Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

Întrebare 2: De ce trebuie ca Dumnezeu să devină trup ca să-Și facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă? În Epoca Legii, Dumnezeu Și-a făcut lucrarea cu ajutorul lui Moise, deci, de ce nu poate folosi Dumnezeu omul ca să-Și facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă?

Răspuns: De ce trebuie ca Dumnezeu să devină trup ca să-Și facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă? E o întrebare care îi preocupă tare pe mulți dintre cei însetați după adevăr și care caută arătarea lui Dumnezeu. De asemenea, are legătură cu posibilitatea noastră de a fi răpiți în Împărăția cerurilor. Deci, e foarte important să înțelegem acest aspect al adevărului. De ce trebuie ca Dumnezeu să Se întrupeze ca să-Și facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă, în loc să-l folosească pe om pentru asta? Acest lucru e determinat de natura lucrării de judecată. Deoarece lucrarea de judecată e exprimarea adevărului lui Dumnezeu și exprimarea firii Lui drepte de a cuceri, purifica și mântui omenirea. Să citim un pasaj din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic.

Lucrarea judecății lui Dumnezeu este însăși lucrarea Sa, astfel că trebuie săvârșită, evident, de către Dumnezeu Însuși; nu poate fi săvârșită de om în locul Său. Deoarece judecata înseamnă cucerirea rasei umane prin adevăr, este de necontestat că Dumnezeu tot apare ca imagine întrupată pentru a săvârși această lucrare printre oameni. Aceasta înseamnă că, în zilele de pe urmă, Hristos va folosi adevărul pentru a-i învăța pe oamenii din întreaga lume și le va face cunoscute toate adevărurile. Aceasta este lucrarea judecății lui Dumnezeu” („Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr” din Cuvântul Se arată în trup).

În zilele de pe urmă, Hristos folosește o multitudine de adevăruri pentru a-i învăța pe oameni, pentru a dezvălui esența omului și pentru a-i analiza cuvintele și faptele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să se supună lui Dumnezeu, cum ar trebui omul să Îi fie credincios lui Dumnezeu, cum ar trebui să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu și așa mai departe. Aceste cuvinte sunt toate îndreptate către esența omului și firea sa coruptă. În special, aceste cuvinte care arată cum Îl nesocotesc oamenii pe Dumnezeu sunt rostite cu privire la modul în care oamenii sunt o întruchipare a Satanei și o forță inamică împotriva lui Dumnezeu. În realizarea lucrării judecății Sale, Dumnezeu nu clarifică pur și simplu natura oamenilor în doar câteva cuvinte; El o dezvăluie, o tratează și o emondează pe termen lung. Aceste metode de expunere, tratare și emondare nu pot fi înlocuite prin cuvinte obișnuite, ci cu adevărul pe care oamenii nu îl posedă deloc. Doar metodele de acest fel sunt considerate judecăți; doar prin acest tip de judecată oamenii pot fi cuceriți și convinși pe deplin să I se supună lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, să câștige adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Ceea ce aduce lucrarea judecății este faptul că omul înțelege adevărata față a lui Dumnezeu și adevărul despre răzvrătirea proprie. Lucrarea judecății îi permite omului să înțeleagă mai bine voia lui Dumnezeu, scopul lucrării lui Dumnezeu și misterele de neînțeles pentru el. De asemenea, îi permite omului să își recunoască și să își cunoască esența coruptă și rădăcinile stricăciunii sale, precum și să descopere urâțenia omului. Aceste efecte sunt toate aduse de lucrarea judecății, deoarece esența acestei lucrări este de fapt lucrarea revelării adevărului, căii și vieții lui Dumnezeu în fața tuturor celor care cred în El. Această lucrare este lucrarea judecății realizate de Dumnezeu” („Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr” din Cuvântul Se arată în trup).

