să fiu în continuare tolerant și răbdător, fapt care a întârziat și afectat lucrarea casei lui Dumnezeu. M-am gândit: „Dacă Yan Zhao continuă să fie conducătoarea bisericii, va tulbura și mai mult lucrarea casei lui Dumnezeu.” Am decis să raportez casei lui Dumnezeu problemele ei. M-am rugat lui Dumnezeu și am scris o scrisoare, raportând-o. La sfârșitul scrisorii, am adăugat un ultim lucru. Știam că atunci era un videoclip care avea niște probleme, așa că i-am cerut casei lui Dumnezeu să analizeze chestiunea și să îl verifice.

Tocmai când eram pe cale să trimit scrisoarea terminată, am început să am îndoieli. M-am gândit: „I-am mai dat sugestii și i-am arătat problemele în îndatoririle ei, dar lucrurile nu au decurs prea bine, iar ea m-a trimis acasă. Acum nici măcar nu-mi pot face datoria. Dacă trimit scrisoarea asta în care-i raportez problemele și, din întâmplare, ajunge să o citească, mă va acuza că atac conducătorii și lucrătorii, și, atunci, ce se va întâmpla cu mine? Ar trebui să o las baltă. De vreme ce deja sunt concediat, ar fi bine să nu agit lucrurile.” Dar, apoi, m-am gândit: „Dumnezeu m-a îndrumat azi ca să văd că Yan Zhuo merge pe calea antihriștilor. Dacă nu raportez asta, frații, surorile și lucrarea casei lui Dumnezeu vor fi cei care o să sufere.” „N-aș fi atunci ajutorul Satanei și un răufăcător?” M-am simțit foarte nehotărât în privința intereselor casei lui Dumnezeu și a fraților și surorilor pe de o parte și a propriului viitor pe de altă parte. Pur și simplu nu știam ce să fac. Câteva zile, am venit adeseori înaintea lui Dumnezeu ca să mă rog, cerându-I să mă îndrume pe calea cea dreaptă. Mai târziu, am citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu. „Trebuie să ai aspirații și curajul de a fi desăvârșit și nu ar trebui să te consideri incapabil. Are oare adevărul favoriți? Poate adevărul să se opună în mod intenționat oamenilor? Dacă tu cauți adevărul, poate acesta să te copleșească? Dacă rămâi de neclintit pentru dreptate, aceasta te va doborî? Dacă aspirația ta este într-adevăr să cauți viața, poate viața să te ocolească? Dacă ești fără adevăr, nu este pentru că adevărul te ignoră, ci deoarece tu stai departe de adevăr; dacă nu poți rămâne de neclintit pentru dreptate, nu este pentru că există ceva în neregulă cu dreptatea, ci pentru că tu crezi că nu se potrivește cu faptele; dacă nu ai câștigat viață după ce ai urmărit-o mulți ani, nu este pentru că viața nu are conștiință față de tine, ci pentru că tu nu ai conștiință față de viață și ai îndepărtat viața; dacă trăiești în lumină și ai fost incapabil de a câștiga lumina, nu este pentru că lumina nu este capabilă să te ilumineze, ci pentru că nu ai dat atenție existenței luminii și astfel, lumina te-a părăsit în tăcere. Dacă nu cauți, atunci se poate spune doar că ești un gunoi fără valoare și nu ai curaj în viața ta și nu ai tăria de a rezista forțelor întunericului. Ești prea slab! Nu ești în stare să scapi de forțele Satanei care te asediază și ești dispus doar să duci acest tip de viață sigură și prudentă și să mori în ignoranță. Ce ar trebui să obții este căutarea ta de a fi cucerit; aceasta este misiunea ta obligatorie. Dacă ești mulțumit să fii cucerit, atunci tu îndepărtezi existența luminii. Trebuie să suferi greutăți pentru adevăr, trebuie să te dai pe tine însuți adevărului, trebuie să înduri umilințe pentru adevăr, și pentru a câștiga mai mult din adevăr trebuie să înduri mai multă suferință. Aceasta este ceea ce ar trebui să faci” („Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată” din Cuvântul Se arată în trup). Citind acest pasaj, am căpătat credință și putere. „Da”, am gândit eu. „Nu pot permite acestei forțe întunecate să mă învingă.” Înainte, nu avusesem discernământ în privința lui Yan Zhuo. Dar acum Dumnezeu rânduise lucrurile astfel încât să îi pot vedea natura, esența și calea pe care mergea. Ar fi trebuit să o înfrunt și să o dau în vileag, dar, în schimb, de dragul planurilor mele viitoare, am ținut seama de filosofia Satanei: „Lasă lucrurile să treacă dacă ele nu te afectează direct”. Am văzut cât de egoist eram, lipsit de conștiință sau