de Florence, Indonezia

Când eram copil, mi-am urmat părinții în credința în Domnul. Ulterior, am devenit profesoară și am predat cursuri despre educația morală și creștină. Acum, predau la o școală gimnazială publică din Sumatra de Nord. Într-o noapte din martie 2020, am deschis YouTube-ul, căutând predici pe care să le folosesc drept exemple ca să le predau elevilor mei. Am urmărit zeci de predici până târziu în noaptea aceea, dar toate erau învechite, pline de clișee și nu ofereau deloc lumină. M-am plictisit urmărindu-le. Apoi, am văzut un film creștin, Ce voce frumoasă. Filmul mi-a captat atenția imediat. În acest videoclip, am văzut câteva cuvinte de la Dumnezeu Atotputernic și am ascultat câteva părtășii despre întoarcerea Domnului, despre care nu auzisem niciodată. Mai urmărisem și înainte câteva filme spirituale, dar nu văzusem niciodată un film care să mă șocheze în felul acesta. După aceea, am văzut alt film numit Și-a schimbat Dumnezeu numele?!, iar asta m-a intrigat, așa că l-am urmărit până la sfârșit. În noaptea aceea, gândindu-mă la ce-am văzut în film, n-am putut dormi deloc. Chiar se schimbase numele lui Dumnezeu? Voiam să știu mai ales dacă era doar o poveste sau ceea ce pretindea filmul chiar era adevărat, că Dumnezeu Se întorsese într-adevăr? Cuvintele pe care le citeau chiar erau cuvintele lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu Se întorsese și numele Lui se schimbase, n-ar fi fost groaznic să ratez asta? Eram foarte nerăbdătoare să găsesc răspunsurile la aceste întrebări.

Ulterior, din cauza pandemiei, a trebuit să lucrez de acasă, așa că am avut mult timp să urmăresc aceste filme pe internet. Eram foarte fericită, fiindcă nu mai văzusem niciodată filme creștine atât de bune. Am partajat aceste filme pe pagina mea de Facebook, ca și alții să le poată vedea. Mulți oameni au comentat că le-a plăcut, dar, în comentarii, am văzut și câteva cuvinte care atacau Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, iar un pastor m-a sfătuit să nu postez nimic despre Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Înainte, nu știam că toate aceste filme erau de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Am observat doar atunci când mi-a spus pastorul. De curiozitate, am căutat pe internet Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și am găsit o pagină web numită „EVANGHELIA POGORÂRII ÎMPĂRĂȚIEI”. Am început să citesc conținutul paginii web și am văzut câteva dintre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. „În Împărăție, nenumăratele lucruri ale creației încep să se revigoreze și să-și recapete forța vieții. Datorită schimbărilor în starea pământului, granițele dintre un ținut și altul încep să se schimbe. Am prorocit: atunci când pământul se va separa de pământ și ținutul se va uni cu ținut, va fi momentul în care voi face fărâme toate națiunile. În acel moment, voi reînnoi toată creația și voi repartiza întregul univers, punând astfel universul în ordine și transformând vechea lui stare într-una nouă – acesta este planul Meu și acestea sunt lucrările Mele. Când națiunile și popoarele lumii se vor întoarce înaintea tronului Meu, voi lua atunci toată abundența cerului și o voi da omenirii pentru ca, mulțumită Mie, lumea să se umple de o nemaipomenită mărinimie. Dar atât timp cât vechea lumea continuă să existe, Îmi voi azvârli furia asupra națiunilor sale, promulgând în mod deschis decretele Mele administrative în tot universul, și dând mustrări asupra oricui le încalcă.

Când Îmi întorc fața spre univers pentru a vorbi, toată omenirea Îmi aude vocea și după aceea vede toate lucrările pe care le-am făcut cu migală în univers. Cei care se împotrivesc voinței Mele, adică cei care Mi se opun cu faptele omului, vor cădea sub mustrarea Mea. Voi lua multitudinea de stele din ceruri și le voi face din nou, și datorită Mie soarele și luna vor renaște – cerurile nu vor mai fi așa cum au fost și nenumăratele lucruri de pe pământ vor fi făcute din nou. Totul se va întregi prin cuvintele Mele. Multele națiuni din univers vor fi iarăși împărțite și înlocuite de Împărăția Mea, astfel încât națiunile de pe pământ să dispară pentru totdeauna și să devină o națiune care Mi se închină; toate națiunile pământului vor fi distruse și vor înceta să mai existe. Dintre ființele umane din univers, toți cei care aparțin diavolului vor fi exterminați și toți cei care se închină Satanei vor fi doborâți la pământ de focul Meu arzător – cu alte cuvinte, cu excepția celor care se află