Din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic înțelegem că lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă constă în exprimarea multor aspecte ale adevărului, exprimarea firii lui Dumnezeu, a tot ceea ce Dumnezeu are și ce este, dezvăluind toate tainele, judecând natura satanică a omului, potrivnică lui Dumnezeu și care-L trădează pe Dumnezeu, expunând și disecând discursul și comportamentul omului și dezvăluind întregii omeniri substanța sfântă și dreaptă a lui Dumnezeu și firea Lui de neofensat. Când aleșii lui Dumnezeu trec prin judecată după cuvintele lui Dumnezeu, este ca și cum ar fi față în față cu Dumnezeu, fiind expuși și judecați de către El. Când Dumnezeu îl judecă pe om, îi dă voie să vadă manifestarea firii Lui drepte, ca și cum ar vedea substanța sfântă a lui Dumnezeu, ca și cum ar vedea marea lumină ce se pogoară din ceruri, iar a vedea cuvântul lui Dumnezeu e ca o sabie ascuțită, cu tăiș dublu, care îți lovește inima și sufletul, provocându-ți chinuri de neimaginat. Doar în acest fel va ajunge omul să-și recunoască propria substanță coruptă și adevărul despre coruperea sa, să simtă umilirea deplină, să-și ascundă chipul de rușine și să se prosterneze cu căință adevărată în fața lui Dumnezeu, iar apoi va putea să accepte adevărul și să trăiască potrivit cuvântului lui Dumnezeu, să scape cu totul de influența Satanei și să fie mântuit și desăvârșit de Dumnezeu. O astfel de lucrare de judecată, purificare și mântuire a omului poate să fie făcută doar de Dumnezeu întrupat personal.

După ce am trecut prin judecata după cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic, cu toții am simțit cum sfințenia și firea dreaptă a lui Dumnezeu nu pot fi jignite de către oameni. Fiecărei litere din cuvântul lui Dumnezeu i se atribuie măreție și mânie, fiecare cuvânt ajunge în adâncul inimii noastre, expunând în totalitate satanica noastră natură care I se opune și Îl trădează pe Dumnezeu, dar și elementele firii noastre corupte, atât de adânc îngropate în inimile noastre, încât nici noi nu putem să le vedem, permițându-ne să recunoaștem cât de pline de aroganță, fățărnicie, egoism și trădare sunt natura și substanța noastră, cum trăim în funcție de aceste lucruri, asemeni unor diavoli ce cutreieră lumea, fără a avea nici cea mai mică urmă de umanitate. Dumnezeu consideră că acest lucru e dezgustător și detestabil. Ne simțim umiliți și copleșiți de regrete. Vedem propria noastră nimicnicie și răutate și știm că nu merităm să trăim în fața lui Dumnezeu, așa că ne prosternăm la pământ, dornici să primim mântuirea lui Dumnezeu. Experimentând judecata după cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic, noi mărturisim cu adevărat arătarea lui Dumnezeu. Vedem că sfințenia lui Dumnezeu nu poate fi întinată, iar dreptatea Lui este de neofensat. Recunoaștem cele mai onorabile intenții și dragostea adevărată cu care Dumnezeu se străduiește să-l mântuiască pe om și vedem adevărul și substanța coruperii noastre în mâinile Satanei. Astfel, în inimile noastre, începem să simțim respect pentru Dumnezeu și acceptăm cu bucurie adevărul și ne supunem planurilor lui Dumnezeu pentru noi. În acest fel, firea noastră coruptă este purificată treptat. Schimbările pe care le-am realizat astăzi sunt rezultatul întrupării lui Dumnezeu pentru săvârșirea lucrării de judecată. Vedeți, așadar, doar când întruparea lui Dumnezeu exprimă adevărul, când exprimă firea dreaptă a lui Dumnezeu și tot ceea ce El are și ce este pentru a săvârși lucrarea de judecată, doar atunci vede omul arătarea adevăratei lumini, arătarea lui Dumnezeu, și începe să aibă cunoștințe adevărate despre Dumnezeu. Doar în acest fel poate omul să fie purificat și mântuit. În afară de Hristos, niciun om nu poate să facă lucrarea de judecată în zilele de pe urmă. Să mai citim un pasaj din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic.

Dumnezeu Atotputernic spune: „Nimeni nu este mai potrivit și mai calificat decât Dumnezeu în trup pentru lucrarea de a judeca corupția din trupul omului. […] Satana poate fi înfrânt în totalitate doar dacă Dumnezeu în trup judecă corupția omenirii. Fiind la fel ca omul posedat de umanitate normală, Dumnezeu în trup poate judeca direct nedreptatea omului; acesta este semnul sfințeniei Sale înnăscute și al caracterului său extraordinar. Doar Dumnezeu este calificat să și se află în poziția de a judeca omul, pentru că El este înzestrat cu adevăr și dreptate, și astfel El poate să judece omul. Cei care sunt fără adevăr și dreptate nu sunt demni să-i judece pe alții” („Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup” din Cuvântul Se arată în trup).