rațiune. M-am gândit la toți anii în care am crezut în Dumnezeu și m-am bucurat de udarea și hrana cuvintelor Sale. Totuși, în acel moment crucial, îmi ignoram conștiința ca să îmi protejez interesele și mă făceam că nu văd casa lui Dumnezeu. Ce persoană nerecunoscătoare, rea și josnică eram! Dându-mi seama de asta, m-am gândit: „Trebuie să acționez cu conștiință și simț al dreptății, să practic adevărul și să protejez lucrarea casei lui Dumnezeu.” Așadar, am venit înaintea lui Dumnezeu de multe ori în rugăciune și, în cele din urmă, am luat această hotărâre: „Oricare ar fi consecințele scrierii acestei scrisori de denunț, nu pot fi un ajutor al Satanei doar ca să îmi protejez propriile interese. Am văzut problemele lui Yan Zhuo, așadar, ar trebui să iau atitudine, să îi expun faptele rele și să protejez lucrarea casei lui Dumnezeu.” Apoi am trimis denunțul casei lui Dumnezeu. M-am simțit atât de ușurat după aceea și am avut un sentiment profund de pace în suflet. După aceea, am așteptat neliniștit în fiecare zi sosirea unei persoane trimise de casa lui Dumnezeu ca să investigheze situația cu Yan Zhuo și ca frații și surorile să vadă că ea era un antihrist și să o respingă. Din nefericire, situația mea s-a înrăutățit și mai mult din cauza acelei scrisori.

În august 2014, biserica a fost de acord să îmi permită să îmi fac din nou datoria. Dar într-o zi de la mijlocul lui octombrie, o conducătoare pe nume Li a venit la casa în care eram găzduit. Cu o expresie severă pe chip, m-a întrebat: „Tu ai scris o scrisoare de denunț?” I-am spus că da. Părând nemulțumită, ea a zis: „Yan Zhuo este responsabilă cu lucrarea bisericii și deseori intru în contact cu ea. Nu am observat ori auzit vreodată un indiciu că se poartă ca un conducător fals sau un antihrist. Scrisoarea pe care ai scris-o a fost doar un atac absurd la adresa conducătorilor și lucrătorilor.” Când a spus asta, nu mi-a venit a crede. Niciodată nu mi-aș fi putut imagina un asemenea rezultat după ce am așteptat patru luni. În ciuda spuselor ei, am rămas calm. Știam că scrisesem acea scrisoare despre Yan Zhao în conformitate cu faptele și principiile. Era imposibil să fie o acuzație falsă. Apoi, conducătoarea Li a spus: „Scrisoarea ta denunțătoare a menționat verificarea unui anume videoclip, așadar casa lui Dumnezeu a pierdut două luni investigând și verificând. Asta a perturbat foarte mult lucrarea casei lui Dumnezeu și a ofensat firea lui Dumnezeu.” În plus, a zis că asta au spus conducătorii superiori. Aceste observații m-au șocat. Nu mi-am imaginat niciodată că scrisoarea mea va perturba atât de mult lucrarea casei lui Dumnezeu și că va ofensa firea lui Dumnezeu. Dacă lucrurile erau așa cum spunea ea, atunci chiar făcusem un mare rău. Brusc m-am simțit vlăguit și nu m-am putut abține să nu plâng. Apoi, conducătoarea Li a spus: „Ia-ți lucrurile, pleacă acasă și gândește-te la ce ai făcut. După ce termini de reflectat, poți să-ncepi din nou să îți faci datoria.” În autobuzul spre casă, m-am simțit foarte tulburat și cu inima împovărată. Credeam în Dumnezeu de atât de mulți ani și, totuși, devenisem un răufăcător care tulburase grav lucrarea casei lui Dumnezeu. Eram măcinat de vină și remușcări și nu știam ce-mi rezervă viitorul. L-am chemat pe Dumnezeu și L-am rugat să îmi protejeze inima. Indiferent cum mă trata Dumnezeu, aveam să mă supun rânduielilor Lui. Nu L-aș fi învinovățit niciodată pe Dumnezeu. După ce m-am rugat, m-am liniștit treptat. La trei zile după ce am ajuns acasă, m-am gândit la ce spusese Li și am început să îmi pun unele întrebări: Hristos și adevărul conduc în casa lui Dumnezeu și, în tot ceea ce face aceasta, există principii, inclusiv în modul în care se ocupă de oameni. Nu se conduce pur și simplu după comportamentul temporar al unei persoane. Așadar, după ce principii se ghidau Li și ceilalți ca să mă trateze astfel? Chiar era adevărat ce a spus conducătoarea Li? Pur și simplu nu puteam să-mi dau seama, dar știam că, oricare ar fi fost adevărul, Dumnezeu permitea să se întâmple toate acestea, așa că trebuia să mă supun rânduielilor Lui. Nu după mult timp, un conducător al bisericii mi-a