Cum am denunțat un antihrist

decembrie 6, 2022

de Wenjing, China

Acum câțiva ani, m-am întors la biserica locală ca să-mi fac datoria. Auzind-o pe lidera Zhang Xin spunând că Xiao Liu e diacon de udare, am fost uimită. Știam că Xiao Liu semăna discordie, reprima și pedepsea oamenii, iar pentru a câștiga putere în biserică, ea și câțiva răufăcători i-au acuzat pe lideri și lucrători că sunt falși, provocând haos în biserică. Atunci, frații și surorile au identificat-o ca răufăcătoare pe baza comportamentului ei și pregăteau materialele necesare ca s-o excludă. De ce era ea acum diaconul de udare? Am întrebat-o pe Zhang Xin, care a spus că Xiao Liu se schimbase și purta o povară în datoria ei și că ar trebui s-o privesc cu iubire, din perspectiva creșterii. Deși aveam îndoieli, abia mă întorsesem, așa că nu știam ce s-a întâmplat și m-am gândit că, în calitate de conducătoare, Zhang Xin n-ar merge împotriva principiilor în alegerea oamenilor, așa că nu am mai întrebat. Zhang Xin a menționat și că sora Fang Ling, fosta ei parteneră la conducere, nu mai îndeplinise nicio datorie și nu mai participase la adunări de când fusese destituită, așa că urma să fie îndepărtată, apoi, ea mi-a cerut să dau exemple de comportament rău al lui Fang Ling. Acest lucru m-a făcut să devin suspicioasă. Fang Ling pur și simplu n-a purtat o povară în datoria ei. Era o conducătoare falsă, care nu făcea lucrare practică. După ce-a fost destituită, a continuat să predice Evanghelia, s-a ocupat de treburi generale, n-a făcut nimic rău. De ce urma să fie îndepărtată? Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât mi se părea mai greșit. Mi-am amintit că, pe când țineam legătura cu Zhang Xin, dorința ei de răzbunare era foarte puternică. Fang Ling a raportat odată liderilor superiori că Zhang Xin își făcea datoria fără să poarte o povară. Oare îi purta pică pentru acest incident și dorea să se răzbune pe Fang Ling? Dacă era așa, Zhang Xin o pedepsea pe Fang Ling, iar asta însemna că făcea rău! Dar mi-am dat seama și că nu știam încă despre comportamentul recent al lui Fang Ling, așa că nu puteam fi sigură că Zhang Xin avea o problemă. Am decis să aștept până când voi ști cu siguranță.

Apoi, am auzit că Zhang Xin a denaturat faptele și-a judecat-o pe Fang Ling la o adunare, iar când o soră a contrazis-o, a acuzat-o pe ea și pe Fang Ling că s-au aliat ca s-atace conducerea și a aranjat ca acea soră să fie izolată. O altă soră a spus că Fang Ling îi trata pe ceilalți cu dragoste. Zhang Xin a mințit apoi, spunând că siguranța acelei surori era în pericol, și a izolat-o acasă timp de trei luni. Mai era și o soră însărcinată cu problemele generale, pe care Zhang Xin a împiedicat-o să-și facă datoria pentru că o sfătuia pe Zhang Xin. Și eu am fost șocată. Cum putea Zhang Xin să nu aibă nici cea mai mică teamă de Dumnezeu? A făcut atâtea lucruri rele pentru a reprima oamenii. Iar cei pe care i-a reprimat erau oamenii care urmăreau adevărul în biserică. Cu siguranță era o problemă cu Zhang Xin. M-am dus la sora Li Xinrui, care îi uda pe nou-veniți, ca să avem părtășie și să lămurim problema. Xinrui mi-a spus: „Xiao Liu nu arată deloc căință. Ea încă își susține cauza și se apără la fiecare adunare la care participă, perturbând viața bisericii. Când Fang Ling era conducătoarea, a cercetat comportamentul rău al lui Xiao Liu, așa că Xiao Liu spune că vrea să se răzbune pe Fang Ling.” Eram indignată. Zhang Xin chiar a spus că Xiao Liu s-a căit. În mod clar, ea tolera ca o răufăcătoare să perturbe biserica. Nu era aceasta o manifestare a unei false conduceri? Dar m-am gândit și că Zhang Xin nu era de mult lideră, iar eu n-o ajutasem prin părtășie. Am decis să îi semnalez aceste probleme mai întâi ei. M-am întâlnit cu Zhang Xin și i-am spus c-a-ncălcat principiile, împiedicându-le pe acele surori să-și facă datoria. În mod neașteptat, chiar a țipat la mine: „Unii oameni refuză să mă asculte și mă vorbesc de rău pe la spate! Știu exact cine are păreri despre mine. Dacă nu vor să m-asculte, du-te și raportează asta liderilor superiori! Tot ce fac eu e drept și corect. Nu mi-e teamă de cei care spun lucruri despre mine.” Dar răspunsul ei dușmănos m-a înspăimântat. Acum, doar ea avea ultimul cuvânt în biserică, reprima și pedepsea pe oricine n-o asculta. Nu era altceva decât o tirană. I-am semnalat o problemă, iar ea a fost atât de dușmănoasă încât mă temeam că, dac-aș mai semnala lucruri și-aș demasca-o, mi-ar interzice să-mi fac datoria. N-ar avea viața mea de suferit dacă s-ar întâmpla asta? Gândindu-mă la asta, nu i-am mai semnalat problemele. După ce am ajuns acasă, m-am simțit foarte vinovată. O răufăcătoare perturba biserica, iar ceilalți erau reprimați. În loc să se rezolve problema, Zhang Xin reprima oamenii, iar când i-am semnalat ei problema, n-a acceptat-o. Știam că trebuie să denunț această situație liderilor superiori. După aceea, m-am dus s-o văd pe Xinrui. Am vorbit despre principiile de redactare a unei scrisori de denunț și ne-am pregătit s-o denunțăm pe Zhang Xin. Când am terminat de scris comportamentele ei rele și-am vrut să predăm scrisoarea, eu am ezitat iar. Dacă Zhang Xin ar afla despre scrisoarea noastră de denunț, ce ar trebui să facem dacă ar inventa o acuzație, ne-ar înscena totul și ne-ar exclude? Cum puteam fi mântuită dacă eram exclusă? Gândindu-mă la asta, multă vreme n-am predat scrisoarea. Dar, în timp ce priveam haosul din biserică, mă simțeam prost că n-am denunțat-o.

