Versete din Biblie pentru referințe:

„Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!»” (Matei 7:21-23).

„Împărăția Cerurilor se dă buzna și cei năvalnici pun mâna pe ea” (Matei 11:12).

„Adevărat vă spun că, dacă nu vă schimbați și nu deveniți ca și copilașii, nu veți intra niciodată în Împărăția Cerurilor!” (Matei 18:3).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Deși mulți oameni cred în Dumnezeu, puțini înțeleg ce înseamnă credința în Dumnezeu și ce trebuie să facă ei pentru a se conforma voii lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă din cauză că, deși oamenii sunt familiarizați cu cuvântul „Dumnezeu” și cu expresii precum „lucrarea lui Dumnezeu”, ei nu Îl cunosc pe Dumnezeu și cu atât mai puțin Îi cunosc lucrarea. Atunci, nu e de mirare că toți cei care nu Îl cunosc pe Dumnezeu sunt confuzi în credința lor despre El. Oamenii nu iau în serios credința în Dumnezeu, și asta doar deoarece a crede în Dumnezeu este prea nefamiliar, prea ciudat pentru ei. Astfel, ei nu se ridică la înălțimea cerințelor lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, dacă oamenii nu Îl cunosc pe Dumnezeu și dacă nu Îi cunosc lucrarea, atunci nu sunt potriviți pentru folosul lui Dumnezeu și cu atât mai puțin sunt ei capabili să-I mulțumească voia. „Credința în Dumnezeu” înseamnă a crede că există un Dumnezeu; acesta este cel mai simplu concept în ceea ce privește credința în Dumnezeu. În plus, a crede că există un Dumnezeu nu este același lucru cu a crede cu adevărat în Dumnezeu; mai degrabă este un fel de credință simplă cu puternice conotații religioase. Adevărata credință în Dumnezeu înseamnă următorul lucru: în baza credinței că Dumnezeu deține suveranitatea asupra tuturor lucrurilor, omul experimentează cuvintele și lucrarea Sa, își purifică firea coruptă, îndeplinește voia lui Dumnezeu și ajunge să Îl cunoască pe Dumnezeu. Numai o astfel de călătorie se poate numi „credință în Dumnezeu.” Totuși, deseori oamenii percep credința în Dumnezeu ca pe o chestiune simplă și frivolă. Oamenii care cred în Dumnezeu astfel nu mai știu ce înseamnă să crezi în Dumnezeu și, cu toate că poate continuă să creadă până la capăt, nu vor dobândi niciodată aprobarea lui Dumnezeu, pentru că merg pe calea greșită. Astăzi, încă mai există cei care cred în Dumnezeu după slove și după doctrine fără valoare. Ei nu știu că le lipsește esența credinței în Dumnezeu și că nu pot dobândi aprobarea lui Dumnezeu. Totuși, ei se roagă lui Dumnezeu pentru binecuvântările siguranței și suficient har. Să ne oprim, să ne liniștim inimile și să ne întrebăm: nu cumva a crede în Dumnezeu este cu adevărat cel mai ușor lucru de pe pământ? Nu cumva a crede în Dumnezeu nu înseamnă nimic mai mult decât să primești mult har de la Dumnezeu? Sunt oamenii care cred în Dumnezeu fără a-L cunoaște sau care cred în Dumnezeu și, totuși, I se opun, într-adevăr capabili să mulțumească voia lui Dumnezeu?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