acum în curent, toți vor fi transformați în cenușă. Când voi mustra multele popoare, cei din lumea religioasă se vor întoarce, în diferite măsuri, la Împărăția Mea, cuceriți de faptele Mele, pentru că ei vor fi văzut venirea Celui Sfânt pe un nor alb. Toți oamenii vor fi împărțiți după propriul neam și vor primi mustrări proporționale cu acțiunile lor. Toți cei care Mi s-au opus vor pieri; cât despre cei ale căror fapte pe pământ nu M-au implicat pe Mine, aceștia vor continua să existe pe pământ, sub conducerea fiilor Mei și a poporului Meu, datorită modului în care s-au achitat. Mă voi arăta mulțimilor de popoare și nenumăratelor națiuni și, cu propriul Meu glas, Mă voi face mai departe auzit pe pământ, proclamând finalizarea marii Mele lucrări pentru ca toată omenirea să vadă cu ochii săi” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 26). Aceste cuvinte mi-au zdruncinat și cutremurat inima. Autoritatea din aceste cuvinte m-a șocat. Exista o măreție în ele care nu permitea ofensă. Am simțit că aceste cuvinte aveau autoritate și putere și că nicio ființă umană n-ar putea spune aceste cuvinte, așa că păreau să fie de la Dumnezeu. Era un sentiment pe care nu-l puteam exprima în cuvinte. În același timp, eram puțin derutată. M-am gândit: „Actorii din aceste filme filme sunt toți chinezi, deci aceste filme au fost făcute de chinezi? China este o țară condusă de un partid ateu, iar chinezii, de obicei, ard tămâie și se închină lui Buddha și idolilor. Se poate ca Domnul să Se fi întors în China? Oare aceste cuvinte chiar sunt ale lui Dumnezeu?” Eram foarte derutată. Cu cât eram mai derutată, cu atât voiam să înțeleg ce se întâmpla. Așadar, prin informațiile de contact care erau afișate pe pagina web, am fost pusă în legătură cu o soră. M-a întrebat dacă mi-ar plăcea să merg la o adunare. Am spus că voiam să știu mai multe despre cuvântul și adevărul lui Dumnezeu Atotputernic, așa că m-a ajutat să mă alătur unui grup de întrunire online și mi-a citit, de asemenea, cuvintele lui Dumnezeu și a avut părtășie despre tainele întrupării lui Dumnezeu și despre cele trei erape ale lucrării Sale. I-am ascultat cu atenție părtășia, am găsit răspunsuri pentru confuzia mea și am primit și niște vești grozave, că Domnul chiar S-a întors și că a venit în trup. Probabil ai fost entuziasmată. Însă, curând după aceea, am fost tulburată și încurcată din nou de un pastor religios.

Un pastor mi-a trimis câteva cuvintele prin care ataca Biserica lui Dumnezeu Atotputernic pe Facebook, spunând: „Biserica lui Dumnezeu Atotputernic este o erezie. Ei spun despre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic că sunt ale lui Dumnezeu, dar aceste cuvinte nu sunt în Biblie. În calitate de creștină, trebuie să știi că nu există niciun cuvânt de la Dumnezeu în afara Bibliei. Îndepărtează-te de ei acum!” Și alți frați și surori din grup au primit mesaje de la pastor. Unii oameni, cu care am avut o relație bună în trecut, au renunțat la grupul de întrunire după ce l-au ascultat pe pastor și m-au sfătuit și pe mine să renunț. La început, am fost derutată, de fapt. M-am gândit: „Este pastor și știe mai multe decât mine despre Biblie. Poate ce spune e adevărat?” Așa că am vrut să-mi dau seama dacă Biserica lui Dumnezeu Atotputernic era sau nu o erezie. N-am crezut așa ușor ceea ce a spus pastorul, fiindcă citisem câteva cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic și simțisem că acestea chiar erau adevărul. Cuvintele aveau autoritate și sunat ca glasul lui Dumnezeu. Dar aceste cuvinte erau, într-adevăr, în afara Bibliei, deci ce se întâmpla? Am căutat împreună cu sora Elsa de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Ea mi-a trimis un verset din Biblie. Era versetul 25 din capitolul 21 al Evangheliei după Ioan: „Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi încăput cărțile scrise.” Sora Elsa a avut părtășie cu mine, spunând: „Din acest verset, putem vedea că faptele și cuvintele Domnului Isus nu sunt consemnate în totalitate în Biblie. Pe atunci, apostolul Ioan a fost alături de Domnul Isus și a auzit mult mai multe dintre cuvintele Lui decât sunt scrise în Biblie. Acum, să ne gândim la asta. Când Domnul Isus a lucrat, a predicat cel puțin trei ani. Dacă ar fi vorbit o oră în fiecare zi, cât de multe ar fi spus în trei ani? Mult mai mult decât poate socoti cineva. Cum ar putea cuvintele Lui să fie doar acelea consemnate în Biblie? De fapt, cuvintele lui Dumnezeu din Biblie sunt foarte limitate. Cu siguranță nu sunt