de Ruth, Statele Unite

M-am născut într-un mic oraș din sudul Chinei, într-o familie de credincioși încă de pe vremea generației stră-străbunicii mele din partea tatălui. Povestirile biblice, imnurile de laudă și muzica sacră cântată în biserică m-au însoțit constant în zilele fericite ale copilăriei mele. Odată cu înaintarea în vârstă, a crescut și presiunea studiilor academice, iar inima mea a început încet să se distanțeze de Domnul. Totuși, Domnul nu m-a părăsit niciodată; ori de câte ori Îl chemam, El mă ajuta. Harul și numele sfânt al Domnului Isus erau înrădăcinate profund în inima mea. Țin minte că, în anul în care am susținut examenul de admitere la facultate, nimeni nu credea că voi putea să mă calific pentru o facultate bună, inclusiv profesorii mei. Înfruntând lovitură după lovitură, aproape am renunțat la orice speranță și m-am gândit și eu că niciodată nu voi putea intra la facultatea unde voiam să intru. Dar, apoi, m-am gândit la ceva – la o frază pe care am auzit-o la biserică în copilăria mea: „Unde se termină omul, începe Dumnezeu” și, într-o secundă, m-am simțit de parcă aș fi fost luminată. Știam că așa este: unde eu îmi ating limita, acolo începe Dumnezeu. Capacitățile Domnului sunt cele mai mari, iar eu credeam că, atât timp cât mă bazam sincer pe Domnul, atunci El mă va ajuta cu siguranță. Și astfel, am început să mă rog deseori la Domnul Isus: „O, Doamne, Te rog, ajută-mă. Dacă reușesc să intru la facultatea viselor mele fără probleme atunci, începând de astăzi, promit că nu mă voi distanța niciodată de Tine și Te voi accepta ca unicul meu Mântuitor în această viață.” Făcând asta, plăteam și un preț de neconceput pentru majoritatea oamenilor: pe tot parcursul ultimului an de liceu, cântam la pian ori de câte ori nu mâncam sau dormeam. Practic, exersam între 10 și 12 ore pe zi. Nu știam de unde venea această putere care mă sprijinea, dar m-am gândit că trebuie să fie Domnul care îmi ascultă rugăciunile și mă ajută în tăcere. Recunoștința din inima mea față de Domnul a sporit. În final, dorința mea demult visată s-a îndeplinit; am fost admisă la una dintre academiile de top de muzică din țară și, prin urmare, am crezut ferm că Domnul Isus era singurul meu Mântuitor. În ultimul an de facultate, nu știam ce cale ar trebui să urmez după absolvire, astfel că L-am invocat pe Domnul Isus și L-am rugat să îmi arate calea, să îmi deschidă o cale. În 2004, curând după atacul terorist de pe 11 septembrie din Statele Unite, practic aproape toate vizele pentru intrare fuseseră suspendate, dar, spre surprinderea mea, ca rezultat al faptului că înregistrasem profesional un CD, am primit o bursă completă la o universitate din America. Am primit o viză de student fără probleme și m-am dus în America să îmi continuu studiile. Aceste două experiențe – admiterea la universitate și plecarea în străinătate – mi-au arătat că Domnul mă ajutase să-mi împlinesc visuri pe care niciodată nu aș fi fost în stare să le ating doar prin propriile puteri. Am devenit și mai ferm convinsă că Domnul Isus este adevăratul Dumnezeu și că El este Mântuitorul meu, iar eu trebuie să-mi practic cum se cuvine credința în Domnul și să-L urmez.