Unii oameni gândesc întotdeauna: „Oare să crezi în Dumnezeu nu înseamnă pur și simplu să participi la întâlniri, să cânți cântece, să asculți cuvântul lui Dumnezeu, să te rogi și să îndeplinești unele îndatoriri? Nu doar despre asta e vorba?” Indiferent cât de mult timp ați crezut în Dumnezeu, voi încă nu ați dobândit o înțelegere temeinică a semnificației credinței în Dumnezeu. De fapt, semnificația credinței în Dumnezeu este atât de profundă, încât oamenii sunt incapabili să o priceapă. Până la urmă, lucrurile din interiorul oamenilor care sunt de la Satana și lucrurile din natura acestora trebuie să se schimbe și trebuie să devină compatibile cu cerințele adevărului; numai astfel poate cineva să dobândească într-adevăr mântuirea. Dacă, așa cum obișnuiai când erai în cadrul religiei, sporovăiești doar câteva cuvinte de doctrină sau strigi sloganuri, și apoi faci câteva fapte bune, afișezi un comportament un pic mai bun și te abții de la a săvârși unele păcate, unele păcate evidente, acest lucru nu înseamnă, totuși, că ai pășit pe calea cea bună a credinței în Dumnezeu. Oare faptul că ești în stare să respecți regulile demonstrează că mergi pe calea corectă? Înseamnă că ai ales în mod corect? Dacă lucrurile din natura ta nu s-au schimbat și în cele din urmă încă te mai împotrivești lui Dumnezeu și Îl jignești, atunci aceasta este problema ta cea mai mare. Dacă, în credința ta în Dumnezeu, nu rezolvi această problemă, atunci se poate oare considera că ai fost mântuit? Ce vreau Eu să spun prin asta? Vreau să vă fac pe toți să înțelegeți în inimile voastre că o credință în Dumnezeu nu poate fi separată de cuvintele lui Dumnezeu, de Dumnezeu sau de adevăr. Trebuie să îți alegi bine calea, să depui efort pentru adevăr și să depui efort pentru cuvintele lui Dumnezeu. Să nu dobândești doar cunoștințe încropite și să nu obții o înțelegere aproximativă, iar apoi să crezi că ești gata; dacă te amăgești de unul singur, doar te vei răni de unul singur. În credința lor în Dumnezeu, oamenii nu ar trebui să se abată; în cele din urmă, dacă nu Îl au pe Dumnezeu în inimă și doar ridică o carte și îi aruncă o privire fugară, însă nu lasă loc pentru Dumnezeu în inima lor, atunci sunt terminați.

– Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „În credința în Dumnezeu, cel mai important este să alegi calea cea dreaptă”

Semnificația credinței în Dumnezeu este să fii mântuit, deci ce înseamnă să fii mântuit? „A fi mântuit” „a te rupe de influența întunecată a Satanei” – oamenii vorbesc adesea despre aceste subiecte, dar nu știu ce înseamnă să fii mântuit. Ce înseamnă a fi mântuit? Acest lucru are de-a face cu voia lui Dumnezeu. Simplu spus, a fi mântuit înseamnă că poți să trăiești în continuare și că ești adus la viață. Așadar, înainte de asta, ești mort? Poți să vorbești și să respiri, deci cum se poate spune că ești mort? (Duhul este mort.) De ce se spune că oamenii sunt morți dacă duhul lor este mort? Care este baza acestei afirmații? Sub al cui domeniu trăiesc oamenii înainte să atingă mântuirea? (Sub domeniul Satanei.) Și pe ce se bazează oamenii ca să trăiască sub domeniul Satanei? Ca să trăiască, se bazează pe firile lor satanice și corupte. Când o persoană trăiește prin aceste lucruri, întreaga sa ființă – trupul și toate celelalte aspecte, ca duhul și gândul lor – este vie sau moartă? Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, ea este moartă. La suprafață, pari să respiri și să gândești, dar toate lucrurile la care te gândești în mod constant sunt rele; te gândești la lucruri care Îl sfidează pe Dumnezeu și sunt împotriva Lui, lucruri pe care Dumnezeu le detestă, le urăște și le condamnă. În ochii lui Dumnezeu, toate aceste lucruri nu aparțin numai trupului, ci aparțin în întregime Satanei și diavolilor. Deci, ce sunt oamenii în ochii lui Dumnezeu? Sunt ei umani? Nu, nu sunt. Dumnezeu îi vede ca pe niște diavoli, ca animale și ca Satane, Satane vii! Oamenii trăiesc prin lucrurile și esența Satanei și, în ochii lui Dumnezeu, ei înșiși sunt satane vii care poartă trup uman. Dumnezeu definește astfel de oameni drept cadavre ambulante, ca oameni morți. Dumnezeu Își face lucrarea de mântuire actuală pentru a lua astfel de oameni – pe aceste cadavre ambulante care trăiesc prin firile lor corupte satanice și prin esența lor coruptă satanică – El îi ia pe acești așa-numiți morți și îi transformă în ființe vii. Aceasta înseamnă să fii mântuit.