încredințat un grup pentru adunări. La mai mult de o lună după aceea, am fost însărcinat să particip la adunări acasă, împreună cu mama și niciunul dintre noi nu a mai avut voie să-și îndeplinească îndatoririle. Atunci mi-am dat seama că eram ostracizați. Credeam în Dumnezeu de atât de mult timp, dar acum nu doar eram izolat acasă, ci nici măcar nu mai puteam să-mi îndeplinesc datoria. M-am simțit foarte nedreptățit. În acea perioadă, aproape în fiecare seară visam să particip la adunări și să-mi îndeplinesc datoria cu frații și surorile mele. Mă trezeam și nu mai puteam adormi. Fiecare noapte mi se părea atât de lungă și insuportabilă. Mama a suferit alături de mine în acele zile. Mai ales când o auzeam plângând noaptea în timp ce se ruga lui Dumnezeu, mă învinovățeam și mă simțeam foarte deznădăjduit. Mi se părea că suferea din cauza mea. Acele zile au fost cele mai dureroase și cele mai grele prin care am trecut de când am început să cred în Dumnezeu. În afară de faptul că mă rugam constant la Dumnezeu, nu aveam altă cale să îmi alin durerea din inimă. Mai târziu, am întrebat-o pe conducătoarea bisericii mele dacă pot să mă duc să îmi fac din nou datoria. Ea mi-a spus: „Mai vrei să îți faci datoria? Dacă nu reflectezi asupra ta așa cum ar trebui, vei ajunge să fii excomunicat!” Auzind-o spunând asta, m-am simțit copleșit de disperare. Atunci mi-am dat seama că a-mi face datoria nu era decât o iluzie. Conducătorii veneau acasă la noi pentru o întâlnire în fiecare săptămână, dar, de fapt, veneau doar ca să întrebe ce fac, să vadă dacă răspândeam negativitate sau formam clici. Așadar, de fiecare dată când veneau să întrebe ce fac, mă deprimam incredibil de mult. Câteodată voiam să îi întreb: „De ce mă tratați așa? Am denunțat-o pe Yan Zhuo pe baza principiilor. Dar, în loc să o cercetați pe ea, m-ați ținut acasă. Este ceva greșit în practicarea adevărului?” Eram foarte supărat. Câteodată, gândeam: „De ce a condus la asta practicarea adevărului? Cred că Dumnezeu este drept, dar nu pot să-I văd dreptatea în ce se întâmplă acum.” Eram foarte confuz. Abia rezistam, fără să vorbesc cu păcat sau să dau vina pe Dumnezeu. Veneam deseori înaintea lui Dumnezeu ca să mă rog, cerându-I să mă îndrume ca să Îi înțeleg voia și să nu Îl înțeleg greșit.

În cea mai grea și dureroasă perioadă am citit câteva din cuvintele lui Dumnezeu. „Cum, mai exact, ar trebui oamenii să cunoască și să înțeleagă dreapta fire a lui Dumnezeu? Momentele în care cei drepți primesc binecuvântările Sale și când cei răi sunt blestemați de El sunt exemple ale dreptății lui Dumnezeu. Este corect? Se spune că Dumnezeu răsplătește binele și pedepsește răul și că recompensează fiecare om în funcție de faptele sale. Este corect, nu-i așa? Totuși, în prezent, cei care se închină lui Dumnezeu sunt uciși sau blestemați sau nu au fost niciodată binecuvântați sau recunoscuți de El; oricât de mult I se închină ei, El îi ignoră. Dumnezeu nu-i binecuvântează și nici nu-i pedepsește pe cei răi și, totuși, ei sunt bogați și au mulți urmași și totul le merge bine; au succes în toate. Este aceasta dreptatea lui Dumnezeu? Prin urmare, unii oameni spun: «Dumnezeu nu este drept. Îl venerăm, dar El nu ne-a binecuvântat niciodată, în vreme ce, în toate lucrurile, celor răi care I se împotrivesc și nu Îl venerează le merge mai bine și au poziții mai înalte decât noi. Dumnezeu nu este drept!» Ce vă arată acest lucru? Tocmai v-am dat două exemple. Care vorbește despre dreptatea lui Dumnezeu? Unii oameni spun: «Amândouă sunt manifestări ale dreptății lui Dumnezeu!» De ce spun asta? Cunoștințele oamenilor despre firea lui Dumnezeu sunt eronate; ele există printre propriile lor gânduri și puncte de vedere, în cadrul unei perspective tranzacționale sau într-o perspectivă a binelui și răului, o perspectivă a ceea ce este corect și a ceea ce este greșit sau într-o perspectivă logică. Acestea sunt perspectivele pe care le aduc cunoștințelor lor despre Dumnezeu; astfel de oameni sunt incompatibili cu Dumnezeu și mai mult ca sigur I se vor împotrivi și se vor plânge de El” („Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos”).