Într-o zi în 2007, i-am dat mamei un telefon în China, așa cum obișnuiam să o fac, pentru a sta de vorbă. În timpul apelului, ea a rostit impulsiv: „Știai că Domnul Isus Hristos S-a întors deja?” Auzind-o spunând asta, m-am simțit brusc plăcut surprinsă, dar, apoi, m-am gândit imediat cum în Biblie se spune că în zilele de pe urmă vor apărea Hristoși falși, așa că nu știam dacă acest lucru privind întoarcerea Domnului era real sau fals. Știam că trebuia să îl abordez cu precauție. În zilele noastre, Internetul este foarte rapid și convenabil, așadar m-am gândit că ar trebui să verific asta online. După ce am închis telefonul, am intrat pe Internet, extrem de încântată, pentru a încerca să caut o sursă de informare de încredere. Spre surprinderea mea, nu am întâlnit decât voci protestatare ce blasfemiau și condamnau întoarcerea Domnului Isus – Dumnezeu Atotputernic. Nu am putut să înțeleg dacă lucrul acesta era adevărat sau fals, fapt care m-a speriat și m-a neliniștit, eu temându-mă că mama mea nu va putea să deosebească binele de rău și că va merge pe calea greșită. Am sunat-o imediat ca să-i spun de toate lucrurile rele pe care le citisem pe Internet, dar mama a fost foarte calmă și m-a liniștit spunând: „Copila mea, tu nu ai citit cuvintele lui Dumnezeu, așadar nu înțelegi, și ar dura foarte mult timp să îți explic, dar nu te îngrijora, nu merg pe calea greșită. De fapt, urmez pașii Mielului. Hai să nu mai vorbim despre asta la telefon.” Știam că în China există o conducere dictatorială ateistă și că guvernul PCC îi persecută și arestează întotdeauna pe creștini, așadar nu era bine ca mama să discute nimic legat de credință la telefon. Nu am îndrăznit să-i spun prea multe despre acest subiect, așadar i-am dat un telefon unui pastor din China pe care îl cunoșteam foarte bine pentru a-i cere ajutorul, insistând să se ducă să o „salveze” pe mama. Când pastorul mi-a dat mai târziu vestea că nu reușise să o aducă pe calea cea dreaptă, m-am înfuriat atât de mult încât, practic, mi-am pierdut mințile. După aceea, în efortul de a zădărnici credința mamei mele în Dumnezeu Atotputernic, chiar i-am spus să aleagă între mine și credința ei în Dumnezeu Atotputernic. După ce i-am spus mamei asta, am avut același vis timp de trei nopți la rând, și anume că era cea mai întunecată noapte, ploua torențial, iar eu țineam o umbrelă neagră, mergând de-a lungul unei faleze cândva cunoscute. Nu era nimeni în jur și, dintr-o dată, un fulger luminos ca ziua mi-a lovit umbrela… De fiecare dată când aveam visul acesta, mă trezeam speriată și cu o transpirație rece, dar, fiind atât de insensibilă, de ignorantă și de încăpățânată, n-am reușit să fac nici cel mai mic efort să caut și să mă rog, să-mi dau seama de ce tot aveam visul acesta: mă avertiza Domnul și îmi spunea să mă întorc de pe calea împotrivirii față de Dumnezeu și, în schimb, să mă întorc la El? Am văzut mai târziu că, indiferent cum încercam să o conving pe mama, totul era în van. Pe lângă asta, eram într-un loc străin îndepărtat și aveam o viață ocupată, așa că am încetat să mai încerc să-i forțez mâna.

În 2010, când m-am întors în China, mama a deschis subiectul despre credința ei în Dumnezeu Atotputernic. Părea să știe exact ce era în mintea mea și m-a întrebat direct: „Știi că au trecut mai mulți ani de când cred în Dumnezeu Atotputernic, deci ți se pare ceva ciudat la mine, ca toate lucrurile care se spun pe Internet?” Întrebarea ei m-a zăpăcit și nu am putut să-i răspund imediat. Gândindu-mă bine, mi-am dat seama că acele lucruri care se spuneau pe Internet și care mă făceau să tremur de frică nu se întâmplaseră mamei mele; ea era foarte normală și stătea înaintea mea nevătămată. De fapt, vedeam că se schimbase mai mult după ce a început să creadă în Domnul Isus. Nu numai că se purta și vorbea mai rațional, dar dobândise o și mai mare înțelegere când venea vorba de abordarea chestiunilor. Văzând toate aceste lucruri, m-am gândit: „Se pare că zvonurile de pe Internet nu sunt adevărate, deoarece faptele au mai multă valoare decât cuvintele.” Atunci, mama a spus: „De ce nu-ți crezi mama și de ce nu te uiți la fapte și, în schimb, crezi zvonurile de pe Internet? Ai cercetat și ai adunat dovezi despre acele lucruri?” Rușinată, i-am răspuns: „Nu.” Ea a continuat: „Nu ai cercetat pentru a afla că sunt doar vorbe, ci ai crezut zvonurile pe care le-ai auzit pe Internet și ai tras repede o concluzie. Să-ți fie rușine că ai o educație înaltă, dar ești atât de lipsită de rațiune. Ar trebui să te uiți bine în cele patru Evanghelii și vei vedea că, atunci când Domnul Isus Își îndeplinea lucrarea, preoții evrei, cărturarii și fariseii inventau tot felul de zvonuri și mărturii mincinoase. Spuneau că Domnul Isus era un prieten al păcătoșilor, că era un om care se răsfăța cu mâncare și alcool și Îl acuzau pe nedrept că îi îndemna pe oameni să nu-și mai plătească taxele pentru Cezar. Ba chiar i-au mituit pe soldați să dea mărturie mincinoasă, obligându-i să spună că trupul Domnului Isus a fost furat de discipolii Săi și că El nu a înviat. Cu siguranță știi aceste lucruri, nu? Ceea ce consemnează cele patru Evanghelii