Motivul credinței în Dumnezeu este dobândirea mântuirii. A fi mântuit înseamnă că te transformi dintr-o persoană moartă într-una vie. Implicația acestui fapt este că respirația ta este reanimată și ești viu; poți să Îl poți recunoști pe Dumnezeu și poți să te pleci pentru a I te închina. În inima ta nu mai ai nicio împotrivire față de Dumnezeu; nu-L mai sfidezi, ataci și nu te mai răzvrătești împotriva Lui. Doar oameni ca aceștia sunt cu adevărat vii în ochii lui Dumnezeu. Dacă unii doar spun că-L recunosc pe Dumnezeu, sunt ei dintre cei vii sau nu? (Nu, nu sunt.) Deci, ce fel de oameni sunt cei vii? Ce fel de realitate au cei vii? Cel puțin, cei vii pot să vorbească limba oamenilor. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vorbele pe care le spun implică idei, gânduri și discernământ. La ce lucruri se gândesc, frecvent, cei vii și ce lucruri fac? Ei pot să se implice în activități umane și să-și îndeplinească îndatoririle. Care este natura a ceea ce fac și spun? Tot ce dezvăluie, tot ce gândesc și tot ce fac este cu o natură temătoare de Dumnezeu și care se ferește de rău. Mai exact, ca unul dintre cei vii, fiecare faptă și fiecare gând al tău nu sunt condamnate de Dumnezeu sau detestate și respinse de El; mai degrabă, ele sunt aprobate și lăudate de Dumnezeu. Aceasta este ceea ce fac cei vii și este și ceea ce ar trebui să facă ei.

– Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Numai cu ascultare adevărată se poate avea credință autentică”

O viață spirituală normală nu se limitează la astfel de practici precum rugăciunea, cântarea imnurilor, participarea la viața bisericii și mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu. Mai degrabă, ea implică trăirea unei vieți spirituale noi și pline de entuziasm. Ceea ce contează nu este modul în care practicați, ci rodul practicii voastre. Majoritatea oamenilor consideră că o viață spirituală normală implică neapărat rugăciunea, cântarea imnurilor, mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu sau cugetarea la cuvintele Sale, indiferent dacă aceste practici chiar au efect sau conduc la înțelegere adevărată. Acești oameni se concentrează pe respectarea procedurilor superficiale fără să se gândească la rezultatele lor; ei sunt oameni care trăiesc în ritualuri religioase, nu oameni care trăiesc în interiorul bisericii, și cu atât mai puțin oameni ai Împărăției. Rugăciunile lor, cântarea imnurilor și mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu sunt doar reguli pe care le urmează, din constrângere și pentru a ține pasul cu tendințele, nu din voință proprie și din inimă. Oricât de mult s-ar ruga și ar cânta acești oameni, eforturile lor nu vor da roade, pentru că ceea ce practică sunt doar regulile și ritualurile religiei; ei nu practică de fapt cuvintele lui Dumnezeu. Aceștia se concentrează numai pe a face caz din modul în care practică și tratează cuvintele lui Dumnezeu ca pe niște reguli de urmat. Acești oameni nu pun cuvintele lui Dumnezeu în practică; ei nu fac decât să-și satisfacă trupul și fac spectacol ca să fie văzuți de alții. Toate aceste reguli și ritualuri religioase au fost create de oameni; nu vin de la Dumnezeu. Dumnezeu nu respectă reguli și nici nu este supus vreunei legi. În schimb, El face lucruri noi în fiecare zi, realizând o lucrare practică. La fel ca membrii Bisericii Patriotice, care se limitează la practici precum participarea în fiecare zi la slujbele de dimineață, oferirea rugăciunilor de seară și a rugăciunilor de recunoștință înainte de masă și aducând mulțumiri în toate cele – oricât de multe ar face și oricât de mult timp, nu vor avea lucrarea Duhului Sfânt. Când oamenii trăiesc în mijlocul regulilor și au inima fixată pe metode de practică, Duhul Sfânt nu poate lucra, deoarece inima lor este ocupată de reguli și noțiuni umane. Astfel, Dumnezeu nu este în măsură să intervină și să lucreze asupra lor și ei pot continua să trăiască doar sub controlul legilor. Astfel de oameni sunt pentru totdeauna incapabili să primească lauda lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Despre o viață spirituală normală”

