Versete din Biblie pentru referințe:

„Nu oricine-Mi spune: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care respectă voia Tatălui Meu, Care e în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în numele Tău? N-am scos noi demoni în numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!»” (Matei 7:21-23).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Deși o persoană poate să fi avut un număr mare de comportamente bune de când a început să creadă în Dumnezeu, încă nu poate să vadă clar multe lucruri, cu atât mai puțin să obțină înțelegerea adevărului. Totuși, datorită multelor sale comportamente bune, simte că deja practică adevărul, deja I S-a supus lui Dumnezeu și deja I-a satisfăcut într-o mare măsură intențiile. Când nu ți se întâmplă nimic, ești capabil să faci orice ți se spune, nu ai remușcări cu privire la îndeplinirea vreunei datorii și nu te împotrivești. Când ți se spune să predici Evanghelia, nu te plângi și poți suporta această greutate, iar când ți se spune să alergi de colo-colo și să lucrezi sau să faci o sarcină, asta faci. Din cauza acestui lucru, simți că ești o persoană care I se supune lui Dumnezeu și care urmărește în mod autentic adevărul. Însă dacă ești întrebat, în mod serios: „Ești o persoană sinceră? Ești o persoană care I se supune cu adevărat lui Dumnezeu? O persoană a cărei fire s-a schimbat?” – dacă fiecare persoană este supusă scrutării prin comparație cu adevărul din cuvintele lui Dumnezeu – se poate spune că niciuna nu se ridică la înălțimea standardelor și că niciuna nu ar fi capabilă să acționeze conform adevărurilor-principii. Așadar, toată omenirea coruptă trebuie să reflecteze asupra sa. Oamenii trebuie să reflecteze asupra firilor după care trăiesc și asupra filosofiilor satanice, a logicii, ereziilor și sofismelor care formează baza tuturor acțiunilor și faptelor lor. Trebuie să reflecteze asupra motivului principal pentru care își dezvăluie firea coruptă, asupra esenței faptului că acționează cu încăpățânare, asupra a ceea ce trăiesc și pentru cine. Dacă aceste lucruri sunt comparate cu adevărul, atunci, toți oamenii vor fi condamnați. Care este motivul pentru asta? Motivul este că omenirea este coruptă atât de profund. Oamenii nu înțeleg adevărul și toți trăiesc după firile lor corupte. Nu au nici cea mai mică urmă de autocunoaștere, cred întotdeauna în Dumnezeu conform propriilor noțiuni și închipuiri, își îndeplinesc îndatoririle pe baza propriilor preferințe și metode și urmează teorii religioase în felul în care Îl slujesc pe Dumnezeu. Mai mult, cred în continuare că sunt plini de credință, că acțiunile lor sunt foarte rezonabile și, în cele din urmă, simt că au câștigat mult. Fără să-și dea seama, ajung să creadă că deja acționează în acord cu intențiile lui Dumnezeu, că le-au satisfăcut în totalitate și că deja au întrunit cerințele lui Dumnezeu și respectă voia Lui. Dacă asta este ceea ce simți sau dacă tu crezi că ai obținut unele câștiguri în cei câțiva ani ai tăi de credință în Dumnezeu, atunci, cu atât mai mult trebuie să te întorci înaintea lui Dumnezeu, ca să te examinezi cu atenție. Ar trebui să te uiți la calea pe care ai mers de-a lungul anilor tăi de credință, ca să vezi dacă toate acțiunile și faptele tale înaintea lui Dumnezeu au fost în întregime conform intențiilor Sale. Analizează care dintre comportamentele tale au fost în opoziție cu Dumnezeu, care au realizat supunerea față de El, dacă acțiunile tale au întrunit și au satisfăcut cerințele lui Dumnezeu. Ar trebui să clarifici toate aceste lucruri, fiindcă numai atunci vei avea conștiință de sine.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Doar prin recunoașterea propriilor păreri greșite se poate obține cu adevărat o transformare”