este doar o mică parte din lucrarea îndeplinită de Domnul Isus, iar în acestea există relatări scrise privind foarte multe zvonuri pe care liderii evrei le-au răspândit despre Domnul Isus. Te-ai gândit la aceste lucruri înainte? Dacă Internetul ar fi existat în acea vreme, atunci preoții, cărturarii și fariseii evrei cu siguranță și-ar fi răspândit zvonurile și mărturiile false online, iar cuvintele lor care-L defăimau, blasfemiau, acuzau pe nedrept și-L condamnau pe Domnul Isus ar fi fost peste tot pe Internet, așa cum este cu lumea religioasă de astăzi care Îl condamnă pe Dumnezeu Atotputernic. Știi ce înseamnă asta? Domnul Isus a spus: «Această generaţie este o generaţie rea» (Luca 11:29). «Şi judecata este aceasta: lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. 20 Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se expună faptele» (Ioan 3:19-20). Dumnezeu Atotputernic a spus: «Omul și-a pierdut inima temătoare de Dumnezeu după ce a fost corupt de Satana și și-a pierdut acea funcție pe care ar trebui să o aibă una dintre creaturile lui Dumnezeu, devenind un inamic nesupus lui Dumnezeu. Omul a trăit sub stăpânirea Satanei și a urmat ordinele Satanei […]» (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună”). «Crearea lumii de către Dumnezeu e veche de mii de ani, El a venit pe pământ pentru a face o lucrare incomensurabilă și a experimentat pe deplin respingerea și defăimarea lumii umane. Nimeni nu salută venirea lui Dumnezeu; toată lumea Îl privește cu ochi reci. În decursul acestor greutăți de mai multe mii de ani, comportamentul omului a zdrobit de mult inima lui Dumnezeu» (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea și intrarea (4)”). Cuvântul lui Dumnezeu dezvăluie foarte clar natura și esența împotrivirii față de Dumnezeu a omenirii corupte și cum aceasta Îl tratează pe Dumnezeu ca pe un dușman. Omenirea a fost coruptă profund de Satana și întreaga umanitate a devenit dușmanul lui Dumnezeu, nimeni nu iubește adevărul și nimeni nu primește cu drag sosirea lui Dumnezeu. Când Domnul Isus era în Iudeea, lucrând și exprimând adevărul, El a făcut multe minuni, mulți oameni obișnuiți au fost atrași să Îl urmeze și, astfel, liderii evrei și-au făcut griji că toți oamenii de rând aveau să Îl urmeze pe Domnul Isus și să îi abandoneze pe ei. Așadar, au inventat zvonuri și au dat mărturii false despre Domnul Isus, I s-au împotrivit cu frenezie și L-au condamnat și, în final, L-au răstignit. Asta este o dovadă solidă că omenirea coruptă urăște adevărul și Îl consideră dușman pe Dumnezeu. Astăzi, Dumnezeu a devenit din nou trup și este din nou întâmpinat cu împotrivirea și condamnarea frenetică a ființelor umane corupte. Guvernului PCC îi este teamă că toți oamenii Îl vor urma pe Dumnezeu Atotputernic și vor dobândi discernământ în privința substanței sale malefice, că apoi îl va respinge și,atunci, își va pierde poziția de putere. Liderii din lumea religioasă se tem, de asemenea, că persoanele credincioase Îl vor urma pe Dumnezeu Atotputernicși că, atunci, își vor pierde statutul și mijloacele de trai. Așadar, exact ca regimul roman și liderii evrei din acea vreme, ei adoptă tactici malițioase și vrednice de dispreț, născocind tot soiul de zvonuri și dând multe mărturii false despre Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, astfel defăimându-L și condamnându-L pe Dumnezeu Atotputernic și discreditând Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Scopul lor este de a-i face pe oameni să se ridice și să condamne și să respingă cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic și să stea în calea oamenilor care primesc mântuirea lui Dumnezeu. Trebuie să avem discernământ privind trucurile Satanei! Guvernul PCC este un regim satanic și ateist care a fost întotdeauna dușmanul lui Dumnezeu. Când a ajuns prima dată la putere, a distrus copiile Bibliei sfinte, a demolat biserici, a masacrat creștini și chiar a considerat că Biblia, o lucrarea recunoscută peste tot în lume, este literatură de cult, iar protestanții și catolicii au fost văzuți ca membri ai unui cult malefic doar pentru a-i suprima și persecuta. Comite fiecare faptă îngrozitoare imaginabilă, așadar ce zvonuri nu ar îndrăzni să inventeze? Faptele arată că atât PCC, cât și liderii din lumea religioasă sunt demoni satanici care urăsc adevărul și dușmani ai lui Dumnezeu. Trebuie să vedem clar acest lucru. Noi suntem oameni credincioși – trebuie să credem cuvântul lui Dumnezeu și trebuie să credem adevărul. Nu putem în niciun caz să credem zvonurile și minciunile guvernului PCC și pe cele ale liderilor din lumea religioasă. Dacă suntem lipsiți de discernământ în privința diverselor zvonuri răspândite de guvernul PCC și de lumea religioasă, dacă nu căutăm și nu cercetăm cuvântul și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic, atunci, în final, vom fi exact ca evreii de rând, abandonându-L pe Hristos și refuzând adevărata cale deoarece suntem atrași de zvonurile pe care le auzim. În acest mod, nu numai că vom pierde mântuirea lui Dumnezeu, ci, în final, vom primi și pedeapsa dreaptă a lui Dumnezeu pentru că ne-am împotrivit Lui!”