Din moment ce crezi în Dumnezeu, atunci trebuie să mănânci și să bei cuvintele Lui, să-I experimentezi cuvintele și să le trăiești. Doar aceasta poate fi numită credință în Dumnezeu! Dacă spui cu gura că crezi în Dumnezeu și, totuși, nu poți să pui în practică niciunul dintre cuvintele Lui sau să produci vreo realitate, asta nu se numește credință în Dumnezeu. Mai degrabă înseamnă „să cauți pâine pentru a potoli foamea”. Să vorbești numai despre mărturii neînsemnate, despre lucruri inutile și despre chestiuni superficiale, fără să ai nici măcar un pic de realitate: acestea nu constituie credință în Dumnezeu și, pur și simplu, nu ai înțeles calea corectă de a crede în Dumnezeu. De ce trebuie să mănânci și să bei cât mai multe din cuvintele lui Dumnezeu? Dacă nu mănânci și nu bei cuvintele Lui, ci cauți doar să te înalți la cer, înseamnă acest lucru să crezi în Dumnezeu? Care este primul pas pe care ar trebui să îl facă un om care crede în Dumnezeu? Pe ce cale îl desăvârșește Dumnezeu pe om? Poți fi desăvârșit fără să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu? Poți fi considerat o persoană a Împărăției fără să-ți fie cuvintele lui Dumnezeu realitate? Ce înseamnă, exact, credința în Dumnezeu? Cei care cred în Dumnezeu ar trebui, cel puțin, să se comporte frumos la exterior; cel mai important dintre toate lucrurile este să ai cuvintele lui Dumnezeu. Indiferent de situație, nu poți niciodată să întorci spatele cuvintelor Lui. Cunoașterea lui Dumnezeu și împlinirea voii Lui sunt realizate prin cuvintele Lui. În viitor, fiecare națiune, confesiune, religie și sector vor fi cucerite prin cuvintele lui Dumnezeu. Dumnezeu va vorbi direct și toți oamenii vor ține cuvintele lui Dumnezeu în mâinile lor și, prin aceasta, omenirea va fi desăvârșită. Înăuntru și în afară, cuvintele lui Dumnezeu pătrund pretutindeni: omenirea va rosti cuvintele lui Dumnezeu cu gura ei, va practica conform cuvintelor lui Dumnezeu și va păstra cuvintelor lui Dumnezeu în interior, rămânând scăldată în cuvintele Lui atât înăuntru, cât și în afară. Astfel va fi desăvârșită omenirea. Cei care împlinesc intențiile lui Dumnezeu și sunt capabili să fie martori pentru El sunt cei care au cuvintele lui Dumnezeu ca realitate a lor.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Epoca Împărăției este Epoca Cuvântului”