Pe mulți care Îl urmează pe Dumnezeu îi preocupă doar cum să obțină binecuvântări sau să prevină dezastrul. De îndată ce se menționează lucrarea și gestionarea lui Dumnezeu, ei tac și își pierd orice interes. Ei cred că înțelegerea acestor chestiuni atât de plictisitoare nu va contribui la creșterea vieții lor și nici nu le va oferi vreun beneficiu. De aceea, deși au auzit informații despre gestionarea lui Dumnezeu, o abordează într-un mod neserios. Ei nu o văd ca fiind ceva prețios de acceptat, cu atât mai puțin o înțeleg considerând-o ca parte a vieții lor. Scopul acestor oameni în urmarea lui Dumnezeu este foarte simplu, există un singur obiectiv: de a fi binecuvântați. Acești oameni nu pot fi deranjați să fie atenți la orice altceva care nu are nimic de-a face cu acest obiectiv. Pentru ei, nu există un scop mai legitim decât credința în Dumnezeu pentru a primi binecuvântări – este însăși valoarea credinței lor. În caz că ceva nu contribuie la acest scop, lucrul acela nu îi mișcă deloc. Acesta este cazul majorității oamenilor care cred astăzi în Dumnezeu. Scopul și intenția lor par legitime, pentru că, în timp ce ei cred în Dumnezeu, se și sacrifică pentru Dumnezeu, se dedică lui Dumnezeu și își îndeplinesc datoria. Ei renunță la tinerețe, își părăsesc familia și cariera și chiar își petrec ani de zile departe de casă, găsindu-și ceva de făcut. De dragul scopului lor final, își schimbă interesele, viziunea asupra vieții și chiar direcția pe care o caută; totuși, ei nu pot schimba scopul credinței lor în Dumnezeu. Ei aleargă pentru a-și gestiona propriile aspirații; indiferent cât de departe este drumul și indiferent cât de multe greutăți și obstacole întâmpină pe drum, continuă să fie insistenți și netemători de moarte. Ce putere îi constrânge să continue să se dedice în acest fel? Este conștiința lor? Este caracterul lor minunat și nobil? Este hotărârea lor să se lupte cu forțele răului până la sfârșit? Este credința lor de a fi mărturie lui Dumnezeu fără să caute recompense? Este loialitatea lor în a fi dispuși să renunțe la toate pentru a împlini voia lui Dumnezeu? Sau este spiritul lor de devotament, de a renunța întotdeauna la cererile extravagante personale? Ca o persoană care nu a înțeles niciodată lucrarea de gestionare a lui Dumnezeu să dea încă atât de mult este, pur și simplu, un miracol! Pentru moment, să nu discutăm despre cât de mult au oferit acești oameni. Comportamentul lor, totuși, este foarte demn de disecția noastră. În afară de beneficiile care sunt atât de strâns asociate cu ei, ar putea exista alte motive pentru care acești oameni, care nu Îl înțeleg niciodată pe Dumnezeu, I-ar da atât de mult? În aceasta, descoperim o problemă neidentificată anterior: relația omului cu Dumnezeu este doar una de pur interes personal. Este relația dintre cel care primește binecuvântarea și cel care o oferă. Pentru a spune lucrurilor pe nume, este relația dintre un angajat și un angajator. Angajatul lucrează din greu numai pentru a primi recompensele acordate de angajator. Nu există nicio afecțiune de înrudire într-o astfel de relație bazată pe interese, ci doar o tranzacție. Nu există a iubi sau a fi iubit, numai caritate și milă. Nu există înțelegere, doar o neputincioasă indignare reprimată și înșelătorie. Nu există intimitate, numai o prăpastie de netrecut.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 3: Omul poate fi salvat numai în mijlocul gestionării lui Dumnezeu”