tot ce a spus Dumnezeu în acea perioadă. Acesta este un fapt de netăgăduit. Pastorul spune: «Nu există niciun cuvânt al lui Dumnezeu în afara Bibliei.» Pe ce bază spune asta?” Am auzit asta și m-am gândit: „Da, ceea ce a spus pastorul nu se potrivește cu faptele. E o greșeală.” Citisem Biblia, dar n-am dat niciodată atenție acestui verset din Evanghelia după Ioan. Abia atunci mi-am dat seama că acest verset ne spune deja că nu toate cuvintele lui Dumnezeu sunt în Biblie. Atunci, sora Elsa mi-a mai trimis câteva versete din Biblie. Mi-a trimis Ioan 16:12–13: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va anunța lucrurile ce urmează să vină.” Și mi-a trimis mai multe versete din Apocalipsa. „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” (Apocalipsa 2:7). „În mâna dreaptă a Celui Ce ședea pe tron am văzut un sul scris pe ambele părți și sigilat cu șapte sigilii. Am văzut un înger puternic proclamând cu glas tare: «Cine este vrednic să desfacă sulul și să-i rupă sigiliile?» Dar nimeni în cer, nici pe pământ, nici sub pământ n-a putut să desfacă sulul și să se uite în el. Am plâns mult, pentru că nimeni n-a fost găsit vrednic să desfacă sulul și să se uite în el. Dar unul dintre bătrâni mi-a zis: «Nu plânge! Iată că Leul din seminția lui Iuda, Rădăcina lui David, a învins și este vrednic să desfacă sulul și cele șapte sigilii ale lui!»” (Apocalipsa 5:1-5). După ce am citit versetele biblice, sora Elsa a avut părtășie: „Cuvintele Domnul Isus sunt foarte clare: încă mai are multe lucruri să ne spună, dar statura oamenilor din vremea aceea era prea mică pentru a putea accepta asta, așa că Duhul Sfânt va veni în zilele de pe urmă ca să ne conducă în toate adevărurile, ceea ce înseamnă că, atunci când Se va întoarce, Domnul Isus va exprima mai mult adevăr și ne va spune ce urmează. Asta dovedește că Dumnezeu are o lucrare și cuvinte noi, în afara Bibliei. Deci cum ar putea oamenii să zică: «Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt în Biblie și, în afara Bibliei, nu există deloc cuvinte sau lucrare a lui Dumnezeu»? Nu este o negare a cuvântului lui Dumnezeu?” După părtășia ei, am înțeles că a fost greșit din partea pastorului să definească lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu ca fiind limitate la Biblie și că Dumnezeu va spune mai multe cuvinte în zilele de pe urmă, mult mai multe decât ce consemnează Biblia. Apocalipsa menționează că nimeni nu poate deschide sau citi sulul închis, deci e clar că sulul nu este în Biblie, fiindcă putem citi Biblia în fiecare zi. Când Domnul Isus Se va întoarce, el va deschide sulul și ne va spune conținutul lui. Asta m-a lămurit că Dumnezeu va rosti noi cuvinte, în afara Bibliei.

Apoi, am citit câteva dintre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. „Lucrurile care sunt consemnate în Biblie sunt limitate; ele nu pot reprezenta în totalitate lucrarea lui Dumnezeu. Cele Patru Evanghelii au mai puțin de o sută de capitole în total, în care sunt scrise un număr limitat de întâmplări, precum blestemul lui Isus asupra smochinului, cele trei lepădări de Domnul ale lui Petru, apariția lui Isus în fața ucenicilor după răstignirea și învierea Lui, învățături despre post, învățături despre rugăciune, învățături despre divorț, nașterea și genealogia lui Isus, numirea discipolilor de către Isus și așa mai departe. Totuși, omul le prețuiește ca pe niște comori, chiar comparând lucrarea de astăzi cu acestea. Ei chiar cred că toată lucrarea pe care a făcut-o Isus în viața Lui s-a limitat doar la atât, de parcă Dumnezeu ar fi fost în stare să facă doar atât și nimic mai mult. Nu este acest lucru absurd?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (1)”). „În vremea aceea, Isus doar le-a spus apostolilor o serie de predici în Epoca Harului, cum ar fi: cum să practice, cum să se adune, cum să ceară în rugăciune, cum să-i trateze pe alții și așa mai departe. Lucrarea pe care a realizat-o a fost cea a Epocii Harului și El a explicat numai modul în care ucenicii și cei care Îl urmau ar trebui să practice. El a făcut doar lucrarea Epocii Harului și niciuna din lucrările zilelor de pe urmă. Când Iahve a stabilit legea Vechiului Testament în Epoca Legii, de ce nu a făcut atunci lucrarea Epocii Harului? De ce nu a clarificat în prealabil lucrarea Epocii Harului? Acest lucru nu l-ar fi ajutat pe om să o accepte? El a profețit doar că un prunc se va naște și va veni la putere, dar nu a îndeplinit în prealabil lucrarea Epocii Harului. Lucrarea lui Dumnezeu