El va face ceea ce se cuvine să facă, iar firea Sa este dreaptă. Dreptatea nu este nicidecum echitabilă sau rezonabilă; nu înseamnă egalitarism și nici a-ți aloca ceea ce meriți în funcție de cât de multe lucrări ai dus la bun sfârșit, a-ți plăti pentru vreo lucrare pe care ai făcut-o sau a-ți da ce ți se cuvine în funcție de eforturile depuse. Aceasta nu este dreptate. Să presupunem că Dumnezeu l-ar fi eliminat pe Iov după ce Iov a fost martor pentru El: Dumnezeu ar fi fost drept și atunci. De ce se numește aceasta dreptate? Din punct de vedere uman, dacă un lucru este în conformitate cu noțiunile oamenilor, atunci lor le este foarte ușor să spună că Dumnezeu este drept; totuși, dacă nu văd acel lucru ca fiind în concordanță cu noțiunile lor – dacă este ceva ce nu sunt capabili să înțeleagă – atunci le-ar fi greu să spună că Dumnezeu este drept. […] Esența lui Dumnezeu este dreptatea. Deși ceea ce face El nu este ușor de înțeles, tot ceea ce face El este drept; doar că, pur și simplu, oamenii nu înțeleg. Când Dumnezeu i l-a dat pe Petru Satanei, cum a răspuns Petru? «Omenirea nu este în măsură să priceapă ce faci Tu, dar tot ceea ce faci conține voia Ta; în toate acestea există dreptate. Cum să nu rostesc vorbe de laudă pentru faptele Tale înțelepte?» Astăzi, ar trebui să vedeți că Dumnezeu nu îl distruge pe Satana pentru a le arăta oamenilor cum i-a corupt Satana și cum îi mântuiește Dumnezeu; în cele din urmă, din cauza măsurii în care Satana i-a corupt pe oameni, ei vor vedea păcatul monstruos al corupției lor de către Satana, iar când Dumnezeu îl va distruge pe Satana, vor vedea dreptatea lui Dumnezeu și vor vedea că aceasta conține firea lui Dumnezeu. Tot ceea ce face Dumnezeu este drept. Deși ar putea fi de neînțeles pentru tine, nu ar trebui să emiți judecăți după bunul plac. În cazul în care ceva din ce face El ți se pare nerezonabil sau dacă ai vreo noțiune privind lucrul acesta, iar asta te determină să spui că El nu este drept, atunci ești extrem de nerezonabil. Vezi că unele lucruri i s-au părut de neînțeles lui Petru, dar a fost sigur că înțelepciunea lui Dumnezeu era prezentă și că voia Sa bună era în acele lucruri. Oamenii nu pot înțelege totul; sunt atât de multe lucruri pe care nu le pot pricepe. Astfel, a cunoaște cu adevărat firea lui Dumnezeu nu este un lucru ușor” („Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos”). Cuvintele lui Dumnezeu străluceau ca o lanternă în întuneric și, deodată, am înțeles. Nu puteam vedea dreptatea lui Dumnezeu deoarece încercam să o înțeleg folosindu-mă de noțiunile și închipuirile mele. Când i-am văzut pe acei antihriști și conducători falși perturbând lucrarea casei lui Dumnezeu, am crezut că a-i denunța sincer era o faptă bună și dreaptă care ar fi trebuit să îmi câștige bunăvoința și protecția lui Dumnezeu. Am crezut că vor fi cercetați imediat, și că doar aceea era dreptatea lui Dumnezeu. Dar după ce am raportat acele probleme, ei și-au păstrat funcțiile și tot au acționat cum au vrut, în timp ce eu am fost cel constrâns și ostracizat. În acel moment, începusem să mă îndoiesc de dreptatea lui Dumnezeu. După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles în sfârșit că esența lui Dumnezeu este dreaptă. Fie că acțiunile Lui se potrivesc sau nu cu noțiunile noastre, ele întotdeauna exprimă dreptatea Lui. Este exact ca în încercările lui Iov. În ochii lui Dumnezeu, el era un om perfect, dar Dumnezeu l-a predat Satanei și i-a luat toată bogăția și copiii. Asta era dreptatea lui Dumnezeu. Iov se temea de Dumnezeu, se ferea de rău și se bizuia pe credința lui ca să mărturiseasă ferm și răsunător pentru Dumnezeu. Dumnezeu l-a