Criteriul după care omul judecă alți oameni se bazează pe comportamentul lor; cei al căror comportament este bun sunt persoane drepte și cei al căror comportament este abominabil sunt răi. Criteriul după care Dumnezeu judecă oamenii se bazează pe capacitatea esenței lor de a se supune sau nu Lui; o persoană care se supune lui Dumnezeu este o persoană dreaptă, în vreme ce una care nu I se supune este un dușman și o persoană rea, indiferent dacă comportamentul acesteia este bun sau rău și indiferent dacă vorbele sale sunt corecte sau incorecte. Unii oameni doresc să folosească faptele bune pentru a obține o destinație bună în viitor și unii oameni doresc să folosească vorbe bune pentru a obține o destinație bună. Toată lumea crede în mod greșit că Dumnezeu stabilește finalurile oamenilor după ce le-a urmărit comportamentul sau după ce le-a ascultat discursul; prin urmare, mulți oameni vor să profite de lucrul acesta ca să-L înșele pe Dumnezeu să le ofere favoruri temporare. În viitor, oamenii care vor supraviețui într-o stare de odihnă vor fi îndurat cu toții ziua nenorocirii și, de asemenea, vor fi adus mărturie despre Dumnezeu; toți vor fi oameni care își vor fi făcut datoriile bine și care se vor fi supus lui Dumnezeu în mod voit. Celor care vor doar să folosească oportunitatea de a face servicii cu intenția de a evita să practice adevărul nu li se va permite să rămână. Dumnezeu are standarde corespunzătoare pentru aranjarea finalului fiecărui individ; El nu ia aceste decizii doar în baza cuvintelor și faptelor unei persoane și nici nu le ia în baza comportamentului său într-o singură perioadă de timp. El nu va fi deloc tolerant față de comportamentul rău al unei persoane datorită serviciului pe care I l-a făcut în trecut și nici nu o va cruța de la moarte datorită unei perioade de timp în care s-a consumat pentru Dumnezeu. Nimeni nu poate scăpa de răsplata pentru răutatea sa și nimeni nu își poate ascunde comportamentul rău și, prin aceasta, să scape de chinurile distrugerii. Dacă oamenii pot într-adevăr să-și îndeplinească datoria, înseamnă că sunt loiali veșnic lui Dumnezeu și nu caută recompense, indiferent dacă primesc binecuvântări sau suferă nenorociri. Dacă oamenii sunt loiali lui Dumnezeu când văd binecuvântări, dar își pierd loialitatea când nu pot să vadă nicio binecuvântare și dacă acești oameni – care, odată, au muncit pentru Dumnezeu cu loialitate – în cele din urmă tot nu pot să aducă mărturie pentru Dumnezeu sau să-și facă bine îndatoririle care le revin, atunci astfel de oameni tot vor fi țintele distrugerii. Pe scurt, oamenii răi nu pot supraviețui în eternitate și nici nu pot intra în odihnă; doar cei drepți sunt stăpânii odihnei.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună”

Imaginează-ți că poți lucra pentru Dumnezeu, dar nu I te supui și ești incapabil să-L iubești cu adevărat pe El. În acest fel, nu numai că nu îți vei fi îndeplinit datoria de ființă creată, dar vei fi și condamnat de El pentru că ești o persoană care nu deține adevărul, care este incapabilă să I se supună lui Dumnezeu și care se răzvrătește împotriva Lui. Îți pasă doar să lucrezi pentru Dumnezeu și nu îți pasă să pui adevărul în practică sau să te cunoști pe tine însuți. Nu Îl înțelegi și nu Îl cunoști pe Creator; nu I te supui și nu Îl iubești. Ești o persoană care, din naștere, e răzvrătită față de Dumnezeu și, prin urmare, astfel de oameni nu sunt iubiți de Creator.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Succesul sau eșecul depinde de calea pe care umblă omul”