Într-o seară, când m-am dus acasă la Xinrui, Zhang Xin a venit pe neașteptate și a acuzat-o agresiv pe Xinrui că a demascat-o la biserică. Văzând atitudinea ei dușmănoasă, am fost foarte furioasă. Era într-adevăr prea tiranică. Se dezlănțuia în biserică, dar le interzicea celorlalți s-o demaște. Oamenii nici nu aveau dreptul să vorbească, iar întreaga biserică era sub controlul ei. Trebuia să apăr dreptatea și s-o demasc pe Zhang Xin, ca să protejez lucrarea bisericii. Dar având în vedere cât de arogantă era, cum n-asculta pe nimeni și dorea răzbunare atât de mult, dac-o provocam, puteam fi următoarea pe care o va pedepsi. Ar putea inventa vreo acuzație ca să fiu exclusă. Mă simțeam foarte confuză, așa că am apelat în tăcere la Dumnezeu să-mi dea curaj și încredere. M-am gândit la cuvântul lui Dumnezeu: „Fiecare biserică are oameni care deranjează biserica sau care întrerup lucrarea lui Dumnezeu. Toți sunt satane care, deghizate, s-au strecurat în casa lui Dumnezeu. […] Acești oameni se poartă ca apucații în biserică, răspândindu-și negativitatea, dând drumul morții, făcând tot ce doresc, spunând tot ceea ce doresc, și nimeni nu îndrăznește să îi oprească. Sunt plini de firea Satanei. De îndată ce încep să cauzeze probleme, un aer al morții intră în biserică. Aceia care practică adevărul în cadrul bisericii sunt disprețuiți, incapabili să facă tot ce le stă în putință, în timp ce aceia care deranjează biserica și răspândesc moartea își fac de cap în sânul bisericii – și, mai mult decât atât, majoritatea oamenilor îi urmează. Aceste biserici sunt pur și simplu sub controlul Satanei; diavolul este regele lor. În cazul în care credincioșii din biserică nu se ridică și nu îi alungă pe acei demoni șefi, atunci și ei se vor ruina mai devreme sau mai târziu. De acum înainte, trebuie luate măsuri împotriva unor astfel de biserici. Dacă cei care sunt capabili să practice un pic din adevăr nu caută să facă asta, atunci acea biserică va fi nimicită. Dacă în biserică nu este niciun om dispus să practice adevărul și nimeni care să poată mărturisi ferm pentru Dumnezeu, atunci acea biserică ar trebui să fie complet izolată, iar legătura sa cu alte biserici ar trebui tăiată. Lucrul acesta se numește «îngroparea morții»; asta înseamnă disprețuirea Satanei(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”). Cuvântul Lui mi-a dat curaj și putere, nu m-am mai temut. Firea dreaptă a lui Dumnezeu nu tolerează ofensele, iar pentru acei răufăcători și antihriști extremi, Dumnezeu are doar ură și dezgust! Dețin puterea și fac ravagii în biserică pentru o vreme, dar în final sunt descoperiți și-alungați. Cuvintele lui Dumnezeu sunt foarte clare. Când cei răi și antihriștii dețin puterea în biserică, dacă nimeni nu practică adevărul, atunci acești oameni tolerează forțele malefice care fac ravagii în biserică. O astfel de biserică este condusă de Satana, dacă membrii nu se căiesc, Dumnezeu îi va părăsi și-alunga. Eram șocată. Zhang Xin era o tirană în biserică, îi ataca și-i pedepsea pe ceilalți, dar totuși, ca să mă protejez, n-am luat atitudine pentru a o demasca și a o opri și le-am lăsat pe ea și pe Xiao Liu să facă rău și să perturbe lucrarea bisericii. Și eu eram de partea Satanei și mă împotriveam lui Dumnezeu. Eram părtașă la răul lor. Realizând acest lucru, am găsit curaj s-o demasc pe Zhang Xin pentru c-a protejat-o pe răufăcătoare, și-a folosit poziția ca să-i pedepsească pe alții și-a luat calea antihristului. Auzind asta, Zhang Xin a rămas fără cuvinte. A schimbat pe loc subiectul, a lăsat-o pe Fang Ling să se-ntoarcă-n biserică, iar apoi a plecat.