binecuvântat apoi cu o viață lungă, mai multă avere și copii mai buni. Și asta era dreptatea lui Dumnezeu. Să presupunem că, după ce Iov a fost martor pentru Dumnezeu, Dumnezeu nu l-ar fi binecuvântat, ci în schimb l-ar fi distrus. Și asta ar fi fost dreptatea lui Dumnezeu. Esența și firea lui Dumnezeu sunt în mod inerent drepte deci tot ce face El este drept. Apoi m-am gândit la Petru care trecut prin câteva sute de încercări și rafinări, dar tot a lăudat dreptatea lui Dumnezeu. El nu putea înțelege tot ce se întâmpla, dar credea că dreptatea și înțelepciunea lui Dumnezeu erau în spatele tuturor acelor lucruri. Apoi, sunt eu, care nu am înțeles cu adevărat dreptatea lui Dumnezeu, ci, în schimb, am apreciat-o după felul în care păreau lucrurile și pe baza rezultatului care era sau nu conform noțiunilor mele. Când ceea ce făcea Dumnezeu se potrivea noțiunilor mele și îmi aducea beneficii, credeam în dreptatea Lui. Dar când El rânduia situații care nu erau în folosul meu, începeam să mă îndoiesc de dreptatea Lui, considerând nedrepte lucrurile pe care le rânduise El. Deși niciodată nu L-am învinovățit fățiș pe Dumnezeu, mă certam mereu cu El în inima mea. Mi-am dat seama cât de lipsit de rațiune fusesem. Dumnezeu nu era nedrept. Eu eram cel care nu Îl înțelegea pe Dumnezeu. Eram prea egoist și înșelător. Nu căutam adevărul sau să învăț din situația pe care El o rânduise pentru mine. În schimb, mă certam și eram obsedat de propriul viitor și interesele mele, deci cum să nu mă simt îngrozitor și să cad în întuneric și suferință? În cele din urmă am înțeles voia lui Dumnezeu. Dumnezeu folosea situația asta ca să îmi îndrepte părerile greșite astfel încât să nu încerc să Îi mai înțeleg dreptatea prin propriile noțiuni. Am simțit că am înțeles în sfârșit ce se întâmpla. Am venit înaintea lui Dumnezeu în rugăciune, dispus să mă supun rânduielilor Lui și să Îl înțeleg în situația asta.

Apoi, am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu: „Majoritatea oamenilor nu înțeleg lucrarea lui Dumnezeu. Într-adevăr, nu este un lucru ușor de înțeles; mai întâi, trebuie să știm că există un plan pentru toată lucrarea lui Dumnezeu și că totul se face atunci când dorește Dumnezeu. Omul este veșnic incapabil să înțeleagă ce și când lucrează Dumnezeu; Dumnezeu face anumite lucrări la un anumit moment și El nu întârzie; nimeni nu-I poate distruge lucrarea. A lucra conform planului Său și conform intenției Sale este principiul prin care Își face lucrarea și nicio persoană nu poate schimba acest lucru. În aceasta, ar trebui să vezi firea lui Dumnezeu” („Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos”). „Tot ceea ce face Dumnezeu este necesar și are o semnificație extraordinară, căci tot ceea ce El face pentru om are legătură cu gestionarea Sa și mântuirea omenirii. În mod natural, lucrarea pe care Dumnezeu a făcut-o în Iov nu este diferită, deși Iov era desăvârșit și drept în ochii lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, indiferent de ce face Dumnezeu sau de mijloacele prin care face acel lucru, indiferent de cost sau de obiectivul Său, scopul acțiunilor Sale nu se schimbă. Scopul Său este de a prelucra în om cuvintele lui Dumnezeu, cerințele lui Dumnezeu și voia lui Dumnezeu pentru om; cu alte cuvinte, este de a lucra în om tot ceea ce Dumnezeu consideră a fi pozitiv în conformitate cu etapele Sale, permițându-i omului să înțeleagă inima și esența lui Dumnezeu și să se supună suveranității și aranjamentelor Lui și, astfel, de a permite omului să obțină frica de Dumnezeu și ferirea de rău – toate acestea fiind un aspect al scopului lui Dumnezeu în tot ceea ce face El. Celălalt aspect