din fiecare epocă are hotare clare; El face doar lucrarea epocii actuale și nu trece niciodată la următoarea etapă de lucru în avans. Doar în acest fel, lucrarea Sa reprezentativă pentru fiecare epocă poate fi adusă la vedere. Isus a vorbit numai despre semnele din zilele de pe urmă, despre cum să fii răbdător și cum să fii mântuit, cum să te căiești și să mărturisești, precum și cum poți purta crucea și îndura suferința; niciodată nu a vorbit despre cum ar trebui omul din zilele de pe urmă să dobândească pătrunderea, nici despre cum ar trebui să încerce să mulțumească voia lui Dumnezeu. Ca atare, nu este ridicol să cauți în Biblie lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă? Ce poți vedea doar ținând Biblia strâns în mâinile tale? Fie că este vorba de un analist al Bibliei sau de un predicator, cine ar fi putut vedea în avans lucrarea de astăzi?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cum poate omul, care L-a delimitat pe Dumnezeu în noțiunile sale, să primească revelațiile lui Dumnezeu?”). Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic m-au făcut să înțeleg că Biblia este doar o carte de istorie. Consemnează două etape ale lucrării săvârșite de Dumnezeu în Epoca Legii și în Epoca Harului, și atât Vechiul, cât și Noul Testament au fost alcătuite de oameni la mulți ani după lucrarea lui Dumnezeu. Numai după ce Dumnezeu a lucrat, au apărut consemnări ale lucrării în Biblie. Prin urmare, cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă nu puteau fi consemnate în Biblie dinainte. Dacă Îl limităm pe Dumnezeu la Biblie și credem că nu există deloc cuvinte ale Lui în afara Bibliei, aceasta este o perspectivă extrem de absurdă. Credeam în Domnul de zeci de ani, dar abia atunci am înțeles ce era Biblia! Apoi, sora Elsa și-a continuat părtășia. Ea a spus: „Dumnezeu este sursa vieții, iar cuvintele lui sunt nelimitate și infinite. De la creație până în prezent, Dumnezeu a vorbit, a lucrat și a condus mereu ca să aprovizioneze și să mântuiască oamenii. Lucrarea lui Dumnezeu nu a fost niciodată constrânsă de vreo persoană sau de vreun lucru, darămite de Biblie. Dumnezeu rostește cuvinte noi și face o lucrare nouă pe baza planului Său de gestionare planul mântuirii și a nevoilor omului, iar cuvintele și lucrarea Sa nu se repetă niciodată. În Epoca Legii, Iahve Dumnezeu a promulgat legea ca să-i conducă pe oameni în viețile lor pe pământ și a spus multe cuvinte. Dar în Epoca Harului, Domnul Isus a predicat calea căinței, a lucrat să răscumpere omenirea și a spus multe. Aceste cuvinte nu sunt consemnate în Vechiul Testament și sunt complet în afara lui. Dumnezeu Atotputernic a venit în zilele de pe urmă ca să exprime adevărul pe baza lucrării Domnului Isus, să facă lucrarea de judecată începând din casa lui Dumnezeu, lucru care purifică și mântuiește temeinic omenirea de păcat și de robie și îi aduce pe oameni în Împărăția lui Dumnezeu. Aceasta este o etapă mai nouă și mai înaltă a lucrării, un lucru imposibil să fi fost consemnat dinainte în Biblie. Dacă folosim orbește Biblia ca să evaluăm și să delimităm lucrarea lui Dumnezeu, atunci devenim oameni care se împotrivesc lui Dumnezeu, întocmai ca fariseii care s-au împotrivit Domnului Isus. Ei s-au agățat cu încăpățânare de Scriptură, L-au condamnat și I s-au împotrivit nebunește Domnului Isus pentru cuvintele și lucrarea Lui dinafara Vechiului Testament și, în cele din urmă, L-au răstignit pe cruce. A fost o mare tragedie!” Apoi, am citit încă două pasaje din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic. „Fariseii evrei foloseau legea lui Moise pentru a-L condamna pe Isus. Ei nu căutau compatibilitate cu Isus în acea epocă, ci urmau cu sârg legea în litera ei, până acolo încât, după ce L-au condamnat pentru că nu respectase legea Vechiului Testament și că nu era Mesia – în cele din urmă, L-au pironit pe inocentul Isus pe cruce. Care era substanța lor? Nu era oare aceea că nu căutau calea compatibilității cu adevărul? Erau preocupați până la obsesie de fiecare cuvânt al Scripturii, nedând nicio atenție voii Mele, și nici pașilor și metodelor lucrării Mele. Ei nu erau oameni care să caute adevărul, ci oameni care se agățau rigid de cuvinte; nu erau oameni care să creadă în Dumnezeu, ci oameni care credeau în Biblie. În esență, erau câinii de pază ai Bibliei. Pentru a proteja interesele Bibliei, a susține demnitatea Bibliei și pentru a proteja reputația Bibliei, ei au mers până acolo încât L-au răstignit pe Isus Cel milostiv pe cruce. Ei au făcut acest lucru doar de dragul de a proteja Biblia și de a păstra statutul fiecărui cuvânt din Biblie în inimile oamenilor. Astfel că au preferat să renunțe la viitorul lor și să dea jertfă pentru păcate cerând condamnarea la moarte a lui Isus, Cel care nu S-a conformat doctrinei Scripturii. Oare nu erau ei toți niște lachei ai fiecărui cuvânt din Scriptură?