1. Spui că trebuie să acceptăm lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, deoarece doar atunci ne vor fi curățite și schimbate firile satanice corupte și doar atunci vom intra în Împărăția lui Dumnezeu. Astfel, așa cum cere Domnul, suntem smeriți și toleranți, ne iubim dușmanii, ne purtăm crucea, ne disciplinăm corpul, ne lepădăm de lucrurile lumești, lucrăm și predicăm pentru Domnul și așa mai departe. Nu sunt toate acestea schimbări care s-au petrecut în noi? Spui că încă nu este suficient pentru a intra în Împărăția cerească? Cred că, atât timp cât continuăm să ne străduim în acest mod, vom deveni sfinți și vom intra în Împărăția cerească.
Versete din Biblie pentru referințe:
„Nu oricine-Mi spune: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care respectă voia Tatălui Meu, Care e în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în numele Tău? N-am scos noi demoni în numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!»” (Matei 7:21-23).
„Urmăriți cu toții pacea și sfințirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul!” (Evrei 12:14).
Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
Majoritatea oamenilor pun un accent deosebit pe comportamentul în credința lor în Dumnezeu, iar drept rezultat al acestui lucru apar anumite schimbări în purtarea lor. După ce au început să creadă în Dumnezeu, ei încetează să fumeze și să bea și nu se mai ceartă cu ceilalți, preferând să practice răbdarea când suferă o pierdere. Ei trec prin unele schimbări comportamentale. Unii oameni simt că, odată ce cred în Dumnezeu, ei înțeleg adevărul prin citirea cuvântului Său; au experimentat lucrarea Duhului Sfânt și au o bucurie adevărată în inimile lor, făcându-i deosebit de înflăcărați și nu există nimic de care să nu se poată lepăda sau ce să nu poată suferi. Cu toate acestea, după ce au crezut timp de opt, zece, douăzeci sau treizeci de ani, pentru că nu a fost nicio schimbare în firile vieții lor, în cele din urmă, ei sfârșesc prin a se reîntoarce la vechile căi; aroganța și îngâmfarea lor devin mai pronunțate, iar ei încep să se întreacă pentru putere și câștiguri, râvnesc la banii bisericii, îi invidiază pe cei care au beneficiat de casa lui Dumnezeu. Ei devin paraziți și viermi în casa lui Dumnezeu, iar unii chiar sunt dezvăluiți și eliminați drept conducători falși și antihriști. Și ce demonstrează aceste realități? Simplele schimbări comportamentale nu sunt durabile; dacă nu există nicio schimbare în firile vieții oamenilor, atunci, mai devreme sau mai târziu, își vor arăta adevărata față. Aceasta se datorează faptului că schimbările comportamentale sunt declanșate de ardoare și, împreună cu o oarecare lucrare a Duhului Sfânt în acel moment, devine extrem de ușor pentru ei să fie înflăcărați sau să aibă intenții bune o perioadă scurtă de timp. După cum spun non-credincioșii: „Este ușor să faci o faptă bună; ceea ce este greu este să faci fapte bune o viață întreagă.” De ce sunt oamenii incapabili să facă fapte bune de-a lungul întregii lor vieți? Pentru că prin natură, oamenii sunt răi, egoiști și corupți. Purtarea cuiva este condusă de natura sa; indiferent care este natura cuiva, la fel este și comportamentul pe care îl dezvăluie și doar ceea ce este dezvăluit în mod natural reprezintă natura cuiva. Lucrurile care sunt false nu pot dura. Când Dumnezeu lucrează pentru a-l mântui pe om, nu este pentru a-l împodobi cu un comportament bun – scopul lucrării lui Dumnezeu este de a transforma firile oamenilor, pentru a-i face să renască în oameni noi. Judecata lui Dumnezeu, mustrarea, încercările și rafinarea omului toate servesc la a-i schimba firea, astfel încât el să poată obține supunere și loialitate absolută față de Dumnezeu și să ajungă să I se închine Lui în mod normal. Acesta este scopul lucrării lui Dumnezeu. A se comporta bine nu este același lucru cu a se supune lui Dumnezeu și, cu atât mai puțin, cu a fi compatibil cu Hristos. Modificările comportamentului se bazează pe doctrină și se nasc din ardoare; nu se bazează pe adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu sau pe adevăr, cu atât mai puțin se bazează pe îndrumarea de la Duhul Sfânt. Chiar dacă există momente când unele lucruri pe care le fac oamenii sunt luminate sau îndrumate de Duhul Sfânt, aceasta nu este o dezvăluire a vieții lor. Ei încă nu au pătruns în adevărurile-realități, iar firea vieții lor nu s-a schimbat deloc. Indiferent cât de bun este comportamentul unei persoane, nu dovedește că ea se supune lui Dumnezeu sau că pune adevărul în practică. Modificările comportamentale nu reprezintă schimbări ale vieții-firi și nu pot fi socotite dezvăluiri ale vieții.
– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a
Deși o persoană poate să fi avut un număr mare de comportamente bune de când a început să creadă în Dumnezeu, încă nu poate să vadă clar multe lucruri, cu atât mai puțin să obțină înțelegerea adevărului. Totuși, datorită multelor sale comportamente bune, simte că deja practică adevărul, deja I S-a supus lui Dumnezeu și deja I-a satisfăcut într-o mare măsură intențiile. Când nu ți se întâmplă nimic, ești capabil să faci orice ți se spune, nu ai remușcări cu privire la îndeplinirea vreunei datorii și nu te împotrivești. Când ți se spune să predici Evanghelia, nu te plângi și poți suporta această greutate, iar când ți se spune să alergi de colo-colo și să lucrezi sau să faci o sarcină, asta faci. Din cauza acestui lucru, simți că ești o persoană care I se supune lui Dumnezeu și care urmărește în mod autentic adevărul. Însă dacă ești întrebat, în mod serios: „Ești o persoană sinceră? Ești o persoană care I se supune cu adevărat lui Dumnezeu? O persoană a cărei fire s-a schimbat?” – dacă fiecare persoană este supusă scrutării prin comparație cu adevărul din cuvintele lui Dumnezeu – se poate spune că niciuna nu se ridică la înălțimea standardelor și că niciuna nu ar fi capabilă să acționeze conform adevărurilor-principii. Așadar, toată omenirea coruptă trebuie să reflecteze asupra sa. Oamenii trebuie să reflecteze asupra firilor după care trăiesc și asupra filosofiilor satanice, a logicii, ereziilor și sofismelor care formează baza tuturor acțiunilor și faptelor lor. Trebuie să reflecteze asupra motivului principal pentru care își dezvăluie firea coruptă, asupra esenței faptului că acționează cu încăpățânare, asupra a ceea ce trăiesc și pentru cine. Dacă aceste lucruri sunt comparate cu adevărul, atunci, toți oamenii vor fi condamnați. Care este motivul pentru asta? Motivul este că omenirea este coruptă atât de profund. Oamenii nu înțeleg adevărul și toți trăiesc după firile lor corupte. Nu au nici cea mai mică urmă de autocunoaștere, cred întotdeauna în Dumnezeu conform propriilor noțiuni și închipuiri, își îndeplinesc îndatoririle pe baza propriilor preferințe și metode și urmează teorii religioase în felul în care Îl slujesc pe Dumnezeu. Mai mult, cred în continuare că sunt plini de credință, că acțiunile lor sunt foarte rezonabile și, în cele din urmă, simt că au câștigat mult. Fără să-și dea seama, ajung să creadă că deja acționează în acord cu intențiile lui Dumnezeu, că le-au satisfăcut în totalitate și că deja au întrunit cerințele lui Dumnezeu și respectă voia Lui. Dacă asta este ceea ce simți sau dacă tu crezi că ai obținut unele câștiguri în cei câțiva ani ai tăi de credință în Dumnezeu, atunci, cu atât mai mult trebuie să te întorci înaintea lui Dumnezeu, ca să te examinezi cu atenție. Ar trebui să te uiți la calea pe care ai mers de-a lungul anilor tăi de credință, ca să vezi dacă toate acțiunile și faptele tale înaintea lui Dumnezeu au fost în întregime conform intențiilor Sale. Analizează care dintre comportamentele tale au fost în opoziție cu Dumnezeu, care au realizat supunerea față de El, dacă acțiunile tale au întrunit și au satisfăcut cerințele lui Dumnezeu. Ar trebui să clarifici toate aceste lucruri, fiindcă numai atunci vei avea conștiință de sine.
– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Doar prin recunoașterea propriilor păreri greșite se poate obține cu adevărat o transformare”
Un păcătos ca tine, care tocmai a fost răscumpărat și nu a fost schimbat sau desăvârșit de Dumnezeu – poți să te conformezi intențiilor lui Dumnezeu? Căci tu, care încă ești cum erai odinioară, este adevărat că ai fost mântuit de Isus și că nu îi aparții păcatului mulțumită mântuirii lui Dumnezeu, dar aceasta nu dovedește că ești lipsit de păcat sau necurăție. Cum poți fi sfințit dacă nu ai fost schimbat? Înlăuntrul tău, ești plin de necurăție, egoist și josnic, dar vrei, totuși, să te pogori cu Isus – ai vrea tu să fii așa de norocos! Ai pierdut o etapă în credința ta în Dumnezeu: ai fost doar răscumpărat, dar nu ai fost schimbat. Pentru ca tu să fii în acord cu intențiile lui Dumnezeu, El trebuie să facă personal lucrarea de a te schimba și de a te curăți; altfel, nu vei putea deveni sfințit, fiindcă ai fost doar răscumpărat. În acest fel, nu te vei califica să te bucuri de binecuvântări împreună cu Dumnezeu, pentru că ai pierdut o etapă din lucrarea lui Dumnezeu de a gestiona omul, care este etapa-cheie a schimbării și desăvârșirii. Astfel, tu, un păcătos care tocmai a fost răscumpărat, ești incapabil să primești direct moștenirea lui Dumnezeu.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Referitor la apelative și identitate”
Deși Isus a venit printre oameni și a lucrat mult, El a completat doar lucrarea de răscumpărare a întregii omeniri și a slujit drept jertfa pentru păcat a omului; El nu l-a scăpat pe om de toată firea lui coruptă. Deplina mântuire a omului de influența Satanei nu necesita doar ca Isus să devină jertfa pentru păcat și să poarte păcatele omului, ci necesita și ca Dumnezeu să facă o lucrare și mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui coruptă de Satana. Și astfel, după ce omul a fost iertat de păcatele lui, Dumnezeu S-a întors în trup pentru a-l conduce pe om în noua epocă și a început lucrarea de mustrare și judecată. Lucrarea aceasta l-a adus pe om într-un tărâm mai înalt. Toți cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai înalt și vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină și vor dobândi adevărul, calea și viața.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”
Înainte ca omul să fie răscumpărat, multe dintre otrăvurile Satanei fuseseră deja plantate în interiorul său și, după mii de ani în care a fost corupt de către Satana, are în interiorul lui o natură care I se împotrivește lui Dumnezeu. Prin urmare, atunci când omul a fost răscumpărat, nu este altceva decât un caz de răscumpărare. Adică, omul este cumpărat la un preț ridicat, dar natura otrăvitoare din el nu a fost eliminată. Omul, care este atât de spurcat, trebuie să sufere o schimbare înainte de a deveni vrednic să-L slujească pe Dumnezeu. Cu ajutorul acestei lucrări de judecată și mustrare, omul va ajunge să cunoască pe deplin esența întinată și coruptă din propriul sine și va putea să se schimbe complet și să fie purificat. Doar în felul acesta poate deveni omul vrednic să se întoarcă înaintea tronului lui Dumnezeu. Întreaga lucrare făcută în această zi este astfel încât omul să poată fi curățit și schimbat; prin judecata și mustrarea prin cuvânt, precum și prin rafinare, omul poate să se elibereze de corupție și să fie curățit. Decât să considerăm că această etapă a lucrării este cea a