este că, deoarece Satana este contrastul și obiectul care slujește în lucrarea lui Dumnezeu, omul este deseori dat Satanei; acesta este mijlocul pe care Dumnezeu îl utilizează pentru a le permite oamenilor să vadă viclenia, urâțenia și caracterul vrednic de dispreț ale Satanei în mijlocul ispitelor și atacurilor acestuia, făcându-i astfel pe oameni să-l urască pe Satana și să poată cunoaște și recunoaște ceea ce este negativ. Acest proces le permite să se elibereze treptat de sub controlul Satanei și de acuzațiile, intervenția și atacurile lui – până când, mulțumită cuvintelor lui Dumnezeu, cunoașterii și ascultării lor față de El, a credinței lor în El și a fricii de El, ei triumfă asupra atacurilor Satanei și asupra acuzațiilor Satanei; doar atunci vor fi fost ei eliberați pe deplin de sub domeniul Satanei” („Lucrarea lui Dumnezeu, firea lui Dumnezeu și Dumnezeu Însuși (II)” din Cuvântul Se arată în trup). Cuvintele lui Dumnezeu mi-au arătat că El acționează principial și întotdeauna atunci când dorește, și că dreptatea și înțelepciunea Lui sunt în spatele tuturor lucrurilor. Eu îmi imaginasem că dreptatea lui Dumnezeu însemna răzbunarea imediată și că răufăcătorii trebuie pedepsiți de îndată. Dar, dacă lucrurile s-ar fi întâmplat așa cum mi-am imaginat, cum ar fi expus Dumnezeu tot felul de oameni și le-ar fi permis aleșilor Lui să dobândească discernământ? De fapt, Dumnezeu le permite antihriștilor și conducătorilor falși să apară în Biserică pentru a-i folosi pe acești oameni ca să ne ajute să evoluăm în viață, să ne îmboldească să căutăm adevărul și să căpătăm discernământ. Când putem să-i deosebim pe acești oameni folosind principiile adevărului, atunci înțelegem adevărul și intrăm în acesta. Când se întâmplă asta, antihriștii și falșii conducători își vor fi îndeplinit scopul. Deși câțiva antihriști și falși conducători ocupau funcții de conducere în biserică în acel moment și păreau capabili să controleze și să înșele unii oameni, Hristos și adevărul tot domneau în Biserică, așa că toți aveau să fie expuși și excomunicați mai devreme sau mai târziu.

De asemenea, mi-am dat seama cât de perfidă și rea este natura antihriștilor, total lipsită de umanitate. Le pasă doar de prestigiu și poziția socială și deloc de aleșii lui Dumnezeu. Oricine le încalcă interesele devine un ghimpe în coasta lor. Ei îl vor ataca și se vor răzbuna pe acel om, și nu se vor opri până nu-l vor fi ucis. Se poartă exact ca diavolul Satana. Până când antihriștii nu vor fi excomunicați, aleșii lui Dumnezeu nu vor avea o clipă de odihnă ca să trăiască viața bisericii sau să își facă datoria. Dumnezeu a permis să mi se întâmple asta astfel încât să pot vedea cu adevărat cum acești oameni i-au înșelat și rănit pe ceilalți, să le recunosc natura și esența, să le discern sofismele eretice și să scap de controlul și înșelătoria lor. Dumnezeu a vrut și ca eu să învăț din greșelile lor astfel încât să nu apuc pe calea greșită. Toate acestea mi-au arătat că Dumnezeu rânduia cu adevărat situația asta ca să mă mântuiască și să mă desăvârșească. Așa cum spun cuvintele lui Dumnezeu: „Cu serviciul multor lucruri contrare și negative și folosind tot felul de manifestări ale Satanei – acțiunile, acuzațiile, tulburările și înșelăciunile sale – Dumnezeu îți arată clar chipul hidos al Satanei și, astfel, îți desăvârșește abilitatea de a-l deosebi pe Satana, ca să poți să-l urăști și să te lepezi de el” („Cei care urmează să fie desăvârșiți trebuie să se supună rafinării” din Cuvântul Se arată în trup). Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că m-a îndrumat să-I înțeleg strădania și pentru că m-a scos din întuneric.