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos”). „În definitiv, ce este mai important: Dumnezeu sau Biblia? De ce trebuie Dumnezeu să lucreze conform Bibliei? Oare să fie faptul că Dumnezeu nu are dreptul să depășească Biblia? Oare Dumnezeu nu poate să Se îndepărteze de Biblie și să facă alte lucrări? De ce Isus și discipolii Lui nu au respectat sabatul? Dacă Isus ar fi trebuit să practice având în vedere Sabatul și după poruncile din Vechiul Testament, de ce nu l-a ținut după venirea Lui, ci a spălat picioare, a acoperit capete, a frânt pâine și a băut vin? Oare nu sunt toate acestea absente din poruncile Vechiului Testament? Dacă Isus a cinstit Vechiul Testament, de ce a încălcat El aceste doctrine? Ar trebui să știi ce a fost mai întâi, dacă a fost Dumnezeu sau Biblia! Dat fiind că era Domnul sabatului, nu putea El să fie și Domnul Bibliei?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Despre Biblie (1)”). Și-a continuat părtășia: „Pastorii și prezbiterii sunt exact ca fariseii care s-au împotrivit Domnului Isus. Ei venerează orbește Biblia și o tratează ca pe Dumnezeu. Ei apără mereu cartea, dar nu caută niciodată pașii lui Dumnezeu și nu ascultă niciodată ca să vadă dacă e glasul Lui. Văd cum cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic nu sunt consemnate în Biblie, prin urmare condamnă frenetic, se împotrivesc și încerc să-i împiedice pe oameni să cerceteze adevărata cale. Nu sunt ei doar niște farisei moderni? Ei nu pot vedea că Biblia e doar o consemnare a lucrării din trecut a lui Dumnezeu, o carte pe care credincioșii în Dumnezeu trebuie s-o citească, dar Biblia nu-L poate reprezenta pe Dumnezeu, nici nu poate lucra în locul Său ca să mântuiască oamenii. Dacă oamenii cred în Dumnezeu, dar urmează doar Biblia și cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu din trecut, ei nu pot câștiga adevărul și viața. Ceea ce contează cel mai mult este să ținem pasul cu urmele lui Dumnezeu și să acceptăm lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic ca să ne elibereze de păcat. Doar atunci putem intra în Împărăția lui Dumnezeu. Toate aceste adevăruri exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt cuvintele Duhului Sfânt către biserici. Doar aceste cuvinte pot curăța și mântui complet oamenii și doar aceasta este calea vieții veșnice pe care Dumnezeu o oferă oamenilor în zilele de pe urmă. Dacă nu putem ține pasul cu această etapă a lucrării, vom fi abandonați și alungați de Dumnezeu, ne vom prăbuși în dezastre și vom fi pedepsiți.” Am simțit că am câștigat mult din părtășia surorii. Odată ce am avut o înțelegere obiectivă a Bibliei, nu m-am mai simțit tulburată. Din asta, am văzut că, de fiecare dată când Dumnezeu Se arată și lucrează, liderii religioși se împotrivesc lui Dumnezeu și Îi devin ostili. Ca să-și apere propriile interese, creează tot felul de absurdități ca să condamne lucrarea lui Dumnezeu și să-i împiedice pe oameni să accepte adevărata cale. Dacă nu înțelegi adevărul și nu poți discerne, calomnia lor te va înșela, îi vei urma, împotrivindu-te lui Dumnezeu și respingându-L, și vei pierde mântuirea Sa, ceea ce a foarte tragic. Mi-am spus: „Trebuie să mă înzestrez cu adevărul și să învăț discernământul. Nu vreau să-L resping pe Dumnezeu.”

După aproximativ o lună, al pastor mă deranja cu mesaje pe Messenger și WhatsApp. A spus: „Domnul Isus S-a născut acum două mii de ani, lucru care a îndeplinit profeția biblică. Acum, tu spui că Domnul S-a întors drept femeie. Există vreo profeție în Biblie că Domnul Se va întoarce drept femeie? E imposibil ca Domnul să vină întrupat și cu atât mai mult să vină drept femeie. Atotputernicul Dumnezeu în care crezi tu e o persoană.” În același timp, alți doi pastori m-au atacat împreună. Au judecat și condamnat, spunând că aveam o credință greșită. Le-am spus că nu-L putem defini pe Dumnezeu. Esența lui Dumnezeu e Duh, iar El nu are gen. S-a întrupat și a luat înfățișarea unui bărbat doar fiindcă lucrarea Sa a necesitat asta. Credem în Dumnezeu Atotputernic fiindcă are esența divină a lui Dumnezeu și poate exprima adevărul, nu datorită înfățișării Sale trupești.