Câteva pasaje din cuvântul lui Dumnezeu mi-au dat puțin discernământ și am putut vedea mai clar esența lui Zhang Xin. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Una dintre cele mai evidente caracteristici ale esenței unui antihrist este aceea că ei sunt ca niște despoți care își conduc propria dictatură: nu ascultă de nimeni, privesc cu dispreț pe toată lumea și, indiferent de punctele forte ale oamenilor sau de ceea ce spun și fac ei, sau ce perspective și opinii au, nu le acordă nicio atenție; este ca și cum nimeni nu ar fi calificat să lucreze cu ei sau să ia parte la orice fac. Acesta este tipul de fire a unui antihrist. Unii oameni spun că asta înseamnă să ai o umanitate slabă – cum ar putea fi doar o banală umanitate slabă? Este cu totul o fire satanică; acest tip de fire este extrem de atroce. De ce spun că firea lor este extrem de atroce? Antihrisții văd interesele casei lui Dumnezeu și ale bisericii ca fiind în întregime ale lor, ca pe o proprietate personală care ar trebui să fie gestionată întru totul de ei, fără amestecul altcuiva. Singurele lucruri la care se gândesc atunci când fac lucrarea bisericii sunt propriile interese, propriul statut și propria imagine. Ei nu permit nimănui să le prejudicieze interesele, cu atât mai puțin permit cuiva care are calibru și este capabil să vorbească despre experiențele și mărturia sa să le amenințe statutul și prestigiul. Și, astfel, încearcă să-i submineze și să-i excludă drept concurenți pe aceia care pot discuta despre experiențe și mărturie, precum și pe aceia care pot avea părtășie despre adevăr și aproviziona aleșii lui Dumnezeu, și încearcă disperați să-i izoleze de toți ceilalți, să le târască numele prin noroi și să-i distrugă. Doar apoi se vor simți antihriștii împăcați. […] Se gândesc ei la interesele casei lui Dumnezeu? Nu. La ce se gândesc ei? Se gândesc doar cum să-și păstreze statutul. Cu toate că știu că sunt incapabili să facă o lucrare reală, ei nu cultivă și nu promovează oamenii de calibru bun care urmăresc adevărul; singurii pe care îi promovează sunt cei care îi măgulesc, care sunt apți să îi venereze pe alții, care îi laudă și îi admiră în inimile lor, care știu să-și urmeze interesul, care nu înțeleg adevărul și sunt incapabili să facă vreo diferență. Antihriștii îi promovează pe acești oameni de partea lor pentru a le face servicii, iar aceștia îi însoțesc oriunde merg și își petrec fiecare zi îndeplinindu-le poruncile, ceea ce le dă putere antihriștilor în biserică și înseamnă că mulți oameni se apropie de ei, îi urmează și nimeni nu îndrăznește să-i condamne. Toți acești oameni pe care îi cultivă antihriștii sunt oameni care nu urmăresc adevărul. Cei mai mulți dintre ei nu înțeleg chestiunile spirituale și nu știu altceva decât să respecte regulile. Le place să urmeze tendințele și puterea. Sunt genul de persoane pe care le încurajează faptul de a avea un stăpân puternic – o gașcă de neisprăviți. Antihriștii s-au erijat în nași ai acestor oameni, îngrijindu-i special pentru ca aceștia să le îndeplinească poruncile. Ori de câte ori un antihrist este la putere într-o biserică, acesta va recruta întotdeauna neisprăviți și neghiobi ca ajutoare ale sale, excluzându-i și suprimându-i, în același timp, pe acei oameni de calibru care pot să înțeleagă și să practice adevărul, care pot prelua lucrarea – și mai ales pe acei conducători și lucrători care sunt capabili de lucrări practice(Cuvântul, Vol. 4: Demascarea antihriștilor, „Punctul opt: I-au pus pe alții să li se supună numai lor, nu adevărului sau lui Dumnezeu (Partea întâi)”). „Cine sunt oamenii pe care un antihrist îi consideră disidenți? Cel puțin, aceștia sunt cei care nu-l iau în serios pe antihrist în calitate de conducător; sunt cei care nu-l admiră sau nu-l venerează, care îl tratează ca pe o persoană obișnuită. Acesta este un fel. Apoi sunt cei care iubesc adevărul, urmăresc adevărul, o schimbare în firea lor și urmăresc iubirea pentru Dumnezeu; ei aleg un drum diferit de cel al unui antihrist și sunt disidenți în ochii antihristului. Dincolo de aceasta, oricine îndrăznește să-i ofere antihristului sugestiile sale și să-l dea în vileag, sau ale cărui puncte de vedere sunt diferite de ale antihristului, este privit de acesta ca fiind disident. Și mai există un fel: cei care îl egalează pe antihrist în calibru și abilitate, a căror capacitate de vorbire și acțiune este asemănătoare cu a lui sau pe care îi vede ca fiind mai presus de el și capabili să-l identifice. Pentru un antihrist, acest lucru este peste măsură, o amenințare la adresa statutului său. Astfel de oameni sunt cei mai mari disidenți ai antihristului. Antihristul nu îndrăznește să neglijeze astfel de oameni sau să-i slăbească câtuși de puțin. El îi consideră niște spini în coastă și este vigilent și se păzește de ei în orice moment. Îi evită în tot ceea ce face. Când antihristul vede că un disident îl va identifica și îl va da în vileag, îl cuprinde o panică deosebită; este disperat să excludă și să atace un astfel de disident, într-atât încât nu este mulțumit până când nu-l va îndepărta pe acel disident din biserică. Cu o asemenea mentalitate și o inimă plină de aceste lucruri, de ce fel de lucruri este el capabil? I-ar trata pe acești frați și surori ca pe dușmani și s-ar gândi la modalități de a-i doborî și de a scăpa de ei? Cu siguranță ar face-o. Faptul că ar putea să facă așa ceva nu reprezintă oare cea mai rea faptă? Nu este o ofensă împotriva firii lui Dumnezeu?(Cuvântul, Vol. 4: Demascarea antihriștilor, „Punctul doi: Ei îi atacă și îi exclud pe dizidenți”). Natura antihriștilor este deosebit de sinistră și dușmănoasă. Ca să acapareze puterea și să creeze o împărăție independentă, ei îi promovează pe cei pe care îi preferă drept mâna lor dreaptă, iar dacă cineva le semnalează neajunsurile, îi demască sau le amenință statutul, ei îl consideră un ghimpe în coastă, îl atacă și-l exclud prin orice mijloace, și chiar îi exclud din biserică. Antihriștii au esență de răufăcători. Ei sunt sătui de adevăr, n-au conștiință, nici rațiune și, oricât de mult îi pedepsesc pe alții, nu simt nicio mustrare. Privind comportamentul lui Zhang Xin, ca lideră, ea n-a susținut deloc lucrarea bisericii, și-a folosit puterea ca să-și cultive acoliți, să controleze biserica și s-atace și să excludă contestatarii. Xiao Liu era o răufăcătoare și trebuia să fie exclusă, dar pentru că a apărat-o pe Zhang Xin, aceasta a favorizat-o și a găsit diverse motive ca s-o absolve de vină. Dar când Fang Ling i-a semnalat problemele, i-a purtat pică. Când Fang Ling a fost destituită, Zhang Xin a văzut șansă de răzbunare, așa că a făcut totul s-o-ndepărteze pe sora Fang din biserică. Când alte surori n-au urmat-o și n-au acuzat-o pe Fang Ling, ea le-a reprimat și le-a pedepsit. Zhang Xin era sinistră și dușmănoasă, pedepsea pe oricine îi amenința statutul sau n-o asculta și era o tirană care făcea ravagii în biserică, fără să simtă vreo remușcare. Era un adevărat antihrist. Am discernut-o pe Zhang Xin și am predat scrisoarea de denunț.

