Domnul Isus a spus: „Căci aşa cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului” (Matei 24:27). De când a apărut Fulgerul de la Răsărit – Dumnezeu Atotputernic, Hristos din zilele de pe urmă – în China pentru a-Și realiza lucrarea, Evanghelia Împărăției Lui s-a răspândit în toată China continentală în puțin peste zece ani. Acum s-a răspândit către multe țări și regiuni din Vest, a zdruncinat din temelii diferitele confesiuni și a trimis unde în întreaga lume. Totuși, întrebarea care îi consternează cel mai mult pe conducătorii lumii religioase este: deși pastorii și bătrânii din lumea religioasă și-au dat toată silința pentru a respinge, defăima și condamna Fulgerul de la Răsărit, pentru a le înăbuși bisericile și au mers chiar într-atât de departe încât au uneltit cu guvernul PCC pentru a aresta și a persecuta creștinii din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, de ce acei credincioși din diverse confesiuni, care au umanitate bună și cred cu adevărat în Domnul, Îl acceptă și Îl urmează pe Dumnezeu Atotputernic unul după altul? Cum se explică faptul că, deși confruntat cu rezistența și persecuția frenetică a două armate ale forțelor Satanei – guvernul PCC și lumea religioasă – Fulgerul de la Răsărit nu numai că nu s-a frânt și nu a obosit, ci, din contră, a continuat să prospere și să capete tot mai multă putere, așa cum cresc lăstarii după ploaie, și s-a extins mai departe în mod inexorabil și irezistibil?

De fapt, nu este greu să găsești motivul. Ar fi bine să ne uităm mai întâi la lucrarea Domnului Isus înainte de a ne ocupa de această întrebare, iar în acest fel vom găsi răspunsul în mod natural. Când Domnul Isus S-a arătat și Și-a realizat lucrarea, a îndurat o rezistență și o condamnare frenetică din partea marilor preoți iudei, a scribilor și a fariseilor, până în punctul în care aceștia chiar au uneltit cu autoritățile romane pentru a-L răstigni pe Isus, sperând astfel în van să interzică lucrarea Domnului Isus. Atunci, de ce s-a răspândit Evanghelia Domnului Isus în întreaga lume iudaică și a ajuns chiar până la urechile celorlalte neamuri? Autoritățile romane au persecutat și au masacrat cu sălbăticie creștinii timp de trei sute de ani, deci cum de numărul creștinilor nu doar că nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a crescut și s-a dezvoltat pe durata acestei persecuții, răspândindu-se în toate colțurile Imperiului Roman și în întreaga lume? S-a întâmplat astfel deoarece Domnul Isus era Dumnezeu întrupat, era arătarea lui Dumnezeu, iar lucrarea și cuvintele Domnului Isus erau lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu, așadar nimeni nu a putut opri sau distruge extinderea Evangheliei Domnului Isus. Biblia spune „Dacă planul sau lucrarea aceasta este de la oameni, i se va pune capăt, dar dacă este de la Dumnezeu nu-i veţi putea opri pe aceşti oameni! Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu!” (Faptele Apostolilor 5:38-39). Cu alte cuvinte, orice vine de la Dumnezeu va prospera și orice vine de la om cu siguranță se va descompune. Dumnezeu Atotputernic spune: „Avem încrederea că nicio țară sau putere nu poate sta în calea a ceea ce Dumnezeu dorește să împlinească” („Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri” în „Cuvântul Se arată în trup”). În mod asemănător, dacă Fulgerul de la Răsărit nu ar fi arătarea și lucrarea unicului și adevăratului Dumnezeu, ar fi putut oare să străpungă straturile succesive de obstacole, împotriviri și persecuții lansate de lumea religioasă și de guvernul PCC ateu, asemenea unui bastion cu ziduri de fier, și să se răspândească rapid în toată China și chiar în întreaga lume? Dacă nu ar fi ghidat de lucrarea Duhului Sfânt, ar avea autoritatea și puterea de a face toate națiunile să curgă spre acest munte și să unească toate religiile într-una singură? Dacă n-ar fi arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, ar fi fost în stare să exprime adevărul și să aplice judecata pentru a cuceri atât de mulți credincioși adevărați de diferite confesiuni, acele oi bune și oi conducătoare, și a-i face să urmeze cu inimi de neclintit? Faptele sunt suficiente pentru a dovedi că Hristos din zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic pentru care Fulgerul de la Răsărit este mărturie, este Domnul Isus întors și este, într-adevăr, Dumnezeu care S-a arătat și lucrează în zilele de pe urmă. Așadar, Fulgerul de la Răsărit este capabil să se extindă în continuare cu un progres de neoprit, deși se confruntă cu persecuțiile frenetice și cu suprimarea cruntă a guvernului PCC și a lumii religioase!