mântuirii, mai degrabă ar fi mai potrivit să spunem că este lucrarea purificării. Într-adevăr, această etapă este și lucrarea de cucerire, precum și a doua etapă din lucrarea de mântuire. Prin judecata și mustrarea prin cuvânt, omul ajunge să fie câștigat de Dumnezeu, iar prin rafinare, judecată și expunere prin cuvânt, toată necurăția, noțiunile, motivele și speranțele personale din inima omului sunt complet dezvăluite. Cu toate că omul a fost răscumpărat și iertat de păcate, se poate considera doar că Dumnezeu nu-Și aduce aminte de fărădelegile omului și nu-l tratează potrivit cu acestea. Totuși, atunci când omul, care trăiește într-un trup material, nu a fost eliberat de păcat, el poate doar continua să păcătuiască, dezvăluindu-și, la nesfârșit, corupta fire satanică. Aceasta este viața pe care o duce omul, un ciclu fără sfârșit în care păcătuiește și este iertat. Majoritatea oamenilor păcătuiesc în timpul zilei și se mărturisesc seara. Astfel, chiar dacă jertfa pentru păcat este pe vecie eficientă pentru om, ea nu va putea să îl mântuiască pe om de păcat. Numai jumătate din lucrarea mântuirii a fost desăvârșită, pentru că omul are încă o fire coruptă. […] Omului nu îi este ușor să devină conștient de păcatele sale; el nu are nicio cale de a-și recunoaște propria natură adânc înrădăcinată și trebuie să se bazeze pe judecata prin cuvânt pentru a obține acest rezultat. Doar astfel, omul poate fi schimbat, în mod treptat, de aici înainte.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (4)”
Eu determin destinația fiecărei persoane nu pe baza vârstei, a vechimii sau a amplorii suferinței îndurate și cu atât mai puțin în funcție de cât de jalnică este, ci în funcție de faptul că are sau nu adevărul. Nu există nicio altă alegere în afara acesteia. Voi trebuie să înțelegeți că toți cei care nu respectă voia lui Dumnezeu vor fi pedepsiți fără excepție. Este un lucru pe care nicio persoană nu-l poate schimba. Prin urmare, toți cei care sunt pedepsiți, sunt pedepsiți din cauza dreptății lui Dumnezeu și ca pedeapsă pentru numeroasele lor fapte rele.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Pregătește suficiente fapte bune pentru destinația ta”
S-ar putea să vă gândiți că, fiind discipoli atât de mulți ani, v-ați străduit în toate și că, oricare ar fi situația, puteți să fiți muncitori și să primiți un tichet de masă în casa lui Dumnezeu. Aș spune că majoritatea dintre voi gândesc în acest fel, căci mereu ați urmat principiul modului de a profita de lucruri, fără a se profita de voi. Așadar, vă spun acum cu toată seriozitatea: nu Mă interesează cât de meritorie este munca ta asiduă, cât de impresionante sunt calificările tale, cât de îndeaproape Mă urmezi, cât de renumit ești, sau cât de mult ți-ai îmbunătățit atitudinea; atât timp cât nu Mi-ai respectat cererile, nu vei putea dobândi niciodată aprobarea Mea. Renunțați la toate acele idei și calcule ale voastre cât mai curând cu putință, și începeți să-Mi tratați cerințele cu seriozitate; în caz contrar, îi voi preface pe toți în cenușă pentru a pune capăt lucrării Mele și, în cel mai rău caz, voi transforma anii Mei de muncă și suferință în nimic, căci nu îi pot aduce în Împărăția Mea pe vrăjmașii Mei și pe acei oameni care duhnesc a răutate și care încă au vechea asemănare cu Satana, nici nu îi pot duce în epoca următoare.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Fărădelegile îl vor conduce pe om în iad”