Datorită acestor judecăți, ați fost în stare să vedeți că Dumnezeu este Dumnezeul cel drept, că Dumnezeu este Dumnezeul sfânt. Datorită sfințeniei și dreptății Sale, El v-a judecat și a cercetat mânia Lui peste voi. Pentru că El poate să-Și dezvăluie firea dreaptă atunci când vede răzvrătirea omenirii și pentru că El poate să-Și dezvăluie sfințenia atunci când vede întinăciunea omenirii, acest lucru este suficient pentru a arăta că El este Dumnezeu Însuși care este sfânt și fără pată, dar care, de asemenea, trăiește pe un pământ al murdăriei. Dacă El ar fi un om care s-ar murdări pe el însuși împreună cu ceilalți și dacă El nu ar fi avut deloc elemente de sfințenie sau o fire dreaptă, El nu ar fi fost calificat să judece nedreptatea omenirii sau să fie judecătorul omenirii. Dacă omul l-ar judeca pe om, nu ar fi ca și cum și-ar pălmui propria față? Cum ar putea cineva să aibă dreptul să judece același tip de persoană, care este la fel de murdară ca și ei? Singurul care poate judeca toată omenirea murdară este Însuși Dumnezeu cel sfânt, și cum ar putea omul să judece păcatele omului? Cum ar putea fi omul capabil să vadă păcatele omului și cum ar putea ei fi calificați să condamne omul? Dacă Dumnezeu nu avea dreptul să judece păcatele omului, atunci cum putea El să fie Însuși Dumnezeu cel drept? Când sunt dezvăluite firile corupte ale oamenilor, El vorbește pentru a-i judeca și doar atunci pot ei să vadă că El este sfânt” („Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup” din Cuvântul Se arată în trup).

Din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic înțelegem clar că lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă trebuie efectuată prin exprimarea adevărului, a firii lui Dumnezeu și a atotputerniciei și înțelepciunii lui Dumnezeu pentru a-l cuceri, purifica și desăvârși pe om. Dumnezeu Se arată El Însuși pentru a face lucrarea de judecată în zilele de pe urmă. Această lucrare marchează începutul unei noi epoci și sfârșitul alteia. Această lucrare trebuie efectuată de întruparea lui Dumnezeu, niciun om nu poate s-o facă în locul Lui. De ce cred mulți că Dumnezeu trebuie să folosească oameni ca să-Și facă lucrarea, nu să Se întrupeze și s-o facă El Însuși? E incredibil! Oare omenirea chiar întâmpină venirea lui Dumnezeu? De ce sunt mereu atât de mulți oameni care doresc ca Dumnezeu să folosească oameni pentru a-Și face lucrarea? Motivul este că oamenii lucrează în conformitate cu concepțiile lor, ei fac lucruri după modul în care cred că acestea trebuie să fie făcute, așa că oamenii venerează cu ușurință alți oameni, îi urcă pe un piedestal și îi urmează dar modul de lucru al lui Dumnezeu nu e conform concepțiilor omului. El nu face lucrurile așa cum crede omul că trebuie făcute. Așadar, omul nu poate să fie compatibil cu Dumnezeu. Substanța lui Dumnezeu este adevărul, calea și viața. Firea lui Dumnezeu este sfântă, dreaptă și de neofensat. Cu toate acestea, omul a fost corupt de către Satana și are o fire satanică, deci nu poate să fie compatibil cu Dumnezeu. Așadar, omului îi este greu să accepte lucrarea întrupării lui Dumnezeu și nu e dornic să studieze și să cerceteze, în loc să venereze un alt om și să-și pună încrederea orbește în lucrarea acestuia, s-o accepte și s-o urmeze ca și cum ar fi lucrarea lui Dumnezeu. Care e problema aici? Ați putea spune că omenirea nu are nici cea mai vagă idee ce înseamnă să crezi în Dumnezeu și să experimentezi lucrarea Lui, deci, lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă trebuie să se reducă la exprimarea adevărului prin întrupare pentru a pune capăt problemelor omenirii corupte. În ce privește întrebarea voastră despre motivul pentru care Dumnezeu nu folosește omul pentru a-Și face lucrarea de judecată în zilele de pe urmă, mai necesită ea un răspuns? Substanța omului este omul. El nu are substanță divină, așa că, omul nu poate să exprime adevărul, să exprime firea lui Dumnezeu, tot ceea ce Dumnezeu are și ce este și nu poate să facă lucrarea de mântuire a omenirii. Ba mai mult, oamenii au fost corupți de Satana și au o natură păcătoasă, așadar, ce îi califică pe ei să judece alți oameni? Deoarece omul imoral și corupt este incapabil să se purifice și să se mântuiască pe sine, cum poate el să-i purifice și să-i mântuiască pe alții? Astfel de oameni ar fi întâmpinați cu ocară când alții ar fi reticenți să accepte judecata lor. Doar Dumnezeu este drept și sfânt și numai Dumnezeu este adevărul, calea și viața. Așadar, lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă trebuie efectuată prin întruparea Lui. Niciun om nu poate să facă o astfel de lucrare, asta e cert. Am putea să nu înțelegem asta nici acum?