Ar trebui să vedem și că discipolii din Epoca Harului au putut să Îl urmeze pe Domnul, deși erau persecutați cu sălbăticie atât de iudaism, cât și de autoritățile romane, în primul rând deoarece Domnul Isus exprimase atât de multe adevăruri și dezvăluise misterele Împărăției cerești, iar oamenii au auzit în cuvintele Lui glasul lui Dumnezeu și au recunoscut că Domnul Isus este Hristos, Mesia care avea să vină, astfel încât au putut să Îl urmeze cu inimile neclintite și să răspândească mărturiile despre El, așa cum a zis Petru, „Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieţii veşnice” (Ioan 6:68). În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic a exprimat întregul adevăr care le va permite oamenilor să obțină purificarea și să fie mântuiți și Și-a realizat lucrarea de judecată începând de la casa lui Dumnezeu. Aceste cuvinte sunt ceea ce Duhul Sfânt le spune bisericilor, iar ele sunt cartea și cele șapte peceți deschise de Miel, așa cum este profețit în Apocalipsa Sf. Ioan (vezi Apocalipsa 5:2-10). Hristos din zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic, a exprimat milioane de cuvinte care nu doar că dezvăluie toate tainele planului de gestionare de 6.000 de ani al lui Dumnezeu, dezvăluie scopul lui Dumnezeu din cele trei etape ale lucrării Lui spre a mântui umanitatea, dezvăluie contextul, informații din culise și esența din spatele fiecărei etape a lucrării Lui, precum și povestea interioară a Bibliei și taina întrupării lui Dumnezeu, dar se referă și la nenumărate adevăruri, precum modul în care Satana corupe omenirea, felul în care Dumnezeu mântuiește omenirea, modul în care Dumnezeu face lucrarea de judecată, modul în care oamenii sunt clasificați după natura lor, rezultatul și destinația omenirii și felul în care se înfăptuiește Împărăția lui Hristos. Aceste cuvinte nu sunt doar o desfătare pentru ochii omenirii, care le permite oamenilor să își lărgească orizonturile, ci permit oamenilor și să înțeleagă lucrarea lui Dumnezeu, firea și esența lui Dumnezeu. În plus, cuvintele Lui ne permit să obținem o schimbare a firii și să fim purificați, iar cuvintele Lui chiar conțin toate adevărurile de care avem nevoie noi, oamenii corupți, pentru a fi mântuiți și desăvârșiți. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui și credincioșii care se supun umili și sunt însetați după arătarea lui Dumnezeu au fost cuceriți pe deplin de cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, căutând și studiind adevărata cale; ei s-au convins că aceste trei etape ale lucrării din Epoca Legii, Epoca Harului și Epoca Împărăției sunt lucrarea unui singur Dumnezeu; ei au văzut cu adevărat și în mod clar că lucrarea și cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu sunt incomparabile și nu pot fi substituite de niciun fel de teorii sau cunoștințe elaborate de omenire. Cuvintele Lui sunt expresia adevărului și confirmă că Dumnezeu Atotputernic întrupat este exact Fiul omului întors în zilele de pe urmă și arătarea unicului Dumnezeu adevărat. Prin urmare, toți oamenii se închină în fața lui Dumnezeu Atotputernic, Îl recunosc ca Tatăl lor și jură să Îl urmeze până la capăt. De aceea există din ce în ce mai mulți oameni cu adevărat credincioși, care nu se mai tem de dificultăți sau de vitregii și care Îl urmează pe Dumnezeu Atotputernic.