Nu a durat mult până când Zhang Xin s-a răzbunat pe noi. Zhang Xin m-a izolat acasă, spunând că sunt în pericol, iar pentru că Xinrui și sora Yuan Siyu o vedeau limpede, Zhang Xin le-a izolat și pe ele acasă. Apoi, Zhang Xin ne-a înscenat mie și lui Xinrui că ne disputăm conducerea, provocând haos în biserică, și că suntem răufăcătoare, iar apoi le-a cerut fraților și surorilor să ne respingă. Unii frați și surori au ascultat cuvintele lui Zhang Xin fără discernământ și mă ignorau cu răceală când mă vedeau pe drum. Când s-a întâmplat acest lucru, m-am simțit rănită și nedreptățită. De ce, după ce am practicat adevărul, eram reprimate, pedepsite și incriminate de forțele răului și de ce Zhang Xin prospera în biserică, deși făcea rău? De ce ceilalți ne-au înțeles greșit și ne-au respins? Sufeream, nu știam cum îmi voi urma calea în viitor și eram prinsă în negativitate. Când surorile au analizat comportamentul lui Zhang Xin în adunări, n-am vrut să vorbesc. Mi-am spus: „Am luat atitudine ca s-o demasc pe Zhang Xin, ca să nu mai zicem c-am fost reprimată, am fost înțeleasă greșit de frații și surorile mele că doresc să fiu conducătoare. Acum am fost izolată și reprimată. Cine va vorbi în numele meu? Las-o baltă, nu vreau să-mi fac griji cu privire la treburile bisericii.” Eram foarte slăbită și într-un întuneric spiritual profund. În frământarea mea, am îngenuncheat în fața lui Dumnezeu, deseori cu lacrimi în ochi, și I-am spus: „Dumnezeule, în acest mediu, sufăr. De ce sunt reprimată și respinsă pentru că practic adevărul spre-a proteja interesele bisericii? Dumnezeule, Te rog să mă ghidezi, ca să pot înțelege voia Ta.”

Mai târziu, am citit în cuvântul lui Dumnezeu: „Atunci când te confrunți cu problemele vieții reale, cum ar trebui să știi și să înțelegi autoritatea lui Dumnezeu și suveranitatea Lui? Când te confrunți cu aceste probleme și nu știi cum să le înțelegi, să le tratezi și să le experimentezi, ce atitudine ar trebui să adopți ca să-ți dovedești intenția de a te supune, dorința de a te supune și realitatea supunerii tale față de suveranitatea și aranjamentele lui Dumnezeu? Mai întâi, trebuie să înveți să aștepți; apoi trebuie să înveți să cauți; apoi trebuie să înveți să te supui. «Așteptarea» înseamnă așteptarea timpului lui Dumnezeu, așteptarea oamenilor, evenimentelor și lucrurilor pe care El le-a aranjat pentru tine, așteptarea ca voia Lui să ți se dezvăluie treptat. «Căutarea» înseamnă observarea și înțelegerea intențiilor atente ale lui Dumnezeu pentru tine prin intermediul oamenilor, evenimentelor și al lucrurilor pe care El le-a proiectat, înțelegerea adevărului prin ele, înțelegerea a ceea ce trebuie să realizeze oamenii și a căilor pe care trebuie să le respecte, înțelegerea a ceea ce intenționează Dumnezeu să realizeze în oameni și a săvârșirilor pe care El intenționează să le atingă în ei. «Supunerea,» desigur, se referă la acceptarea oamenilor, evenimentelor și lucrurilor pe care Dumnezeu le-a orchestrat, acceptarea suveranității Lui și, prin aceasta, ajungerea la cunoașterea felului în care Creatorul dictează soarta omului, cum îi dă omului viața Lui, cum lucrează adevărul în om(Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul III”). După ce am reflectat la cuvântul lui Dumnezeu, am înțeles brusc că, atunci când se întâmplă lucruri pe care nu le văd clar, ar trebui să fiu supusă, să-nvăț să caut voia lui Dumnezeu și s-aștept ca lucrurile să se desfășoare când alege El. Mi-am dat seama că după ce am trimis scrisoarea de denunț, era un proces pe care conducătorii de nivel superior trebuiau să-l urmeze. Înainte ca ei să se ocupe de asta, Zhang Xin ar fi continuat să facă rău, să atace, să excludă contestatari, ceea ce însemna că ea își dezvăluia natura de răufăcătoare. În această perioadă, trebuia să avem răbdare și să așteptăm. Aceasta era o parte necesară a procesului. Dar nu am avut curajul să ascult și să aștept și nu am căutat să învăț lecții în acest mediu. Când am văzut că nu se ocupaseră de Zhang Xin, iar eu am fost cea reprimată și acuzată, am înțeles greșit și m-am plâns contra lui Dumnezeu, L-am crezut nedrept și am fost chiar dezamăgită de Dumnezeu. Am fost atât de irațională!