Ce este credința adevărată în Dumnezeu astăzi? Este acceptarea cuvântului lui Dumnezeu ca realitatea vieții tale și cunoașterea lui Dumnezeu prin cuvântul Său pentru a obține o iubire adevărată față de El. Pentru a fi clar: credința în Dumnezeu este motivul pentru care tu să poți asculta de Dumnezeu, să-L iubești pe Dumnezeu și să îndeplinești datoria care trebuie îndeplinită de o creatură a lui Dumnezeu. Acesta este scopul credinței în Dumnezeu. Trebuie să dobândești o cunoaștere a frumuseții lui Dumnezeu, a cât de vrednic de venerație este Dumnezeu, a modului în care Dumnezeu face lucrarea de mântuire și de desăvârșire asupra făpturilor Sale – acestea sunt lucrurile de bază în credința ta în Dumnezeu. Credința în Dumnezeu este în primul rând trecerea de la o viață a trupului la o viață de iubire față de Dumnezeu; de la traiul în corupție la traiul în viața cuvintelor lui Dumnezeu; este ieșirea de sub domeniul Satanei și trăirea sub grija și protecția lui Dumnezeu, este capacitatea de a asculta de Dumnezeu și nu de trup, este permiterea lui Dumnezeu de a-ți câștiga pe deplin inima, de a te desăvârși și de a te elibera de firea satanică coruptă. Credința în Dumnezeu este în primul rând așa pentru ca puterea și slava lui Dumnezeu să se poată manifesta în tine, astfel încât să poți să îndeplinești voința lui Dumnezeu, să împlinești planul lui Dumnezeu și să fii mărturie pentru Dumnezeu înaintea Satanei. Credința în Dumnezeu nu ar trebui să aibă legătură cu dorința de a vedea semne și minuni, nici nu ar trebui să fie de dragul trupului tău. Ar trebui să fie despre căutarea cunoașterii lui Dumnezeu și a fi capabil să asculți de Dumnezeu și, asemeni lui Petru, să te supui Lui până la moarte. Acestea sunt principalele obiective ale credinței în Dumnezeu. Omul mănâncă și bea cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu și pentru a-L mulțumi. A mânca și a bea cuvântul lui Dumnezeu îți oferă o mai bună cunoaștere a lui Dumnezeu, și abia după aceea poți să te supui Lui. Numai prin cunoașterea de Dumnezeu Îl poți iubi, iar acesta e scopul pe care omul trebuie să îl aibă în credința sa în Dumnezeu. Dacă, în credința ta în Dumnezeu, încerci întotdeauna să vezi semne și minuni, atunci punctul de vedere al acestei credințe în Dumnezeu este greșit. Credința în Dumnezeu este în primul rând acceptarea cuvântului lui Dumnezeu ca realitate a vieții. Scopul lui Dumnezeu e atins doar punerea în aplicare a cuvintelor lui Dumnezeu din gura Lui și purtarea lor în tine. În credința lui în Dumnezeu, omul ar trebui să se străduiască să fie desăvârșit de Dumnezeu, să fie capabil să se supună lui Dumnezeu și să asculte în totalitate de El. Dacă poți să te supui lui Dumnezeu fără să te plângi, să respecți cu grijă dorințele lui Dumnezeu, să atingi statura lui Petru și să deții stilul lui Petru despre care vorbește Dumnezeu, atunci asta va fi când vei fi dobândit succes în credința în Dumnezeu și va însemna că ai fost câștigat de Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Totul se împlinește prin cuvântul lui Dumnezeu”

Trebuie să știi ce tip de oameni doresc Eu; cei care sunt impuri nu au permisiunea de a intra în împărăție, cei care sunt impuri nu au permisiunea de a spurca pământul sfânt. Deși probabil că ai săvârșit o lucrare mare și ai lucrat mulți ani, în cele din urmă, dacă ești jalnic de murdar, atunci legea Raiului nu va tolera dorința ta de a intra în Împărăția Mea! De la crearea lumii și până în prezent, nu le-am oferit niciodată acces facil în împărăția Mea celor care încearcă să se pună bine cu Mine. Aceasta este o lege cerească și nimeni nu o poate încălca! Trebuie să cauți viața. În prezent, cei care vor fi desăvârșiți sunt de aceeași speță cu Petru: ei sunt cei care caută schimbările în propria lor fire și care sunt dispuși să fie mărturie pentru Dumnezeu și să-și îndeplinească datoria în calitate de creatură a lui Dumnezeu. Doar astfel de oameni vor fi desăvârșiți. Dacă tot ceea ce cauți sunt recompensele și nu încerci să-ți schimbi propria fire a vieții, atunci toate eforturile tale vor fi în zadar – acesta este un adevăr care nu poate fi schimbat!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Succesul sau eșecul depinde de cărarea pe care umblă omul”