În ianuarie 2015, am scris încă o scrisoare în care am denunțat-o pe Yan Zhuo. Am așteptat din nou cu neliniște în fiecare zi să fie cineva trimis de casa lui Dumnezeu ca să o cerceteze. Dar au trecut două luni, iar eu tot așteptam să vină cineva să cerceteze chestiunea. Conducătoarea bisericii noastre a venit să mă interogheze în mod repetat. Ea m-a întrebat: „Ai vreo problemă cu Dumnezeu sau casa lui Dumnezeu?” Când a zis asta, am început să mă îngrijorez. M-am gândit: „Mă întreb ce mi se va întâmpla acum că am scris scrisoarea asta. Deja sunt izolat, deci dacă se mai întâmplă ceva, urmează să fiu excomunicat din Biserică.” Brusc, mi-am dat seama că începusem să mă îndoiesc din nou de dreptatea lui Dumnezeu. M-am grăbit să vin înaintea lui Dumnezeu ca să mă rog, spunând: „Doamne, recunosc verbal dreptatea Ta și cred că Hristos și adevărul domnesc în casa lui Dumnezeu. Dar când timpul și faptele m-au pus la încercare, am văzut cât de puțină credință am și că încă nu înțeleg cu adevărat dreptatea Ta. Vreau ca acum să renunț la interesele mele și să mă supun rânduielilor Tale. Te rog să mă călăuzești să-Ți înțeleg voia.” Apoi am citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu. „Pentru toți cei care aspiră să-L iubească pe Dumnezeu, nu există adevăruri care nu pot fi obținute și nu există dreptate pentru care ei să nu poată rămâne de neclintit. Cum ar trebui să-ți trăiești viața? Cum ar trebui să-L iubești pe Dumnezeu și să utilizezi această iubire pentru a-I satisface dorința? Nu există un lucru mai important în viața ta. Mai presus de toate, trebuie să ai astfel de aspirații și perseverență și nu ar trebui să fii precum acele persoane lipsite de energie și de putere. Trebuie să înveți cum să trăiești o viață plină de semnificație și să experimentezi adevăruri pline de semnificație și nu ar trebui să te tratezi superficial în acel mod. Fără să realizezi, viața ta va trece pe lângă tine; și după aceea, vei mai avea tu altă oportunitate de a-L iubi pe Dumnezeu? Poate omul să-L iubească pe Dumnezeu după ce e mort? Trebuie să ai aceleași aspirații și conștiință precum Petru; viața ta trebuie să fie plină de semnificație și nu trebuie să te joci cu tine însuți” („Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată” din Cuvântul Se arată în trup). Cuvintele lui Dumnezeu mi-au arătat că El desăvârșește dorința noastră pentru adevăr și dreptate și hotărârea noastră de a-L iubi pe Dumnezeu. Indiferent ce greutăți, eșecuri sau atacuri întâlnim, nu putem da înapoi, ci ar trebui să trăim pentru Dumnezeu și adevăr. Nu putem ceda niciunei forțe a Satanei. Doar atunci putem să dobândim adevărul și să fim desăvârșiți. Doar că nu aveam acel tip de hotărâre și voință. Deși mă rugasem și hotărâsem înaintea lui Dumnezeu să protejez lucrarea casei Lui și să practic adevărul, din clipa în care am văzut că se ivesc forțele răului, m-am temut că voi fi constrâns și am dat înapoi. Mi-am dat seama că încă nu înțelegeam cu adevărat dreptatea lui Dumnezeu și că m-am gândit doar la mine când s-au petrecut lucrurile. Atunci, mi-am amintit ceva ce a spus Dumnezeu: „Păcătoșii cu siguranță vor fi pedepsiți” am gândit eu. „Cuvintele lui Dumnezeu se vor împlini, iar ceea ce săvârșește El durează o veșnicie. Fiecare răufăcător va îndura pedeapsa dreptății lui Dumnezeu. Indiferent cât timp durează sau cum se întâmplă, în final, lucrurile se vor petrece mereu așa cum spun cuvintele lui Dumnezeu.” Așadar am gândit: „Trebuie să renunț la noțiunile mele, să mă lepăd de firea mea satanică înșelătoare, să mă încred în cuvintele lui Dumnezeu și să cred că Dumnezeu este drept. Nu voi ceda niciunei forțe a Satanei!” Imediat ce mi-am dat seama de asta, m-am calmat treptat și am încetat să mă îngrijorez.