După aceea, m-am rugat lui Dumnezeu în legătură cu starea mea și L-am rugat să mă-ndrume să-I cunosc firea dreaptă. Apoi, am citit un pasaj din cuvântul Lui: „Cum cunosc și înțeleg oamenii dreapta fire a lui Dumnezeu? Momentele în care cei drepți primesc binecuvântările Sale și când cei răi sunt blestemați de El – ei înțeleg că acestea sunt exemple ale dreptății lui Dumnezeu. Dumnezeu răsplătește binele și pedepsește răul și recompensează fiecare om în funcție de faptele sale. Acest lucru e corect, dar, în prezent, se petrec niște evenimente care nu sunt în acord cu noțiunile omului, și anume că aceia care cred în Dumnezeu sunt uciși sau Îi îndură blestemele sau nu au fost niciodată binecuvântați sau recunoscuți de El; oricât de mult I se închină ei, El îi ignoră. Dumnezeu nu-i binecuvântează și nici nu-i pedepsește pe cei răi și, totuși, ei sunt bogați și au mulți urmași și totul le merge bine; au succes în toate. Este aceasta dreptatea lui Dumnezeu? Unii oameni spun: «Îl venerăm pe Dumnezeu, dar n-am primit încă binecuvântări din partea Lui, în vreme ce oamenii răi care nu Îl venerează și chiar I se împotrivesc trăiesc mai bine și mai prosper decât noi. Dumnezeu nu este drept!» Ce vă arată acest lucru? Tocmai v-am dat două exemple. Care vorbește despre dreptatea lui Dumnezeu? Unii oameni spun: «Amândouă sunt manifestări ale dreptății lui Dumnezeu!» De ce spun asta? Există principii pentru acțiunile lui Dumnezeu – doar că oamenii nu le pot vedea clar și, neputând să le vadă clar, nu pot spune că Dumnezeu nu este drept. Omul poate să vadă doar ceea ce se află la suprafață; nu poate să vadă lucrurile așa cum sunt. Prin urmare, ceea ce face Dumnezeu este drept, oricât de puțin este în acord cu noțiunile și închipuirile omului. Sunt mulți oameni care se plâng în mod constant că Dumnezeu nu este drept. Acest lucru se întâmplă din cauză că ei nu înțeleg situația așa cum este. Este ușor pentru cineva să greșească atunci când se uită mereu la lucruri prin prisma noțiunilor și închipuirilor sale. Cunoștințele oamenilor există printre gândurile și punctele lor de vedere sau în cadrul perspectivelor pe care le au cu privire la ce este bine și ce este rău, ce este corect sau greșit sau pe baza logicii. Când o persoană vede lucrurile din astfel de perspective, îi este ușor să-L înțeleagă greșit pe Dumnezeu și să genereze noțiuni, iar acea persoană I se va împotrivi și se va plânge cu privire la El(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a). „Ce ați spune – este distrugerea Satanei de către Dumnezeu o expresie a dreptății Sale? (Da.) Și dacă i-ar permite Satanei să rămână? Nu îndrăzniți să spuneți, nu-i așa? Esența lui Dumnezeu este dreptatea. Deși ceea ce face El nu este ușor de înțeles, tot ceea ce face El este drept; doar că, pur și simplu, oamenii nu înțeleg. Când Dumnezeu i l-a dat pe Petru Satanei, cum a răspuns Petru? «Omenirea nu este în măsură să priceapă ce faci Tu, dar tot ceea ce faci conține voia Ta; în toate acestea există dreptate. Cum să nu rostesc vorbe de laudă pentru înțelepciunea și faptele Tale?» Acum, ar trebui să vedeți că motivul pentru care Dumnezeu nu îl distruge pe Satana în timp ce în mântuiește pe om este că oamenii pot să vadă clar cum i-a corupt Satana și măsura în care i-a corupt și cum îi purifică și mântuiește Dumnezeu. În cele din urmă, când oamenii au înțeles adevărul și au văzut clar chipul hidos al Satanei și păcatul monstruos al corupției lor de către Satana, Dumnezeu îl va distruge pe Satana, arătându-le dreptatea Lui. Oricând Dumnezeu îl distruge pe Satana, în asta se află firea și înțelepciunea lui Dumnezeu. Tot ceea ce face Dumnezeu este drept. Deși ar putea fi de neînțeles pentru oameni, ei nu ar trebui să emită judecăți după bunul plac. În cazul în care ceva din ce face El li se pare nerezonabil oamenilor sau dacă aceștia au vreo noțiune privind acest lucrul, iar asta îi determină să spună că El nu este drept, atunci sunt extrem de nerezonabili. Vezi că unele lucruri i s-au părut de neînțeles lui Petru, dar a fost sigur că înțelepciunea lui Dumnezeu era prezentă și că voia Sa bună era în acele lucruri. Oamenii nu pot înțelege totul; sunt atât de multe lucruri pe care nu le pot pricepe(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a). Reflectând la cuvântul lui Dumnezeu, am realizat că, în noțiunile mele, credeam că dreptatea înseamnă corectitudine și raționalitate. O răufăcătoare și un antihrist au perturbat lucrarea bisericii, noi am protejat interesele bisericii, demascând și denunțând