Cât am ascultat ce a avut mama de spus, m-am simțit de parcă mă trezeam dintr-un vis și am fost nevoită să reflectez asupra cuvintelor ei: „Ea are dreptate. De ce am crezut orbește lucrurile negative de pe Internet, fără să citesc din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic sau să cercetez? Această lume a fost atât de coruptă de Satana, încât debordează de minciuni și înșelăciune; există atât de multă trădare peste tot, că nu ne putem apăra cu adevărat împotriva acesteia. N-am cercetat în niciun fel informațiile de pe Internet, doar le-am crezut orbește. Am repetat papagalicește ce spuneau toți ceilalți și am tras o concluzie arbitrară. Nu a fost incredibil de neglijent și ignorant din partea mea? Nu a însemnat că mă luam după cei haini și judecam arbitrar?” Văzând că nu spuneam nimic, mama mi-a dat un exemplar din „Cuvântul Se arată în trup” și mi-a spus calm: „Această carte conține cuvintele rostite de Dumnezeu în zilele de pe urmă. Sper că vei putea să-ți lași deoparte noțiunile și să o cercetezi cu mare atenție. Întreabă-mă dacă vrei să știi ceva, pentru a putea avea împreună părtășie despre ele.” Am luat cartea și am început să o citesc fără să spun vreun cuvânt. Dar nu o citeam chiar cu atitudinea unei persoane care caută adevărul. În schimb, aveam mentalitatea unui cercetător, voind să verific și să măsor cuvintele lui Dumnezeu cu propriile mele cunoștințe, și chiar voiam să le combat. Exact din cauza atitudinii mele ireverențioase și contrare față de cuvintele lui Dumnezeu nu am putut să obțin luminarea și iluminarea Duhului Sfânt, într-atât încât întreaga perioadă nu m-am familiarizat, de fapt, cu lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic. Dar, chiar și așa, mi-am păstrat în continuare noțiunile greșite și nu am vrut să accept noua lucrare a lui Dumnezeu. Am discutat cu mama: „Mamă, înainte, am crezut toate zvonurile pe care le-am auzit online și am încercat să te împiedic să crezi în Dumnezeu Atotputernic, dar, în realitate, eu am fost cea oarbă și ignorantă. De acum înainte, nu mă voi opune credinței tale în Dumnezeu Atotputernic, dar nu am cum să mă rog cu tine în numele lui Dumnezeu Atotputernic, deoarece eu am apelat la numele Domnului Isus pentru a intra la facultatea visurilor mele și a primi o bursă completă pentru a-mi continua studiile în străinătate. Am primit atât de mult har, așadar cum L-aș putea abandona pe Domnul Isus? Nu ar însemna asta nerecunoștință și trădare?” Ea mi-a dat să citesc un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic care se adresau acestei noțiuni ale mele: „De la lucrarea lui Iahve până la cea a lui Isus, și de la lucrarea lui Isus până la cea a etapei actuale, aceste trei etape acoperă într-un fir continuu întregul sortiment al gestionării lui Dumnezeu și sunt toate lucrarea unui singur Duh. De la crearea lumii, Dumnezeu a fost întotdeauna ocupat cu gestionarea omenirii. El este Începutul și Sfârșitul, El este Primul și Ultimul și El este Cel care începe o epocă și Cel care încheie epoca. Cele trei etape ale lucrării, în diferite epoci și în diferite locații, sunt fără îndoială lucrarea unui singur Duh. Toți aceia care separă aceste trei etape se află în opoziție față de Dumnezeu. Acum, se cuvine să înțelegi că toată lucrarea din prima etapă și până astăzi este lucrarea unui singur Dumnezeu, lucrarea unui singur Duh. În privința aceasta nu poate exista nicio îndoială” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3)”). Apoi, a avut părtășie cu mine: „Crezi că a accepta numele lui Dumnezeu Atotputernic înseamnă să Îl trădezi pe Domnul Isus, dar asta reprezintă cu totul noțiunea și imaginația ta. De fapt, Iahve Dumnezeu, Domnul Isus și Dumnezeu Atotputernic sunt toți un singur Dumnezeu. În Epoca Legii, Dumnezeu a fost numit Iahve; El a emis legi pentru a călăuzi viața omenirii pe pământ și l-a făcut pe om să-I respecte legile și poruncile pentru a înfrâna și a îndruma omenirea. Spre finalul Epocii Legii, omenirea fusese coruptă de Satana până în punctul în care nu mai putea să respecte legile și întreaga omenire trăia sub condamnarea și blestemul legii. Dumnezeu a devenit trup folosind numele Isus pentru a îndeplini lucrarea din Epoca Harului și, pentru a răscumpăra omenirea, a fost răstignit ca o jertfă de păcat eternă pentru om. De atunci, atât timp cât vom veni înaintea lui Dumnezeu să ne mărturisim păcatele și să ne căim, păcatele ne vor fi iertate și omul nu va mai fi condamnat sau blestemat de lege. În plus, primim și mila și binecuvântările nețărmurite ale Domnului. Totuși, chiar dacă păcatele ne pot fi iertate și putem să ne bucurăm de harul abundent al Domnului Isus, natura noastră păcătoasă și firile corupte nu au fost eliminate. Încă trăim într-un ciclu vicios în care comitem păcate și apoi le mărturisim, neputând să ne eliberăm. În zilele de pe urmă, Dumnezeu S-a întrupat încă o dată ca Dumnezeu Atotputernic pentru a exprima adevărurile care îl vor judeca și curăți pe om; lucrul acesta îi permite omului să ajungă la o înțelegere a adevărului și să obțină adevărul prin judecata lui Dumnezeu, să scape de firile corupte satanice, să fie curățit în profunzime de Dumnezeu și să trăiască o adevărată asemănare umană. Astfel, în final, omul poate să devină vrednic de a moșteni făgăduința lui Dumnezeu și de a fi adus în împărăția Lui. Deci, Domnul Isus și Dumnezeu Atotputernic sunt ambii întrupările lui Dumnezeu în diferite epoci și Ei sunt un singur Dumnezeu.”