În plus, cheia pentru a înțelege de ce Fulgerul de la Răsărit poate să se extindă cu un progres de neoprit în ciuda persecuțiilor sălbatice și a suprimării crunte a PCC și a lumii religioase este cunoașterea lui Dumnezeu și a lucrării Lui. Dacă suntem capabili să căutăm și să studiem lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic cu o inimă tăcută și să citim cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic și dacă putem înțelege cele trei etape ale lucrării din planul de gestionare de 6.000 de ani al lui Dumnezeu, atunci este ușor să vedem că lucrarea de judecată realizată de Hristos în zilele de pe urmă – Dumnezeu Atotputernic – s-a construit pe fundamentele lucrării lui Iahve Dumnezeu din Epoca Legii și pe lucrarea Domnului Isus din Epoca Harului. Nu există nicio contradicție între aceasta și cele două etape anterioare ale lucrării lui Dumnezeu, ci, mai degrabă, fiecare o continuă pe cealaltă, fiecare jucând propriul ei rol, fiind legată în mod inextricabil și avansând pas cu pas. Cele trei etape ale lucrării sunt lucrarea lui Dumnezeu unic; Iahve, Isus și Dumnezeu Atotputernic sunt un Dumnezeu, Dumnezeu Însuși, care a creat Cerul, pământul și toate lucrurile.

Să luăm de exemplu Epoca Legii: Dumnezeu îl folosește pe Moise pentru a-Și proclama legile și poruncile, pentru a ghida viața oamenilor pe pământ, astfel încât ei să știe ce este păcatul și cum ar trebui să I se închine lui Dumnezeu. În ultima perioadă a Epocii Legii, omenirea a devenit din ce în ce mai coruptă de către Satana și, în ciuda voinței lor, oamenii au continuat să păcătuiască și nu au fost în stare să respecte legile. Pe măsură ce păcatele omenirii au crescut zilnic, sacrificiile pentru păcatele lor s-au împuținat din ce în ce mai mult, iar aceștia au căzut în capcana fără scăpare a păcatului. Treptat, omenirea și-a pierdut smerenia față de Dumnezeu și a mers atât de departe încât a sacrificat animale oarbe și schiloade pe sfântul altar al lui Iahve Dumnezeu, iar astfel s-a expus pericolului de a pieri sub blestemul legii. În acest context a devenit necesară o nouă etapă a lucrării, pentru ca Dumnezeu să mântuiască oamenii. Și aceasta pentru că doar Dumnezeu Însuși – Creatorul – putea mântui omenirea coruptă și depravată și, din acest motiv, Dumnezeu S-a întrupat și S-a arătat sub forma Domnului Isus pentru a începe lucrarea de răscumpărare a Epocii Harului. El a luat păcatele omenirii asupra Sa și a fost răstignit ca o jertfă de păcat pentru omenire, dezlegând astfel toate păcatele omenirii odată pentru totdeauna. Domnul Isus i-a învățat pe adepții Lui că trebuie să ierte și să aibă răbdare, să îi iubească pe vecinii lor ca pe ei înșiși și să poarte crucea pentru a-L urma. De asemenea, i-a învățat pe oameni și alte lucruri, precum să împartă pâinea, să bea vin, să spele picioarele altora și să își acopere capetele. Domnul Isus le-a cerut oamenilor să pună mai multe adevăruri în practică, a cerut mai multe de la omenire decât în timpul Epocii Legii și i-a adus pe oameni pe calea pe care trebuiau să o urmeze în noua epocă. Atât timp cât oamenii credeau în Domnul Isus, se spovedeau Lui și se căiau, ei se puteau bucura de amplul har al Domnului și puteau obține răscumpărarea Lui. Domnul Isus a adus lucrarea în Epoca Harului și a încheiat Epoca Legii care se întindea peste 2.000 de ani în urmă. Era o lucrare mai nouă și superioară, realizată pe fundamentele lucrării lui Dumnezeu din Epoca Legii.