asta, Dumnezeu ar fi trebuit să ne protejeze, să nu fim asuprite, iar răufăcătoarea și antihristul – să fie excluși pe loc. Am crezut că aceasta este dreptatea lui Dumnezeu. Când am văzut că, după ce am scris scrisoarea de denunț, nimeni nu se-ocupase de răufăcătoare și antihrist, aveau încă poziții înalte-n biserică și ne-au izolat și acuzat, am început să mă îndoiesc de dreptatea lui Dumnezeu, ba chiar am întrebat irațional unde e dreptatea lui Dumnezeu. Eram atât de arogantă! M-am gândit cum Petru, când a fost pus la încercare, a trecut printr-o rafinare dureroasă. Deși nu putea înțelege ce făcea Dumnezeu, el a crezut că Dumnezeu era drept în tot ceea ce făcea, în înțelepciunea Sa. Iată de ce a putut să asculte de Dumnezeu, și, în final, a avut cea mai mare dragoste pentru Dumnezeu, a ascultat până la moarte și a dat o mărturie frumoasă. N-am înțeles adevărul, m-am bazat doar pe puținul pe care-l vedeam în fața mea, am evaluat dreptatea lui Dumnezeu din punct de vedere tranzacțional. Când făcea lucrurile cum voiam eu, în avantajul meu, L-am considerat drept și-L puteam lăuda. Când m-a reprimat un antihrist, iar viitorul și destinul meu erau în joc, mi-am pierdut credința în Dumnezeu și chiar m-am îndoit de dreptatea Lui și am negat că adevărul și dreptatea domnesc în casa lui Dumnezeu. Am evaluat dreptatea Lui doar în funcție de cât puteam beneficia eu. Eram complet absurdă. Dumnezeu este Creatorul, esența lui Dumnezeu este dreptatea, iar Dumnezeu urăște răul, care este determinat de esența Sa. Deși biserica nu-i exclusese încă pe cei doi, asta nu însemna că Dumnezeu nu le disprețuia faptele, nu însemna că Dumnezeu nu disprețuia răul și nu însemna că adevărul nu domnea în biserică. Existau intenții bune și înțelepciunea lui Dumnezeu în ce se-ntâmpla. Numai că eu n-am înțeles. Trebuia să fiu rațională, să mă comport ca o ființă creată, să mă supun rânduielilor suverane ale lui Dumnezeu, să mă rog Lui să caut și să aștept luminarea și îndrumarea Sa. Înțelegând asta, mi s-a luminat inima, nu L-am mai înțeles greșit pe Dumnezeu. Am înțeles că unii frați și surori din biserică încă nu o discernuseră pe Zhang Xin. Prin aceste circumstanțe, treptat, toți aveau să vadă clar esența lui Zhang Xin. Trebuiau să se lămurească înainte de a o respinge. Acest mediu era foarte benefic pentru dezvoltarea discernământului. După ce am înțeles acest lucru, m-am rugat lui Dumnezeu, spunând că vreau să mă supun rânduielilor Lui și să învăț lecții în acest mediu.

Mai târziu, am citit în cuvântul lui Dumnezeu: „Dacă îți dorești să fii mântuit, nu numai că trebuie să depășești obstacolul marelui balaur roșu și nu numai că trebuie să-l poți deosebi pe marele balaur roșu, să vezi până la înfățișarea lui hidoasă și să te lepezi întru totul de el – există și obstacolul antihriștilor pe care să-l depășești. În biserică, un antihrist nu este doar dușmanul lui Dumnezeu, ci și dușmanul aleșilor lui Dumnezeu. Dacă nu poți să identifici un antihrist, ești predispus să fii înșelat și cucerit, să mergi pe calea antihristului și să fii blestemat și pedepsit de Dumnezeu. Dacă se întâmplă asta, credința ta în Dumnezeu a eșuat complet. Ce trebuie să aibă oamenii pentru a primi mântuirea? În primul rând, ei trebuie să înțeleagă multe adevăruri și să fie capabili să identifice esența, firea și calea unui antihrist. Acesta este singurul mod de a te asigura că nu venerezi sau nu urmezi oameni în timp ce crezi în Dumnezeu și singurul mod de a-L urma pe Dumnezeu până la capăt. Numai oamenii care sunt capabili să identifice un antihrist pot crede cu adevărat în Dumnezeu, Îl pot urma și pot fi mărturie pentru Dumnezeu. Identificarea unui antihrist nu este o chestiune simplă și necesită abilitatea de a vedea clar esența lui și de a vedea prin comploturile, trucurile și obiectivele intenționate din spatele a tot ceea ce face. În acest fel, nu vei fi înșelat sau controlat de el și poți să rămâi ferm, să urmărești adevărul în siguranță și fără riscuri și să fii statornic pe calea urmăririi adevărului și a dobândirii mântuirii. Dacă nu poți identifica un antihrist, atunci se poate spune că ești în mare pericol și că ești susceptibil de a fi înșelat și capturat de un antihrist și a ajunge să trăiești sub influența Satanei. […] Așadar, dacă dorești să ajungi acolo unde ți se poate acorda mântuirea, primul test pe care trebuie să-l treci e acela de a putea vedea prin Satana și trebuie și să ai curajul să te ridici în picioare, să-l expui și să te lepezi de Satana. Atunci, unde e Satana? Satana