Părtășia mamei a fost rezonabilă, iar eu nu am avut nimic de combătut, dar noțiunile mele încă erau numeroase, așadar am răspuns imediat: „Din moment ce Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus revenit, atunci, dacă mă adresez Lui folosind numele de Isus sau de Dumnezeu Atotputernic este exact același lucru. În ambele cazuri, El este Dumnezeul care oferă har.” „Iahve Dumnezeu, Domnul Isus și Dumnezeu Atotputernic sunt un singur Dumnezeu” mi-a răspuns mama, „asta este fără îndoială adevărat, dar Dumnezeu Își ia un nume diferit în fiecare epocă. Așadar, putem să primim mântuirea lui Dumnezeu doar acceptându-I noul nume. E așa cum, în Epoca Legii, Dumnezeu folosea numele Iahve pentru a îndeplini lucrarea, iar oamenii se rugau în numele lui Iahve și Dumnezeu îl asculta și îl binecuvânta pe om. Apoi, în Epoca Harului, Dumnezeu a folosit numele Domnul Isus pentru a îndeplini lucrarea și, atunci, oamenii trebuiau să se roage în numele lui Isus, altfel păcatele nu le puteau fi iertate, și nici nu primeau harul și binecuvântările Domnului. E ca în cazul israeliților din templu care L-au chemat pe Iahve Dumnezeu și care nu au avut prezența lui Dumnezeu și nu au obținut mântuirea Domnului Isus deoarece ei nu au acceptat numele Domnului Isus. Acum este Epoca Împărăției, iar Dumnezeu folosește numele Dumnezeu Atotputernic pentru a îndeplini o nouă lucrare. Doar rugându-te în numele lui Dumnezeu Atotputernic poți primi lucrarea Duhului Sfânt și poți obține mântuirea lui Dumnezeu. Dacă ții strâns de numele Isus și nu accepți numele Dumnezeu Atotputernic, atunci, de fapt, crezi în lucrarea trecută a lui Dumnezeu și te împotrivești lucrării prezente a lui Dumnezeu, care, în esență, înseamnă a te împotrivi lui Dumnezeu și a-L trăda. Biblia spune: «Ştiu faptele tale; îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort» (Apocalipsa 3:1). Doar acceptând noul nume al lui Dumnezeu și supunându-ne cuvântului și lucrării Lui din prezent vom avea realitatea credinței în Dumnezeu. Înțelegi ce spun?”

Am simțit că tot ce spunea mama mea era atât rezonabil, cât și foarte practic, dar, în inima mea, tot nu puteam să renunț la numele Isus, deoarece Domnul îmi oferise atât de mult har. Tot ce am astăzi mi-a fost dat de Domnul Isus, iar eu nu puteam să nu îmi respect promisiunea inițială: să îmi practic cum se cuvine credința în Domnul și să Îl urmez. Și, prin urmare, am refuzat în continuare Evanghelia lui Dumnezeu Atotputernic.

După ce vacanța de vară s-a terminat și m-am întors în Statele Unite, studiile mele solicitante și viața alertă m-au adus foarte repede înapoi în lumea „reală”. De câte ori reveneam la slujbele de la biserică, descopeream că niciuna dintre predici nu conținea nimic nou, indiferent dacă era vorba despre un pastor într-o biserică chinezească sau de o biserică unde se vorbea limba engleză. Toate erau aceleași vechi dansuri și cântece. Viața bisericească era plictisitoare și nu mi se părea că primesc vreun sprijin în viață. În efortul de a-și păstra turma, colegii din biserică organizau frecvent călătorii, ieșiri, petreceri și alte activități la care să participăm cu toții. În cadrul bisericii erau tot felul de oameni, inclusiv mulți care nu erau cu adevărat căutători devotați, ci mai degrabă doar oameni care își căutau un partener sau o parteneră, un coleg de cameră, cineva cu care să călătorească, cineva cu care să mănânce etc., iar eu am realizat că biserica nu mai era un loc unde puteam să găsesc liniște sufletească. Lucrul acesta m-a umplut de durere și tristețe. Mai târziu, nu am mai participat la slujbe, dar eram mereu neliniștită. Mă simțeam ca un copil disperat care se rătăcise și care doar trecea năuc prin viață.