Oamenii spun că Dumnezeu este un Dumnezeu drept și că atât timp cât omul Îl urmează până la final, El va fi cu siguranță imparțial față de om, căci El este cel mai drept. Dacă omul Îl urmează până la final, ar putea El oare să îl dea la o parte pe om? Sunt imparțial față de toți oamenii și îi judec cu firea Mea dreaptă, totuși există condiții potrivite pentru cerințele pe care le am pentru om și care cer să fie realizate de toți oamenii, indiferent cine sunt ei. Nu Îmi pasă cum sunt calificările tale sau de câtă vreme le ai; Mie Îmi pasă doar dacă urmezi calea Mea și dacă iubești sau nu și tânjești sau nu după adevăr. Dacă îți lipsește adevărul și în schimb Îmi faci numele de rușine și nu te comporți conform căii Mele, doar urmând fără grijă sau preocupare, atunci, în acel moment, te voi lovi și te voi pedepsi pentru răutatea ta, și ce vei avea de spus atunci? Vei putea să spui că Dumnezeu nu e drept? Dacă ai respectat cuvintele pe care le-am rostit astăzi, atunci ești tipul de persoană pe care o aprob. Spui că ai suferit mereu în timp ce Îl urmai pe Dumnezeu, că L-ai urmat prin furtuni și ai împărtășit cu El vremurile bune și cele rele, însă nu ai trăit cuvintele rostite de Dumnezeu; îți dorești doar să alergi de colo până colo pentru Dumnezeu și să te consumi pentru Dumnezeu în fiecare zi și nu te-ai gândit niciodată să trăiești o viață plină de semnificații. Spui, de asemenea: „În orice caz, cred că Dumnezeu este drept. Am suferit pentru El, am umblat de colo colo pentru El și m-am dedicat Lui și am lucrat din greu, deși nu am primit recunoaștere; cu siguranță El Își va aminti de mine”. E adevărat că Dumnezeu este drept, totuși această dreptate nu este întinată de nicio impuritate: nu conține voință umană și nu este întinată de trup sau de tranzacții umane. Toți cei care sunt răzvrătiți și potrivnici, toți cei care nu sunt în conformitate cu calea Lui vor fi pedepsiți; nimeni nu e iertat și nimeni nu e cruțat! Unii oameni spun: „Astăzi mă agit pentru Tine; când vine sfârșitul, poți să-mi dai puțină binecuvântare?” Deci te întreb: „Te-ai conformat cuvintelor Mele?” Dreptatea de care vorbești se bazează pe o tranzacție. Tu crezi doar că Eu sunt drept și imparțial față de toți oamenii și că toți aceia care Mă urmează până la final vor fi cu siguranță mântuiți și vor dobândi binecuvântările Mele. Există un înțeles lăuntric al cuvintelor Mele care spun că „toți aceia care Mă urmează până la final vor fi cu siguranță mântuiți”: aceia care Mă urmează până la final sunt cei care vor fi câștigați pe deplin de Mine, ei sunt aceia care, după ce au fost cuceriți de Mine, caută adevărul și sunt desăvârșiți. Ce condiții ai îndeplinit? Ai îndeplinit doar faptul că M-ai urmat până la final, dar ce altceva? Te-ai conformat cuvintelor Mele? Ai realizat una dintre cele cinci cerințe ale Mele, totuși nu ai nicio intenție să le realizezi pe celelalte patru. Ai găsit doar cea mai simplă, cea mai ușoară cale și ai urmat-o cu atitudinea cuiva care speră doar să dea de noroc. Față de o astfel de persoană ca tine, firea Mea dreaptă e una de mustrare și judecată, e una de răsplată dreaptă și este pedeapsa dreaptă a tuturor răufăcătorilor; toți aceia care nu-Mi urmează calea vor fi cu siguranță pedepsiți, chiar dacă urmează până la final. Aceasta e dreptatea lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

Eu determin destinația fiecărei persoane nu pe baza vârstei, a vechimii sau a amplorii suferinței îndurate și cu atât mai puțin în funcție de cât de jalnică este, ci în funcție de faptul că are sau nu adevărul. Nu există nicio altă alegere în afara acesteia. Voi trebuie să înțelegeți că toți cei care nu respectă voia lui Dumnezeu vor fi pedepsiți fără excepție. Este un lucru pe care nicio persoană nu-l poate schimba. Prin urmare, toți cei care sunt pedepsiți, sunt pedepsiți din cauza dreptății lui Dumnezeu și ca pedeapsă pentru numeroasele lor fapte rele.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Pregătește suficiente fapte bune pentru destinația ta”

Trebuie să știi ce tip de oameni doresc Eu; cei care sunt impuri nu au permisiunea de a intra în Împărăție, cei care sunt impuri nu au permisiunea de a pângări pământul sfânt. Deși probabil că ai săvârșit multe lucrări și ai lucrat mulți ani, în cele din urmă, dacă ești tot jalnic de murdar, atunci legea Cerului nu va tolera dorința ta de a intra în Împărăția Mea! De la crearea lumii și până în prezent, nu le-am oferit niciodată acces facil în Împărăția Mea celor care încearcă să se pună bine cu Mine. Aceasta este o lege cerească și nimeni nu o poate încălca! Trebuie să urmărești viața. În prezent, cei care vor fi desăvârșiți sunt de aceeași speță cu Petru: ei sunt cei care urmăresc schimbări în propria fire și care sunt dispuși să aducă mărturie pentru Dumnezeu și să-și îndeplinească datoria în calitate de ființă creată. Doar astfel de oameni vor fi desăvârșiți. Dacă tot ceea ce cauți sunt recompensele și nu urmărești să-ți schimbi propria viață-fire, atunci toate eforturile tale vor fi în zadar – acesta este un adevăr care nu poate fi schimbat!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Succesul sau eșecul depinde de calea pe care umblă omul”