este alături de tine și în jurul tău; s-ar putea chiar să trăiască înlăuntrul inimii tale. Dacă trăiești în firea Satanei, se poate spune că aparții Satanei. Nu poți vedea sau atinge pe Satana sau duhurile rele de pe tărâmul spiritual, dar Satana și diavolii vii care există în viața reală sunt peste tot. Orice persoană căreia îi este lehamite de adevăr este rea, iar orice conducător sau lucrător care nu acceptă adevărul este un antihrist sau un conducător fals. Oare astfel de oameni nu sunt Satane și diavoli vii? Acești oameni ar putea fi chiar cei la care te închini și te uiți cu admirație; ar putea fi oamenii care te conduc sau oamenii pe care multă vreme i-ai admirat, în care ai avut încredere, pe care te-ai bazat și după care ai sperat în inima ta. Totuși, aceștia sunt de fapt baricade care îți stau în cale și te împiedică să urmărești adevărul și să obții mântuirea; sunt conducători falși și antihriști. Ei pot prelua controlul asupra vieții tale și asupra căii pe care o parcurgi și îți pot distruge șansa de a ți se acorda mântuirea. Dacă nu reușești să-i identifici și să le vezi adevărata față, atunci în orice clipă ai putea să fii înșelat, capturat și luat de ei. Așadar, ești în mare pericol. Dacă nu poți să te eliberezi de acest pericol, ești victima de sacrificiu a Satanei. Oricum, oamenii care sunt înșelați și controlați și care devin urmăritorii unui antihrist nu pot ajunge în veci și pururi la mântuire. Întrucât nu iubesc și nu urmăresc adevărul, ei pot fi înșelați și pot urma un antihrist. Acesta este rezultatul inevitabil(Cuvântul, Vol. 4: Demascarea antihriștilor, „Punctul trei: Ei îi exclud și îi atacă pe cei ce urmăresc adevărul”). După ce am reflectat la cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles voia Lui. Dumnezeu permite ca în biserică să apară răufăcători și antihriști, iar înțelepciunea Lui este în spatele acestui lucru. Se folosește de perturbarea și înșelătoria lor spre-a le da oamenilor discernământ, ca ei să se elibereze de influența întunecată a Satanei și să obțină mântuirea. Zhang Xin m-a reprimat și m-a pedepsit, iar ceilalți m-au înțeles greșit și m-au respins. Deși mi-a provocat o oarecare suferință, în timpul acestui proces, am văzut practic cum antihriștii înșală și fac rău oamenilor, am dobândit cunoaștere și discernământ și am văzut clar că Zhang Xin era un antihrist care urăște adevărul și este ostil lui Dumnezeu. Așa că nu m-am mai simțit constrânsă și controlată de ea și am învățat din eșecurile ei și am reușit să evit să iau calea greșită. Nu erau toate dragostea și mântuirea lui Dumnezeu? Tot gândindu-mă la asta, mi-am dat seama că Dumnezeu e drept și înțelept și cu atât mai mult am regretat că nu am recunoscut dreptatea lui Dumnezeu. Am fost persecutată de un antihrist, așa că am dat vina pe Dumnezeu pentru toată nedreptatea, L-am înțeles greșit și m-am plâns de El. Am fost atât de rebelă. Realizând asta, m-am simțit profund îndatorată față de Dumnezeu și-am vrut să mă căiesc. Demascarea liderilor falși și a antihriștilor este un act bun și drept și era responsabilitatea și obligația mea. Dacă răufăcătorii puteau fi demascați și alungați, iar ceilalți s-aibă o viață bisericească bună, chiar dacă ceilalți mă înțelegeau greșit sau dacă eram exclusă de antihrist, nu aveam nimic de regretat. M-am gândit la un alt pasaj din cuvântul lui Dumnezeu: „Oamenii păcătoși vor fi întotdeauna păcătoși și nu vor scăpa niciodată în ziua osândei. Oamenii buni vor fi întotdeauna buni și vor fi descoperiți când lucrarea lui Dumnezeu se va sfârși. Niciunul dintre cei păcătoși nu va fi considerat drept și niciunul dintre cei drepți nu va fi considerat păcătos. Aș lăsa Eu vreun om să fie învinuit pe nedrept?(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă sinceră vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu”). Cuvintele Lui sunt extrem de clare. Dumnezeu este drept, El are milă și mântuire pentru cei care Îl iubesc cu adevărat și îi blestemă și îi pedepsește pe răufăcători și pe antihriști, ceea ce este determinat de firea dreaptă a lui Dumnezeu. Dacă sunt sau nu mântuită, depinde de Dumnezeu, nu de antihriști. Deși biserica a fost controlată de antihrist și noi am fost reprimați, acest lucru a fost doar temporar. Dumnezeu vede totul, Duhul Sfânt dezvăluie totul și, mai devreme sau mai târziu, antihristul va fi descoperit și alungat. În acele zile, m-am gândit adesea la cuvântul lui Dumnezeu și, încet, am simțit o eliberare în inimă și am căpătat încredere în lucrarea lui Dumnezeu.