De asemenea, am căutat cu sora Elsa, iar ea a avut părtășie cu mine: „Multe profeții din Biblie vorbesc despre întruparea lui Dumnezeu drept Fiul Omului în zilele de pe urmă, cum ar fi «venirea Fiului Omului», «se va arăta Fiul Omului» și «Fiul Omului va veni». Acum, Dumnezeu Atotputernic a venit să exprime adevărul și să facă lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, lucru care îndeplinește pe deplin aceste profeții. Dumnezeu vine drept femeie în zilele de pe urmă, ceea ce nu se potrivește, într-adevăr, cu noțiunile umane, dar cu cât lucrarea lui Dumnezeu se aliniază mai puțin cu noțiunile noastre, cu atât mai mult conține o taină și este semnificativă. Care sunt adevărurile și tainele întrupării lui Dumnezeu drept femeie? Să citim cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic și să aflăm!” Când a terminat, sora mea mi-a trimis cuvântul lui Dumnezeu. „Fiecare etapă a lucrării realizate de Dumnezeu își are propria sa semnificație practică. În acele vremuri, când a venit Isus, El a venit în trup de bărbat, dar când Dumnezeu vine de data aceasta, trupul Său este de femeie. De aici, poți vedea cum crearea bărbaților, cât și a femeilor, de către Dumnezeu poate fi de folos lucrării Sale, iar El nu face deosebire între genuri. Când Duhul Său vine, El poate lua orice trup dorește, iar acel trup Îl poate reprezenta; indiferent dacă este bărbat sau femeie, trupul Îl poate reprezenta pe Dumnezeu atâta vreme cât este trupul Său întrupat. […] La Dumnezeu, nu există nicio distincție a genului. El Își realizează lucrarea cum dorește și în realizarea ei nu întâmpină nicio restricție, ci este cu atât mai liber. Cu toate acestea, fiecare etapă a lucrării își are propria semnificație practică. Dumnezeu S-a întrupat de două ori, și este evident că întruparea Sa din timpul zilelor de pe urmă este pentru ultima oară. A venit să-Și facă toate faptele cunoscute. Dacă în această etapă, El nu S-ar întrupa pentru a realiza în mod personal lucrarea la care omul să fie martor, omul s-ar agăța întotdeauna de ideea că Dumnezeu este doar bărbat, nu femeie. Înainte de asta, toată omenirea credea că Dumnezeu ar putea să fie doar bărbat și că o femeie nu ar putea fi numită Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele două întrupări încheie semnificația întrupării”). „Dacă Dumnezeu ar veni în trup doar ca bărbat, oamenii L-ar defini ca bărbat, ca Dumnezeul bărbaților, și nu L-ar considera niciodată drept Dumnezeul femeilor. Oamenii ar considera atunci că Dumnezeu are același gen ca bărbații, că Dumnezeu este conducătorul bărbaților – dar ce s-ar întâmpla atunci cu femeile? Aceasta este o nedreptate; nu este tratament preferențial? Dacă lucrurile ar sta așa, atunci toți aceia pe care Dumnezeu i-a mântuit ar fi bărbați ca El, și nu ar fi mântuită nicio femeie. Când Dumnezeu a creat omenirea, El l-a creat pe Adam și a creat-o pe Eva. El nu l-a creat doar pe Adam, ci a făcut atât pe bărbat, cât și pe femeie după asemănarea Sa. Dumnezeu nu este doar Dumnezeul bărbaților – El este și Dumnezeu femeilor” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3)”). Sora Elsa și-a continuat părtășia spunând: „Dumnezeu e Duh, lipsit de formă și de gen, dar deoarece El vrea să lucreze pentru a mântui omenirea, Se întrupează în forma unui bărbat sau a unei femei ca să Se arate și să lucreze în lumea oamenilor. Prima dată, Dumnezeu a venit întrupat drept bărbat, iar în zilele de pe urmă, devine femeie. Face asta ca să-i facă pe oameni să-L înțeleagă mai bine pe Dumnezeu și să știe să nu-L delimiteze. La început, Dumnezeu a creat oamenii după chipul Său, nu doar bărbat, ci și femeie. Așadar, Dumnezeu întrupat poate fi și bărbat și femeie. Dacă Dumnezeul întrupat e mereu bărbat, atunci oamenii vor stabili că Dumnezeu va fi mereu bărbat, vor crede eronat că Dumnezeu e Dumnezeul bărbaților și că El mântuiește doar bărbații, nu și femeile. Asta nu înseamnă să-L înțelegem greșit pe Dumnezeu? În ochii lui Dumnezeu, bărbații și femeile sunt egale. Dumnezeu mântuiește atât bărbați, cât și femei, fiindcă și bărbații și femeile sunt create de Dumnezeu. Indiferent dacă Dumnezeu Se întrupează drept bărbat sau femeie, El tot este Dumnezeu, iar esența Lui nu se va schimba niciodată și El tot poate să exprime adevărul și să desăvârșească lucrarea de mântuire a omenirii. Nu putem nega întruparea, arătarea și lucrarea lui Dumnezeu diar pentru că Dumnezeu Se întrupează drept femeie.”