De ce a folosit Dumnezeu omul să-Și facă lucrarea în Epoca Legii? Motivul este că lucrarea din Epoca Legii și cea de judecată în zilele de pe urmă sunt diferite. În Epoca Legii, oamenii erau rasa umană nou-născută și fuseseră corupți foarte puțin de Satana. Lucrarea lui Iahve Dumnezeu consta mai ales în răspândirea legilor și a poruncilor pentru a le oferi îndrumare primilor oameni despre cum să-și ducă viața pe pământ. Această etapă a lucrării nu avea drept scop schimbarea firii omului, nu necesita exprimarea a mai mult adevăr. Dumnezeu a trebuit doar să folosească omul pentru a transmite legile pe care le făcuse pentru israeliți, astfel încât aceștia să știe cum să se supună legilor, să-L venereze pe Iahve și să ducă o viață normală pe pământ. Astfel, după aceea, această etapă a lucrării s-a încheiat. Așadar, Dumnezeu l-a putut folosi pe Moise să încheie lucrarea din Epoca Legii. Nu a fost nevoie să se întrupeze pentru a efectua lucrarea personal. Spre deosebire de asta, lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă are scopul de a mântui omenirea care a fost profund coruptă de Satana. Transmiterea câtorva pasaje din cuvântul lui Dumnezeu și răspândirea unor legi nu sunt de ajuns în acest caz. Trebuie să fie exprimată o mare cantitate de adevăr. Firea inerentă a lui Dumnezeu, tot ceea ce Dumnezeu are și ce este trebuie exprimate în totalitate, adevărul, calea și viața trebuie să fie deschise în fața tuturor oamenilor, ca și cum Dumnezeu ar apărea față în față cu omenirea, permițându-i omului să înțeleagă adevărul și să-L cunoască pe Dumnezeu, iar, în acest fel, El să purifice, să mântuiască și să desăvârșească omenirea. Dumnezeu trebuie să facă asta personal, prin întrupare. Nimeni nu poate s-o facă în locul Lui. Dumnezeu poate să folosească profeți pentru a transmite câteva pasaje din cuvântul Lui, dar Dumnezeu nu îi lasă pe profeți să exprime firea inerentă a lui Dumnezeu, tot ceea ce Dumnezeu are și ce este sau să exprime adevărul în totalitatea sa, deoarece omul nu e vrednic să facă asta. Dacă Dumnezeu ar folosi omul ca să exprime firea Lui și adevărul în totalitate, s-ar putea ca ei să-L umilească pe Dumnezeu, deoarece omul are o fire coruptă, e predispus să-și trădeze propriile concepții și fantezii, și există impurități în lucrarea sa care ar putea foarte ușor să-L umilească pe Dumnezeu și să influențeze eficacitatea generală a lucrării lui Dumnezeu. De asemenea, omul e predispus să confunde tot ceea ce are el și ce este cu tot ceea ce are Dumnezeu și ce este, luând impuritățile lucrării sale drept adevăr. Acest lucru duce la o neînțelegere și umilire a lui Dumnezeu. De asemenea, dacă Dumnezeu ar folosi omul ca să exprime firea Lui și adevărul în totalitate, din cauza impurităților omului, lumea ar fi reticentă să accepte, ba chiar s-ar împotrivi. Satana ar găsi atunci o fisură și ar aduce acuzații, ațâțând flacăra nemulțumirii omului față de Dumnezeu, instigând la revolte și incitându-i pe oameni să-și facă propria lor împărăție independentă. Acesta e rezultatul final al lucrării lui Dumnezeu efectuată de om. Mai ales în cazul mântuirii de către Dumnezeu a omului profund corupt în zilele de pe urmă, oamenii nu acceptă și nu se supun cu ușurință lucrării întrupării lui Dumnezeu. Deci, dacă Dumnezeu ar folosi oameni pentru a face această lucrare, cu atât mai puțin ar accepta și s-ar supune aceștia. Nu sunt acestea lucruri certe? Uitați-vă la pastorii și bătrânii din lumea religioasă, diferă cu ceva felul în care se împotrivesc și condamnă ei lucrarea întrupării lui Dumnezeu de felul în care s-au împotrivit fariseii și preoții iudei Domnului Isus? Mântuirea omenirii corupte de către Dumnezeu nu e o sarcină ușoară. Trebuie să înțelegem cum gândește Dumnezeu!