După ce am născut un fiu în 2014, conflictul dintre mine și soțul meu s-a intensificat pentru că nu aveam lapte ca să-mi alăptez copilul. În fiecare zi, când soțul meu se întorcea acasă de la lucru, primul lucru pe care îl spunea era: „Cum de încă nu ai lapte? Fără laptele matern, imunitatea fiului meu va fi compromisă.” A fost prima dată când m-am simțit atât de incompetentă, iar asta m-a făcut să mă simt de parcă aș fi fost cu totul nepotrivită să fiu mamă. M-am dus atât la doctori occidentali, cât și chinezi, și chiar am căutat și remedii pentru acasă pe Internet, dar nimic nu m-a ajutat să am lapte. M-am simțit rănită, tristă și supărată, de parcă eram pe punctul de a avea o cădere nervoasă, și am simțit că, dacă mai continuam în acest mod, aveam să-mi pierd mințile cu adevărat în scurt timp. După naștere, pe întreaga perioadă a convalescenței, fața îmi era mereu udă de lacrimi și, indiferent ce făceam, nu puteam să înțeleg de ce mi se întâmpla asta. Deseori mă simțeam cuprinsă de o panică de nedescris și nu trebuia decât să aud cuvinte precum „lapte matern” sau „alăptat” ca să izbucnesc imediat în plâns, complet incapabilă de a mă controla.

După ce mama a aflat de situația dificilă în care mă aflam, a venit în străinătate să aibă grijă de mine. Când a văzut cum sufeream, mi-a zis: „Te-ai gândit vreodată la motivul pentru care viața ta e din ce în ce mai întunecată și din ce în ce mai plină de suferință? Asta se întâmplă pentru că tu crezi în Dumnezeu, dar nu cauți adevărul. Domnul S-a întors și, totuși, nu cauți și nu cercetezi. În schimb, te agăți orbește de noțiunile și închipurile tale, acceptând ce spun toți ceilalți și judecând arbitrar noua lucrare a lui Dumnezeu. Asta înseamnă să te împotrivești lui Dumnezeu! Nu-I accepți noua lucrare, așa că ai pierdut grija și protecția lui Dumnezeu. Trăiești sub domeniul Satanei, iar lucrul acesta poate doar să te rănească și să te facă jucăria Satanei, umplându-ți viața cu tot mai multă suferință.” Auzindu-mi mama spunând aceste cuvinte, m-am cufundat în tăcere. În zilele care au urmat, ori de câte ori îmi adormea mama copilul, îmi punea să ascult niște imnuri ale cuvintelor lui Dumnezeu. Un lucru minunat s-a întâmplat – mintea mea a început pe neașteptate să-și găsească pacea încetul cu încetul odată cu muzica acestor imnuri. O dată, am ascultat acest imn: „[…] Inima și duhul omului sunt prea departe de Dumnezeu. Prin urmare, chiar dacă omul Îl urmează pe Dumnezeu, el, fără să își dea seama, rămâne în serviciul Satanei. Nimeni nu caută în mod activ urmele pașilor sau arătarea lui Dumnezeu și nimeni nu își dorește să existe în grija și protecția lui Dumnezeu. Mai degrabă, oamenii sunt dispuși să se bazeze pe influența Satanei și a celui rău pentru a se adapta acestei lumi și regulilor vieții pe care omenirea cea netrebnică le urmează. În acest punct, inima și duhul omului sunt sacrificate pentru Satana și devin hrana lui. Mai mult decât atât, inima și duhul omului devin un loc în care Satana poate locui, precum și un loc de joacă potrivit pentru el. În acest fel, omul, fără să își dea seama, își pierde înțelegerea principiilor de a fi om, a valorii și a scopului existenței umane. Legile lui Dumnezeu și legământul dintre Dumnezeu și om dispar treptat din inima omului, iar omul acesta încetează să-L mai caute sau să-L mai asculte pe Dumnezeu. Pe măsură ce timpul trece, omul nu mai înțelege de ce l-a creat Dumnezeu, nici nu mai înțelege cuvintele care vin din gura lui Dumnezeu și nici nu realizează tot ceea ce vine de la Dumnezeu. Omul începe să opună rezistență legilor și hotărârilor lui Dumnezeu; inima și duhul omului devin