După ce credem în Domnul, deși ni se iartă păcatele, justificate prin credința noastră, și suntem mântuiți, aceasta înseamnă doar că nu aparținem păcatului și că Dumnezeu nu ne mai vede ca fiind păcătoși. Totuși, continuăm să comitem des păcate și trăim într-un cerc vicios în care păcătuim, ne spovedim și ne căim în permanență. Nu distrugem cu adevărat legăturile păcatului și, în momentul în care apar circumstanțele potrivite, corupta noastră fire satanică va fi expusă în ciuda voinței noastre, dezvăluind, de exemplu, aroganță și îngâmfare, rivalitate pentru faimă și averi, necinste și viclenie, minciuni și înșelăciuni. Nu ne putem opri din a păcătui și a-L jigni pe Domnul, după cum a spus Pavel: „vreau să fac ceea ce este bine, dar nu pot!” (Romani 7:18). În mod clar, credința noastră în Domnul Isus și faptul că ni s-au iertat păcatele nu demonstrează că am fost câștigați cu totul de către Dumnezeu. Aceasta deoarece cauza principală din spatele acestor păcate, și anume natura noastră satanică, potrivnică și care Îl trădează pe Dumnezeu, nu a fost rezolvată. În acest fel, chiar dacă Dumnezeu nu Își amintește păcatele noastre și nu ne tratează conform păcatelor noastre, trăim, totuși, în trup și nu avem cum să ne lepădăm de natura noastră păcătoasă. Chiar dacă păcatele noastre ne-ar fi iertate de o mie de ori sau de zece mii de ori, iar Epoca Harului ar mai dura încă două mii de ani, tot am continua să comitem păcate, L-am sfida și trăda pe Dumnezeu în continuare și nu am fi în stare să rupem legăturile naturii noastre satanice. Așadar, pentru ca omenirea coruptă să fie mântuită complet de influența Satanei, Dumnezeu trebuie să realizeze personal o altă etapă a lucrării, una care este mai profundă și mai cuprinzătoare, pentru a mântui omenirea, și care va rezolva pe deplin firea satanică a oamenilor și natura lor păcătoasă, îngăduindu-le astfel oamenilor să se lepede în totalitate de influența Satanei și să fie câștigați în întregime de Dumnezeu. Prin urmare, Domnul Isus a promis că Se va întoarce și a profețit că va pregăti o mântuire mai completă pentru oameni.

De fapt, Biblia conține profeții despre mântuirea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, iar Prima epistolă a lui Pavel, capitolul 1 versetul 5 spune, „Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea care este gata să fie descoperită în vremea de pe urmă.” Acest verset din scriptură prevestește clar: pentru noi, cei care Îl urmăm pe Domnul Isus, Dumnezeu a pregătit mântuirea în zilele de pe urmă. Așadar, cum va fi, de fapt, această mântuire din zilele de pe urmă? Biblia spune: „Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4:17). „Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă” (Ioan 12:48). „Am văzut un alt înger, care zbura în înaltul cerului. El avea de vestit Evanghelia veşnică celor ce trăiesc pe pământ – la fiecare neam, seminţie, limbă şi popor. El spunea cu glas puternic: „Fiţi temători de Dumnezeu şi daţi-I slavă, pentru că a sosit ceasul judecăţii Lui!” (Apocalipsa 14:6-7). Putem vedea din aceste scripturi că „Evanghelia eternă” se referă la lucrarea de judecată începând de la casa lui Dumnezeu, unde Dumnezeu folosește cuvinte ascuțite ca săbiile pentru a-i judeca și a-i curăți pe oameni. Aceasta este exact judecata de dinaintea marelui tron alb menționat în Apocalipsa Sf. Ioan și este lucrarea de separare a oilor de capre și a grâului de neghină, de separare a oamenilor după natura lor și de determinare a sfârșitului și destinației oamenilor. Dumnezeu Atotputernic spune: „Atunci când vine vorba despre «judecată», te gândești probabil la cuvintele rostite de Iahve în toate locurile și la cuvintele de dojenire pe care Isus le-a adresat fariseilor. În ciuda severității lor, aceste cuvinte nu erau judecata lui Dumnezeu asupra omului, ci doar cuvinte rostite de Dumnezeu în medii diferite, adică în contexte diferite. Ele se deosebesc de cuvintele rostite de Hristos când judecă omul în zilele de pe urmă. În zilele de pe urmă, Hristos folosește o multitudine de adevăruri pentru a-i învăța pe oameni, pentru a demasca esența omului și pentru a-i analiza cuvintele și faptele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să asculte de Dumnezeu, cum ar trebui să Îi fie credincios lui Dumnezeu, cum ar trebui să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu și așa mai departe. Aceste cuvinte sunt toate îndreptate către esența omului și firea sa coruptă. În special, cele care dezvăluie cum Îl nesocotesc oamenii pe Dumnezeu vizează modul în care oamenii sunt o întruchipare a Satanei și o forță inamică față de Dumnezeu. În realizarea lucrării Sale de judecată, Dumnezeu nu clarifică pur și simplu natura oamenilor în doar câteva cuvinte; El o demască, o tratează și o emondează pe termen lung. Aceste metode de demascare, tratare și emondare nu pot fi înlocuite prin cuvinte obișnuite, ci prin adevărul de care oamenii sunt complet lipsiți. Doar metodele de acest fel pot fi considerate judecată; doar prin acest tip de judecată oamenii pot fi cuceriți și convinși pe deplin să I se supună lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, să câștige adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Ceea ce aduce cu sine lucrarea judecății este faptul că omul înțelege adevăratul chip al lui Dumnezeu și adevărul despre răzvrătirea proprie. Lucrarea judecății îi permite omului să înțeleagă mai bine voia lui Dumnezeu, scopul lucrării lui Dumnezeu și tainele de neînțeles pentru el. De asemenea, îi permite omului să își recunoască și să își cunoască esența coruptă și rădăcinile stricăciunii sale, precum și să descopere urâțenia omului. Aceste efecte sunt toate aduse de lucrarea judecății, deoarece esența acestei lucrări este de fapt lucrarea de dezvăluire a adevărului, căii și vieții lui Dumnezeu în fața tuturor celor care au credință în El. Această lucrare este lucrarea de judecată realizată de Dumnezeu” („Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr” în „Cuvântul Se arată în trup”). Putem înțelege din cuvintele lui Dumnezeu că: în zilele de pe urmă, Dumnezeu face lucrarea de judecată și exprimă toate adevărurile care curăță, judecă, și mântuiesc omenirea, le face cunoscută tuturor oamenilor lucrarea Lui, firea Lui și ceea ce are și ce este El și, mai mult decât atât, expune și judecă toate firile corupte ale oamenilor care au fost corupți de Satana, precum și adevărul despre coruperea lor, astfel încât omenirea să poată să înțeleagă mai bine voia Lui, să Îl cunoască cu adevărat și să înțeleagă cu adevărat sursa și esența coruperii oamenilor de către Satana. În plus, lucrarea de judecată îi permite omenirii să obțină în mod real adevărul, calea și viața dăruite de Hristos în zilele de pe urmă, schimbându-le oamenilor vechile idei și firi, curățându-i pe deplin de natura lor păcătoasă și transformându-i în oameni care dețin adevărul și umanitatea, care se supun cu adevărat lui Dumnezeu, care trăiesc o adevărată asemănare umană și care obțin în întregime mântuirea lui Dumnezeu și sunt câștigați de către Dumnezeu. Lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic este mântuirea mai cuprinzătoare care se construiește pe fundamentele lucrării de răscumpărare a Domnului Isus și este, de asemenea, etapa finală a lucrării lui Dumnezeu care încheie planul Lui de gestionare de 6.000 de ani, care reprezintă lucrarea de cucerire și de desăvârșire a oamenilor; aceasta este adevărata mântuire deplină dezvăluită în zilele de pe urmă, pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru noi.

Frați și surori, am împărtășit destule pentru moment și nădăjduiesc că ați obținut o înțelegere asupra motivelor pentru care Fulgerul de la Răsărit continuă să se extindă cu un progres de neoprit, în ciuda persecuțiilor frenetice din partea guvernului PCC și a lumii religioase. Aceasta se întâmplă tocmai pentru că Fulgerul de la Răsărit este arătarea și lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Dumnezeu Atotputernic este sosirea Salvatorului – Hristos din zilele de pe urmă; lucrarea Lui de judecată este mântuirea care se arată în zilele de pe urmă și după care toți credincioșii adevărați au tânjit atât de mult timp. Așadar, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu Atotputernic a reușit să se răspândească pe tot teritoriul Chinei continentale cu o viteză uimitoare și chiar să se extindă în toate țările și teritoriile lumii. Dragi frați și surori, când vă întâlniți cu arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, ce decizie ar trebui să luați? Domnul Isus a spus: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, iar ele Mă urmează” (Ioan 10:27). Dacă înțelegeți, atunci ce mai așteptați?