Pe de o parte, lucrarea de judecată a întrupării lui Dumnezeu în zilele de pe urmă este să judece, să purifice și să mântuiască omenirea, iar pe de altă parte, și mai important, Dumnezeu Își face lucrarea prin exprimarea adevărului și prin exprimarea firii lui Dumnezeu și a tot ceea ce Dumnezeu are și ce este, pentru a permite omenirii să-L cunoască și să-L înțeleagă pe Dumnezeu și să vadă arătarea lui Dumnezeu în trup.

Pentru toți cei care trăiesc în trup, schimbarea firii lor necesită scopuri de urmărit, iar cunoașterea lui Dumnezeu necesită să fim martori la faptele reale și la fața reală a lui Dumnezeu. Ambele pot fi obținute doar prin trupul materializat al lui Dumnezeu și ambele pot fi îndeplinite doar de trupul normal și real. Acesta este motivul pentru care întruparea este necesară și pentru care este necesară întregii omeniri corupte. De vreme ce oamenilor li se cere să-L cunoască pe Dumnezeu, imaginile Dumnezeilor nedeslușiți și supranaturali trebuie să fie înlăturate din inimile lor și, din moment ce li se cere să lepede firea coruptă, ei trebuie să-și cunoască mai întâi firea lor coruptă. Dacă doar omul face lucrarea pentru a risipi imaginile Dumnezeilor nedeslușiți din inimile oamenilor, atunci el va eșua în a obține efectul potrivit. Imaginile Dumnezeilor nedeslușiți din inimile oamenilor nu pot fi expuse, lepădate sau înlăturate complet doar prin cuvinte. Făcând astfel, în cele din urmă, tot nu ar fi posibil să risipească aceste lucruri profund înrădăcinate de la oameni. Doar Dumnezeul practic și imaginea adevărată a lui Dumnezeu pot înlocui aceste lucruri nedeslușite și supranaturale, pentru a le permite oamenilor să le cunoască treptat și, doar în acest fel, se poate obține efectul cuvenit. […] Doar Dumnezeu Însuși poate să-Și facă propria Sa lucrare, și nimeni altcineva nu poate face această lucrare în numele Lui. Indiferent cât de bogată este limba omului, el este incapabil să exprime clar realitatea și normalitatea lui Dumnezeu. Omul Îl poate cunoaște mai practic pe Dumnezeu și Îl poate doar vedea mai clar dacă Dumnezeu lucrează personal printre oameni și Își arată în mod complet chipul și ființa Sa. Acest efect nu poate fi atins de niciun trup omenesc” („Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup” din Cuvântul Se arată în trup).

Închipuirile omului sunt, la urma urmei, goale, și nu pot înlocui chipul adevărat al lui Dumnezeu; firea inerentă a lui Dumnezeu și lucrarea lui Dumnezeu Însuși nu pot fi întruchipate de om. Dumnezeul invizibil din cer și lucrarea Sa pot fi aduse pe pământ doar de Dumnezeu întrupat care înfăptuiește personal lucrarea Sa printre oameni. Acesta este modul ideal în care Dumnezeu apare omului, în care omul Îl vede pe Dumnezeu și vine să cunoască adevărata față a lui Dumnezeu și acest lucru nu poate fi realizat de un Dumnezeu neîntrupat” („Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup” din Cuvântul Se arată în trup).