În aprilie 2015, primeam scrisori de la conducătoarea Li și de la alți conducători și lucrători în care-mi povesteau cum îi păcălise Yan Zhuo și cum îmi făcuseră o mare nedreptate. Toți și-au cerut scuze. În scrisoarea ei, conducătoarea Li a recunoscut: „Nu conducătorii superiori te-au acuzat de faptul că ai tulburat grav lucrarea bisericii, ci Yan Zhuo.” Atunci mi-am dat seama că Yan Zhuo îmi citise ambele scrisori în care o denunțam. Ca să își salveze pielea, pregătise dovezi ca să mă excomunice, dar apoi câțiva conducători și lucrători au văzut problemele ei, așadar au trimis o scrisoare comună casei lui Dumnezeu, denunțând-o. Când am citit toate scrisorile alea, am respirat ușurat. Am îngenuncheat înaintea lui Dumnezeu și am plâns. În acea clipă, m-am simțit foarte îndatorat lui Dumnezeu. Credeam în Dumnezeu de atât de mulți ani, dar întotdeauna Îi văzusem dreptatea prin prisma imaginației mele. Când s-au ivit probleme, am încercat să le potrivesc cu ce mi-am imaginat, iar când asta nu a funcționat, L-am înțeles greșit pe Dumnezeu și L-am învinovățit. Dar El mi-a ignorat slăbiciunea și stricăciunea și m-a îndrumat prin cele mai dureroase și insuportabile vremuri. Experiența aceasta mi-a arătat că Dumnezeu folosea această luptă spirituală a discernerii și denunțării acelor falși conducători ca să-mi îndrepte noțiunile greșite și să îmi ofere adevărata înțelegere a dreptății Lui. Am ajuns să îmi dau seama și că mă uitam la tot ce făcea Dumnezeu prin prisma imaginației mele. De fapt, Îl blasfemiam pe Dumnezeu, Îl delimitam și Îi ofensam firea. Această experiență mi-a arătat că esența lui Dumnezeu este dreaptă. Tot ce spune sau face Dumnezeu, fie că se potrivește sau nu cu noțiunile oamenilor, este o dezvăluire a firii Lui drepte. Dumnezeu Atotputernic spune: „Firea Lui Dumnezeu dreaptă este adevărata Lui Dumnezeu proprie esență. Nu este ceva prelucrat sau scris de om. Firea Lui dreaptă este firea Lui dreaptă și nu are legături sau conexiuni cu nimic de-al creației. Dumnezeu Însuși este Dumnezeu Însuși. El nu va deveni niciodată o parte a creației și, chiar dacă devine un membru printre ființele create, esența și firea Sa inerentă nu se vor schimba. De aceea, a-L cunoaște pe Dumnezeu nu este precum cunoașterea unui obiect; nu este precum analizarea unui lucru, nici precum înțelegerea unei persoane. Dacă omul își folosește conceptul sau metoda de a cunoaște un obiect sau a înțelege o persoană pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, atunci nu vei putea niciodată să obții cunoașterea lui Dumnezeu. A-L cunoaște pe Dumnezeu nu se bazează pe experiență sau imaginație și, de aceea, nu trebuie niciodată să-ți impui experiența sau imaginația asupra Lui. Indiferent de cât de bogate pot fi experiența și imaginația ta, acestea sunt tot limitate; mai mult, imaginația ta nu corespunde cu faptele, cu atât mai puțin corespunde cu adevărul și este incompatibilă cu adevărata fire și esență ale lui Dumnezeu. Nu vei reuși niciodată dacă te bazezi pe imaginația ta pentru a înțelege esența lui Dumnezeu. Singura cale este aceasta: acceptă tot ceea ce vine de la Dumnezeu, apoi experimentează și înțelege treptat acest lucru. Va exista o zi când Dumnezeu te va lumina să înțelegi și să-L cunoști cu adevărat datorită cooperării tale și datorită foamei și setei tale după adevăr” („Dumnezeu Însuși, Unicul (II)” din Cuvântul Se arată în trup).

În mai 2015, antihrista Yan Zhuo a fost excomunicată din Biserică pentru că a făcut mult rău. Și acoliții și complicii ei au fost tratați. Când am citit înștiințarea de excomunicare, am simțit din inimă cât de drept este cu adevărat Dumnezeu! Adevărul și Hristos domnesc în casa lui Dumnezeu! Slavă Ție, Dumnezeule!

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Văd adevărul corupției mele

de Li Heng, provincia Jiangsu Printre cuvintele prin care Dumnezeu dezvăluie omul, am găsit acest pasaj: „S-a spus înainte că acești oameni...

Lasă un răspuns