Ulterior, am citit câteva cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic ce mi-au luminat inima. Dumnezeu Atotputernic spune: „Renunțați la opiniile voastre despre «imposibil»! Cu cât oamenii cred mai mult că un lucru este imposibil, cu atât este mai probabil să se întâmple, deoarece înțelepciunea lui Dumnezeu se înalță mai sus de ceruri, gândurile Lui sunt mai înalte decât gândurile omului și lucrarea Lui transcende limitele gândirii și noțiunilor omului. Cu cât acel ceva este mai imposibil, cu atât mai mult deține adevăr ce poate fi căutat; cu cât ceva depășește mai mult noțiunile și imaginația omului, cu atât mai mult conține voia lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”). „Arătarea lui Dumnezeu nu poate fi împăciuită cu noțiunile omului și cu atât mai puțin poate Dumnezeu să Se arate la porunca omului. Dumnezeu Își face propriile alegeri și propriile planuri atunci când Își înfăptuiește lucrarea; mai mult, El are propriile Sale obiective și metode. Indiferent ce lucrare face, El nu are nevoie să discute despre aceasta cu oamenii sau să le ceară sfatul, cu atât mai puțin să anunțe fiecare persoană în parte despre lucrarea Lui. Aceasta este firea lui Dumnezeu, care, de altfel, ar trebui să fie recunoscută de toată lumea. Dacă doriți să fiți martori ai arătării lui Dumnezeu, să urmați pașii Lui, atunci trebuie mai întâi să vă îndepărtați de propriile noțiuni. Nu trebuie să-I ceri lui Dumnezeu să facă tot felul de lucruri, cu atât mai puțin ar trebui să-L constrângi și să-L limitezi la propriile tale noțiuni. În schimb, ar trebui să vă întrebați cum se cuvine să căutați urmele lui Dumnezeu, cum se cuvine să acceptați arătarea Lui și cum se cuvine să vă supuneți noii lucrări a lui Dumnezeu: asta ar trebui să facă omul. Întrucât omul nu este adevărul și nu deține adevărul, el ar trebui să caute, să accepte și să asculte” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”). Sora Elsa mi-a amintit: „Privind retrospectiv, lucrarea lui Dumnezeu adesea nu se conformează noțiunilor umane. Dacă oamenii nu caută adevărul, e prea ușor să se împotrivească lui Dumnezeu. De exemplu, Domnul Isus a venit și S-a născut într-o iesle. S-a conformat asta noțiunilor umane? Domnul Isus era din Nazaret și nu Se numea Mesia. S-a conformat asta noțiunilor umane? Domnul Isus era Dumnezeu, dar nu a intrat în templu și nu a ținut Sabatul și a fost vânat și răstignit pe cruce. S-a conformat asta noțiunilor umane? Multe lucruri referitoare la arătarea și lucrarea Domnului Isus n-au fost conform noțiunilor oamenilor. Prin urmare, putem spune că Domnul Isus nu e Dumnezeu? Nu. Domnul Isus era arătarea lui Dumnezeu, venirea lui Mesia. Atunci de ce atât de mulți oameni nu L-au recunoscut, L-au condamnat și I s-au împotrivit? Oare asta nu e doar pentru că oamenii își folosesc noțiunile și închipuirile ca să-L evalueze pe Dumnezeu? Fariseii au spus toți că Domnul Isus era un nazarinean, fiul unui tâmplar și nu Dumnezeu. În cele din urmă, L-au răstignit pe Domnul Isus și au fost blestemați și pedepsiți de Dumnezeu. În prezent, pastorii religioși și prezbiterii Îl delimitează pe Dumnezeu pe baza noțiunilor și închipuirilor pe care le au, negând lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic și împotrivindu-i-se. Asta înseamnă a repetarea greșelilor fariseilor și răstignirea lui Dumnezeu încă o dată. Dumnezeu e Creatorul și lucrează conform planului Său, fără nicio restricție. Orice face Dumnezeu, El are înțelepciunea Lui, iar noi nu ne putem folosi noțiunile și închipuirile ca să delimităm unde ar trebui să lucreze Dumnezeu sau în ce manieră ar trebui să apară. Atitudinea noastră față de Dumnezeu ar trebui să fie de ascultare. Ascultarea înseamnă să acceptăm cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu, precum și să-L înțelegem prin cuvintele și lucrarea Sa, în loc să ne folosim noțiunile și închipuirile ca să-L definim și limităm pe Dumnezeu și să spunem că El nu poate face asta sau cealaltă, lucru care este prea absurd.”

Apoi, sora Elsa mi-a citit încă două pasaje din cuvântul lui Dumnezeu. „Dacă omul intenționează să cerceteze dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, atunci el trebuie să coroboreze lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a corobora faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, pentru a stabili dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvântările Lui, firea Lui și multe alte aspecte) mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul scrutează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seamă de esența Lui, aceasta arată că omul e incult și ignorant” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

). „Când Dumnezeu devine trup, El doar coboară din ceruri într-un anumit trup. Este Duhul Său care coboară în trup, prin care El face lucrarea Duhului. Duhul este Cel care este exprimat în trup și Duhul este Cel care face lucrarea Sa în trup. Lucrarea făcută în trup reprezintă complet Duhul, iar trupul este de dragul lucrării, dar aceea nu înseamnă că imaginea trupului este un substitut pentru adevărata imagine a lui Dumnezeu Însuși; acesta nu este scopul sau semnificația lui Dumnezeu devenit trup. El devine trup doar pentru ca Duhul să găsească un loc pe potriva lucrării Sale în care să stea, să Își realizeze mai bine lucrarea în trup, astfel încât oamenii să Îi poată vedea faptele, să-I înțeleagă firea, să Îi audă cuvintele și să cunoască minunea lucrării Sale. Numele său reprezintă firea Sa, lucrarea Sa reprezintă identitatea Sa, dar El nu a spus niciodată că înfățișarea trupului său reprezintă imaginea Lui; aceea este doar o noțiune a omului” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3)”). Și-a continuat părtășia: „Nu contează dacă întruparea lui Dumnezeu e bărbat sau femeie și nu contează cum arată. Ce contează este dacă ceea ce spune El este adevărul, dacă exprimă firea lui Dumnezeu și dacă face lucrarea de mântuire a omenirii. Asta e important. De exemplu, dacă mergem la doctor când suntem bolnavi, pe noi ne interesează dacă el poate să ne vindece boala, nu dacă e bărbat sau femeie. Dacă spunem că numai doctorii care sunt bărbați pot trata bolile, dar doctorii care sunt femei nu, oare nu-i ridicol? Așadar, atât timp cât El poate să exprime adevărul și să facă lucrarea de mântuire a omenirii, atunci El este Dumnezeu întrupat.” Dar pastorii religioși nu ascultă glasul lui Dumnezeu și nu cercetează adevărata cale, iar când aud că Dumnezeu S-a întrupat drept femeie, ei neagă și condamnă acest lucru și răspândesc noțiuni ca să-i împiedice pe oameni să-L întâmpine pe Domnul. Aceasta este o greșeală colosală! Ca să-i fac să nu mă mai deranjeze, i-am blocat pe toți cei care au încercat să mă stânjenească, inclusiv pe pastorul și pe prezbiterii de la biserica mea inițială. Credeam ferm că Îl întâmpinam pe Domnul și, oricum mă tulburau pastorul și prezbiterii, aveam să-L urmez pe Dumnezeu Atotputernic.