Sosirea lui Dumnezeu în trup este în primul rând pentru a permite oamenilor să vadă faptele reale ale lui Dumnezeu, să materializeze Duhul fără formă în trup și să le permită oamenilor să-L vadă și să-L atingă. În felul acesta, cei care sunt făcuți întregi de El Îl vor trăi, vor fi câștigați de El și după inima Lui. Dacă Dumnezeu doar ar fi vorbit în ceruri și n-ar fi venit de fapt pe pământ, atunci oamenii ar fi în continuare incapabili să-L cunoască pe Dumnezeu, ei ar putea numai să propovăduiască faptele lui Dumnezeu folosind teoria goală și nu ar avea cuvintele lui Dumnezeu ca realitate. Dumnezeu a venit pe pământ în primul rând pentru a acționa ca un exemplu și un model pentru cei care urmează să fie câștigați de Dumnezeu; numai în acest fel oamenii pot să-L cunoască efectiv pe Dumnezeu, să-L atingă pe Dumnezeu și să-L vadă și numai atunci ei pot fi câștigați cu adevărat de Dumnezeu” („Ar trebui să știi că Dumnezeul practic este Dumnezeu Însuși” din Cuvântul Se arată în trup).

Dumnezeul întrupat pune capăt epocii când doar spatele lui Iahve i-a apărut omenirii și, de asemenea, încheie epoca credinței omenirii în Dumnezeul nedeslușit. În special, lucrarea ultimului Dumnezeu întrupat aduce întreaga omenire într-o epocă mai realistă, mai practică și mai plăcută. El nu doar încheie epoca legii și a doctrinei; mai important, El dezvăluie omenirii un Dumnezeu care este real și obișnuit, care este drept și sfânt, care descuie lucrarea planului de gestionare (planului mântuirii) și demonstrează misterele și destinația omenirii, care a creat omenirea și pune capăt lucrării de gestionare și care a rămas ascuns timp de mii de ani. El aduce epoca nedeslușirii la un sfârșit complet, El încheie epoca în care întreaga omenire dorea să caute fața lui Dumnezeu, dar nu putea, El sfârșește epoca în care întreaga omenire a slujit Satanei și conduce întreaga omenire, până la capăt, într-o epocă complet nouă. Toate acestea sunt rezultatul lucrării lui Dumnezeu în trup în locul Duhului lui Dumnezeu” („Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup” din Cuvântul Se arată în trup).

Lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă prin întrupare este cu adevărat semnificativă. Dumnezeu S-a întrupat pe pământ în zilele de pe urmă, trăind printre oameni și vestind cuvântul Său omenirii, exprimând maselor propria fire a lui Dumnezeu și tot ceea ce Dumnezeu are și ce este. Pe cine iubește Dumnezeu și pe cine detestă, către cine e îndreptată furia lui Dumnezeu, pe cine pedepsește El, starea Lui emoțională, pretențiile Lui de la oameni, intențiile Lui față de oameni, perspectiva omului asupra vieții, valorilor etc. El îi informează pe oameni cu privire la toate acestea și îi dă omului ocazia să aibă țeluri clare în viață, ca acesta să nu se avânte fără scop într-o căutare religioasă nedeslușită. Arătarea întrupării lui Dumnezeu a pus capăt epocii când „doar spatele lui Iahve i-a apărut omenirii” și a pus capăt epocii credinței omului în Dumnezeul nedeslușit. Toți cei care au experimentat cuvântul și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă au o percepție comună: deși am trecut prin judecata și mustrarea lui Dumnezeu, am îndurat fel de fel de încercări și rafinări și am fost profund chinuiți de urmărirea și persecuția brutală și sălbatică a guvernului comunist chinez, am văzut firea dreaptă a lui Dumnezeu pogorându-se asupra noastră, am văzut măreția și furia lui Dumnezeu și atotputernicia și înțelepciunea Lui, am văzut manifestarea a tot ceea ce Dumnezeu are și ce este ca și cum L-am fi văzut pe Dumnezeu Însuși. Deși nu am văzut trupul duhovnicesc al lui Dumnezeu, firea inerentă a lui Dumnezeu, atotputernicia și înțelepciunea Lui și tot ceea ce El are și ce este ne-au fost dezvăluite pe deplin ca și cum Dumnezeu venise în fața noastră, dându-ne ocazia să-L cunoaștem cu adevărat pe Dumnezeu, iar inima noastră să se teamă de Dumnezeu, ca să ne putem supune planurilor lui Dumnezeu pentru noi până la moarte. Cu toții simțim că, în cuvântul și lucrarea lui Dumnezeu, Îl vedem și Îl cunoaștem pe Dumnezeu într-un mod practic și real, ne-am lepădat complet de toate concepțiile și fanteziile și am devenit cu adevărat cunoscători de Dumnezeu. Înainte, credeam că firea lui Dumnezeu este iubitoare și milostivă, fiind convinși că Dumnezeu Se va îndura și va ierta la nesfârșit păcatele omului. Dar, după ce am trecut prin judecata după cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic, am ajuns să înțelegem cu adevărat că firea lui Dumnezeu nu este doar milostivă și iubitoare, ci și dreaptă, măreață și plină de mânie. Oricine Îi jignește firea va fi pedepsit. Astfel, Îl putem venera pe Dumnezeu, putem accepta adevărul și putem trăi după cuvântul Lui. Prin experimentarea lucrării de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă, cu toții am ajuns să înțelegem cu adevărat și practic că firea lui Dumnezeu este sfântă, dreaptă și de neofensat, am resimțit mila și dragostea lui Dumnezeu, am ajuns să apreciem cu adevărat atotputernicia și înțelepciunea lui Dumnezeu, am recunoscut cum S-a pogorât Dumnezeu în taină, am ajuns să cunoaștem cele mai serioase intenții ale Lui, multe calități atrăgătoare, starea Lui emoțională, onestitatea Lui, frumusețea și bunătatea Lui, autoritatea, suveranitatea Lui și cercetarea Lui atentă a tuturor lucrurilor etc. Tot ceea ce Dumnezeu are și ce este s-a arătat în fața noastră de parcă L-am fi văzut pe Dumnezeu Însuși, dându-ne ocazia să-L cunoaștem pe Dumnezeu față în față. Nu mai credem și nu Îl mai urmăm pe Dumnezeu pe baza concepțiilor și a fanteziilor noastre, ci simțim respect și adorație pentru Dumnezeu și I ne supunem și ne bazăm cu adevărat pe El. Am recunoscut cu adevărat că, dacă Dumnezeu nu S-ar întrupa personal pentru a exprima adevărul și a-l judeca pe om, nu L-am cunoaște niciodată pe Dumnezeu și am fi incapabili să ne eliberăm de păcat și să atingem purificarea. Deci, oricum am privi acest lucru, lucrarea de judecată a lui Dumnezeu în zilele de pe urmă trebuie să fie efectuată de Însuși Dumnezeu întrupat. Nimeni nu-I poate lua locul. Având în vedere concepțiile și fanteziile omului, dacă Dumnezeu ar folosi omul pentru a face lucrarea de judecată în zilele de pe urmă, El nu ar putea să obțină efectul dorit.

bazat pe scenariul filmului Taina evlaviei

Anterior:Întrebare 5: Pavel a spus în 2 Timotei 3:16: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu.” Asta demonstrează că tot ce e în Biblie e cuvântul lui Dumnezeu. Dar există oameni care spun că nu tot ce e în Biblie e cuvântul lui Dumnezeu. Asta nu înseamnă să negi Biblia și să amăgești oamenii?

Următorul:Întrebare 3: Spuneți că Hristos este adevărul, calea și viața. Aceasta este mărturia Duhului Sfânt și este incontestabilă. Dar Biblia menționează și cuvintele unor mari adepți spirituali și apostoli ai Domnului Isus. Exprimările lor pot fi considerate cuvântul lui Dumnezeu? Dacă ceea ce spun ei e considerat cuvântul lui Dumnezeu, atunci nu sunt și ei adevărul, calea și viața? Din punctul meu de vedere, nu e nicio diferență între cuvintele lor și cele ale Domnului Isus, toate sunt considerate ca fiind ale lui Dumnezeu. De ce nu sunt ei considerați adevărul, calea și viața?

S-ar putea să vă placă și