insensibile… Dumnezeu îl pierde pe omul din creația Lui originală, iar omul pierde rădăcinile începutului lui. Aceasta este durerea omenirii” („Tristețea omenirii corupte” din Urmați Mielul și cântați cântări noi). Fiecare vers din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic mi-a acaparat inima. Am putut să văd că eram exact în starea descrisă de cuvintele lui Dumnezeu, că Îl recunoscusem pe Dumnezeu prin cuvintele mele, dar, în realitate, inima mea fusese întru totul posedată de Satana. Toate gândurile și sentimentele mele erau despre chestiuni trupești, ceea ce urmăream era, de asemenea, trupul, și mergeam pe calea seculară. În Sfânta Biblie se spune: „Căci preocuparea pentru fire este moarte, însă preocuparea pentru lucrurile Duhului este viaţă şi pace” (Romani 8:6). „Nu ştiţi că prietenia cu lumea înseamnă duşmănie faţă de Dumnezeu? Aşa că oricine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman al lui Dumnezeu” (Iacov 4:4). M-am gândit la cum nimic din acțiunile mele nu se conforma cu voia lui Dumnezeu, ci erau întru totul contrare lui Dumnezeu. Am venit înaintea lui Dumnezeu și m-am rugat: „O, Dumnezeule, astăzi sunt în situația aceasta deoarece îmi prețuiesc diploma, identitatea, căsnicia și alte lucruri lumești, gândindu-mă că ar trebui să fie suficient să le am. Pur și simplu nu am căutat adevărul, nici nu am urmărit cunoașterea lui Dumnezeu într-atât încât, de fiecare dată când Tu ai bătut la ușa inimii mele și mi-ai expus cuvântul lui Dumnezeu și adevărul chiar în fața ochilor, eu nu am reușit să prețuiesc acest lucru. Când am auzit că ai venit pentru a îndeplini o nouă lucrare, am fost încăpățânată și pedantă și am emis judecăți nefondate. Eram pe deplin conștientă că părtășiile mamei erau întemeiate și, totuși, mi-am păstrat cu încăpățânare propriile noțiuni fără a cerceta adevărata cale. O, Dumnezeule, tot ceea ce am prețuit a fost harul Tău în timp ce respingeam adevărul – am fost într-adevăr atât de încăpățânată și răzvrătită! Dacă îmi vei mai da o șansă, cu siguranță Îți voi cerceta lucrarea cât de bine pot.” În acea vreme, nu știam dacă acest fel de rugăciune va fi auzită de Dumnezeu, dar tot am continuat să strig astfel către Dumnezeu.

În aprilie 2015, m-am întors cu mama în China din cauza unei probleme de sănătate, ceea ce mi-a oferit o oportunitate de a intra în legătură cu Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. M-am gândit la cât mă căznisem și chinuisem în această lume fără a obține fericire și la cum nici în cadrul religiei nu reușisem să găsesc adevărul care putea risipi întunericul și golul din inima mea. Aveam sentimentul puternic în inima mea că poate Dumnezeu Atotputernic, pe care continuasem să refuz să Îl accept, era Mântuitorul Isus care m-a ajutat să intru la facultate și să mă duc în Statele Unite. Când m-am gândit la asta, i-am spus mamei mele că voiam să iau parte la activitățile bisericești din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Nu după mult timp, frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic au venit să mă cunoască, iar eu am văzut că, atunci când ei se adunau, ceea ce citeau era cuvântul lui Dumnezeu, părtășia pe care o aveau era despre adevăr, iar ceea ce puneau în practică era adevărul. Indiferent ce făceau, cuvintele lui Dumnezeu le serveau ca standard, iar adevărul le servea ca principiu. Nu se comportau conform trupului și nici nu se implicau în chestiuni seculare. Am văzut că Biserica lui Dumnezeu Atotputernic este țara bună a Canaanului unde adevărul conduce. Duhul meu a fost plin în acel loc, am fost îngrijită, inima mea nu a mai fost goală, iar eu am dobândit un sentiment de împlinire.