Din aprilie 2020, eu și fiica mea n-am mai mers la biserică. Două luni mai târziu, pastorul bisericii a început să mă atace. Mai întâi, a venit acasă la mine să mă convingă să nu particip la întrunirile Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic, spunând că întrunirile din biserica lui erau suficiente. De asemenea, i-a spus soțului meu că am apucat pe calea greșită și că ar trebui să mă întorc. Ba chiar a încercat să-l instige pe fiul meu să mă împiedice să cred în Dumnezeu Atotputernic. Soțul și copiii mei au fost împotriva abordării pastorului. Copiii mei au spus că le-am predicat Evanghelia și că le-am vorbit adesea despre chestiuni referitoare la credința în Dumnezeu, așa că ei credeau cu toții că să cred în Dumnezeu Atotputernic era un fapt gândit temeinic și că am câștigat credința de la Dumnezeu ca să iau această decizie. Ulterior, prezbiterii m-am amenințat, spunând că dacă nu mergeam la biserică, aveam să fiu exclusă, iar frații și surorile mele aveau să mă respingă. Am spus hotărâtă: „Chiar dacă biserica mă exclude, tot voi crede în Dumnezeu Atotputernic.” Ulterior, le-au spus conducătorilor școlii mele despre credința mea în Dumnezeu Atotputernic, sperând că aceștia aveau să se ocupe de mine, dar directorul i-a ignorat. M-am gândit la ce mi-a spus sora Elsa, că adevărul este mereu respins și condamnat de lumea religioasă. Acum două mii de ani, Domnul Isus a exprimat adevărul ca să răscumpere omenirea și a fost condamnat și respins de iudaism, mai ales de liderii religioși, de preoții cei mai de seamă, de cărturari și farisei. Ei L-au atacat și blasfemiat pe Domnul Isus ca să-și păstreze funcțiile și venitul și au înșelat și împiedicat oamenii să-L urmeze pe Domnul. Toți erau antihriști care I se împotriveau lui Dumnezeu și distrugeau oamenii. În prezent, majoritatea pastorilor și prezbiterilor din lumea religioasă sunt la fel ca fariseii din iudaism. Ca să-și apere propriile funcții și venitul, ei condamnă frenetic și se împotrivesc apariției și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic și încearcă să-i împiedice pe credincioși să cerceteze adevărata cale. De asemenea, ei sunt antihriști care au fost dezvăluiți de Dumnezeu. Apoi m-am gândit la ceea ce a spus Domnul Isus când a blestemat fariseii: „Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor în fața oamenilor; nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre!” (Matei 23:13). „Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când devine astfel, faceți din el de două ori mai mult un fiu al Gheenei decât sunteți voi!” (Matei 23:15). Pastorii religioși și prezbiterii știu despre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic că sunt adevărul, dar nu le acceptă. Ei vor să se bucure de venerația și jertfele oamenilor, așadar, ca să-și păstreze funcțiile, ne împiedică să-L întâmpinăm pe Domnul și să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu. Asta fac antihriștii. Toți sunt demoni care devorează sufletele oamenilor și vor fi cu toții blestemați de Dumnezeu, iar cei care îi urmează vor merge și ei în iad și vor fi pedepsiți.

Deși încă mai sunt adesea atacată și tulburată de pastori și prezbiteri, orice aberații răspândesc ei, pe mine nu mă mai afectează, fiindcă știu despre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic că sunt adevărul și calea vieții veșnice care purifică și mântuiește oamenii. Oricine tânjește sincer să caute apariția lui Dumnezeu trebuie doar să citească din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și va recunoaște glasul lui Dumnezeu și se va întoarce la tronul lui Dumnezeu Atotputernic. Slavă Ție, Dumnezeule!