Într-o zi, la o altă întrunire cu niște frați și surori, sora Wang a citit acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Cel Atotputernic are milă de acești oameni care au suferit profund; în același timp, El este sătul de acești oameni care nu au conștiință, fiindcă a trebuit să aștepte prea mult timp un răspuns din partea omenirii. El dorește să caute, să caute inima ta și duhul tău, să-ți aducă apă și mâncare și să te trezească, ca să nu-ți mai fie sete și foame. Când ești epuizat și când începi să simți puțin din dezolarea sumbră a acestei lumi, nu te pierde, nu plânge. Dumnezeu Atotputernic, Veghetorul, va întâmpina cu brațele deschise sosirea ta în orice moment. El stă de veghe lângă tine, așteptând să te întorci înapoi. El așteaptă ziua în care îți vei recăpăta brusc memoria: când vei realiza că ai venit de la Dumnezeu, că, la un moment dat, fără să-ți dai seama, ți-ai pierdut direcția, că, fără să-ți dai seama, ți-ai pierdut conștiința pe drum și că, fără să-ți dai seama, ai dobândit un «tată»; când realizezi, de asemenea, că Cel Atotputernic a stat întotdeauna de veghe, așteptând acolo mult, mult timp întoarcerea ta” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Suspinul Celui Atotputernic”). Acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu m-a impresionat profund. Am simțit că Dumnezeu Atotputernic era exact precum o mamă iubitoare care își chema un copil pierdut, așteptând răbdător ca acest copil al Lui să revină cândva curând lângă El. Am auzit că aceasta era vocea Domnului. Mi-am dat seama că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus care m-a ajutat de nenumărate ori să depășesc crizele cu care m-am confruntat, că El nu mă părăsise niciun singur moment în drumul meu, că așteptase stăruitor ca eu să mă întorc. M-am gândit la cum am crezut în Dumnezeu și, totuși, nu am căutat adevărul și nici nu am crezut cuvintele lui Dumnezeu, ci, în schimb, am crezut zvonurile de pe Internet și cuvintele pastorilor. Îmi oferisem loialitatea dușmanului, alăturându-mă guvernului PCC și pastorilor din comunitățile religioase în discreditarea și atacarea lui Dumnezeu, care avusese grijă de mine zi și noapte. Respinsesem mântuirea lui Dumnezeu. Am fost cu adevărat foarte oarbă și ignorantă. Credința mea în Dumnezeu încă se baza pe noțiunile și imaginația mea; credeam că Domnul Isus mă ajutase să intru cu succes la facultate și mă îndrumase să plec în străinătate fără probleme ca să îmi continuu studiile, așa că trebuia să rămân mereu credincioasă numelui Domnului Isus și că doar asta însemna loialitatea față de Domnul. În felul de a percepe lucrurile, m-am bazat pe noțiunile și imaginația mea. Când Dumnezeu a început o nouă eră și a luat un nou num, eu nu am recunoscut lucrarea lui Dumnezeu și am refuzat de nenumărate ori mântuirea lui Dumnezeu pentru mine. Cum credeam eu în Dumnezeu? Nu însemna că eu credeam doar în mine? Tot ceea ce Dumnezeu îmi dăruise era iubire și, totuși, L-am rănit pe Dumnezeu în repetate rânduri. Știam că Îi eram atât de îndatorată lui Dumnezeu…

Am fost indiscutabil nevoită să îngenunchez și am vărsat lacrimi amare în timp ce m-am rugat lui Dumnezeu: „O, Dumnezeule Atotputernic! Am fost oarbă și ignorantă. Am crezut zvonurile lumii religioase și ale PCC; Te-am abandonat și condamnat și m-am bazat pe propria imaginație și propriile noțiuni pentru a Te delimita. Ți-am refuzat Evanghelia din zilele de pe urmă – sunt un fariseu din zilele moderne. Ar trebui să fiu distrusă împreună cu Satana doar pe baza comportamentului și a faptelor mele, dar, datorită iubirii Tale pentru mine, mi-ai dat în repetate rânduri șanse să mă căiesc. O, Dumnezeule, sunt dispusă, exact ca poporul din Ninive, să vin înaintea Ta „în sac și cenușă” și să Îți mărturisesc într-adevăr păcatele mele și să mă căiesc și să Te implor să ai milă de mine. Îmi doresc să cooperez cu Tine și să fiu curățită și mântuită de cuvântul Tău.”

După aceea, frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic veneau să se întâlnească cu mine de trei ori pe săptămână; lucrul acesta a continuat fără întrerupere mai bine de patru luni. În acest timp, am citit mai multe pasaje din cuvântul lui Dumnezeu aproape în fiecare zi și, pe măsură ce am ajuns să înțeleg tot mai mult din adevăr, relația mea cu Dumnezeu a devenit din ce în ce mai bună, iar eu mi-am recăpătat credința inițială. M-am simțit liniștită în inima mea și nu m-am mai simțit agitată sau dezolată. Citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și participând la întâlniri pentru a avea părtășie despre adevăr, am ajuns să fiu absolut sigură de lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus după a cărui întoarcere tânjisem. Am hotărât să Îl urmez pe Dumnezeu Atotputernic până la capăt și să răsplătesc iubirea lui Dumnezeu fiind o persoană care caută adevărul.

În 2016, m-am întors în Statele Unite, unde am intrat în legătură cu frații și surorile din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic prin intermediul site-ului lor web și am început să iau parte la activități la biserica lor. Slavă lui Dumnezeu! Dumnezeu a fost Cel care m-a condus la fiecare pas până unde sunt acum. Pentru a-I răsplăti iubirea, vreau să-mi ofer toată puterea pentru a îndeplini lucrarea de răspândire a Evangheliei lui Dumnezeu, astfel încât tot mai mulți oameni însetați după adevăr și care îl caută să poată ajunge să afle că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus revenit. De asemenea, le voi spune că, dacă îmi calcă pe urme, crezând orbește zvonurile Satanei, împotrivindu-se lui Dumnezeu alături de Satana, în final, ei vor fi singurii care vor avea de pierdut.