Într-o zi, liderii superiori au stabilit ca două surori să rezolve haosul din biserica noastră. Eram foarte entuziasmate și I-am tot mulțumit lui Dumnezeu. În mod neașteptat, după ce am raportat cu sinceritate comportamentul rău al lui Zhang Xin, ea a fost doar destituită pentru că era o conducătoare falsă. Deși ne-am reluat cu toții viața bisericească, nu m-am putut abține să nu mă simt neliniștită. Umanitatea lui Zhang Xin era malefică. Pentru statut, ea pedepsea și reprima oamenii, pe cei malefici îi atrăgea și-i apăra. Nici n-accepta adevărul și refuza să se căiască. Ea nu era o conducătoare falsă, ci un adevărat antihrist. Dar apoi m-am gândit: „Dacă voi aduce vorba despre ea, vor spune ceilalți că refuz să renunț la problemele ei? Lasă, nu-mi pasă. Oricum, ea nu-mi mai poate face nimic acum.” Gândindu-mă la asta, am decis să nu mai menționez aceste lucruri. La devoționale, am citit în cuvântul lui Dumnezeu că antihriștii nu se căiesc niciodată. Știam că Zhang Xin era un antihrist și că, dacă nu era alungată, sigur ar fi tulburat viața bisericii și ar fi creat haos, dac-ar mai fi avut șansa, iar în acel moment, frații și surorile ar fi suferit din nou. A trebuit s-o demasc pe Zhang Xin. Nu mai puteam să mă protejez. În cuvântul lui Dumnezeu, am citit: „Odată ce adevărul a luat viață în tine, când observi pe cineva care este hulitor față de Dumnezeu, care nu se teme de Dumnezeu și este nepăsător și superficial în timp ce își îndeplinește datoria sau care întrerupe și și este în opoziție cu lucrarea bisericii, vei răspunde conform principiilor adevărului și vei fi capabil să-l identifici și să-l dai în vileag, după caz. Dacă adevărul nu a devenit viața ta și trăiești în continuare în firea ta satanică, atunci, când descoperi oameni răi și diavoli care provoacă întreruperi și tulburări în lucrarea bisericii, te vei face că nu vezi și că n-auzi; le vei înlătura, fără reproșuri din partea conștiinței tale. Chiar vei crede că oricine provoacă tulburări în lucrarea bisericii nu are nimic de-a face cu tine. Indiferent cât de mult suferă lucrarea bisericii și interesele casei lui Dumnezeu, ești nepăsător, nu intervii și nici nu te simți vinovat, ceea ce te face să fii cineva care nu are conștiință sau rațiune, un necredincios, un făcător de servicii. Mănânci ceea ce este al lui Dumnezeu, bei ceea ce este al lui Dumnezeu și te bucuri de tot ce vine de la Dumnezeu, dar crezi că orice daună adusă intereselor casei lui Dumnezeu nu are legătură cu tine, ceea ce te face un trădător care mușcă mâna ce îl hrănește. Dacă nu aperi interesele casei lui Dumnezeu, ești măcar om? Acesta este un demon care s-a insinuat în biserică. Pretinzi că tu crezi în Dumnezeu, pretinzi că ești unul dintre cei aleși și vrei să mănânci și să bei gratis în casa lui Dumnezeu. Nu trăiești viața unei ființe umane și, în mod clar, ești unul dintre non-credincioși. Dacă ești cineva care crede cu adevărat în Dumnezeu, atunci, chiar dacă nu ai dobândit încă adevărul și viața, cel puțin vei vorbi și vei acționa de partea lui Dumnezeu; cel puțin, nu vei sta cu mâinile în sân când vei vedea că sunt compromise interesele casei lui Dumnezeu. Când simți dorința de a închide ochii, te vei simți vinovat și inconfortabil și îți vei spune: «Nu pot să stau aici și să nu fac nimic, trebuie să mă ridic și să spun ceva, trebuie să-mi asum responsabilitatea, trebuie să dezvălui acest comportament rău, trebuie să-l opresc, pentru ca interesele casei lui Dumnezeu să nu fie prejudiciate, iar viața bisericească să nu fie tulburată.» Dacă adevărul a devenit viața ta, atunci nu numai că vei avea acest curaj și această hotărâre și vei fi capabil să înțelegi complet chestiunea, dar vei și împlini responsabilitatea pe care ar trebui să o porți pentru lucrarea lui Dumnezeu și pentru interesele casei Sale, iar datoria ta va fi astfel împlinită(Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Numai cei care se supun cu adevărat lui Dumnezeu au inimi cu frică de El”). După ce am citit cuvintele lui Dumnezeu, am realizat că prin îndrumarea Lui am avut discernământ asupra faptelor rele ale lui Zhang Xin și ale lui Xiao Liu. Dacă nu le demascam, nu aveam conștiință și nu reușeam să protejez lucrarea bisericii. Nu mai puteam să fiu egoistă și josnică nereușind s-o demasc pe Zhang Xin. M-am gândit la un decret administrativ: „Fă orice este benefic pentru lucrarea lui Dumnezeu și nu face nimic care este în detrimentul intereselor lucrării lui Dumnezeu. Apără numele lui Dumnezeu, mărturia lui Dumnezeu și lucrarea lui Dumnezeu(Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele zece decrete administrative care trebuie respectate de aleșii lui Dumnezeu în Epoca Împărăției”). Am înțeles mai bine cerințele lui Dumnezeu. Ca membru al bisericii, în ceea ce privește lucrarea bisericii, aveam responsabilitatea de a lua atitudine și de a o proteja. După aceea, conducătorii de nivel superior au venit să analizeze situația. Am raportat despre comportamentele rele ale lui Zhang Xin și Xiao Liu, iar liderii superiori au cercetat iar. Prin părtășie, la o adunare despre adevărul cu privire la discernerea antihriștilor, toți frații și surorile au început să aibă discernământ. Unul câte unul, ei au demascat și au denunțat faptele rele ale lui Zhang Xin și Xiao Liu. S-a stabilit că Zhang Xin era un adevărat antihrist și a fost exclusă din biserică. Xiao Liu n-a vrut să se căiască pentru răutate excesivă și-a fost exclusă pentru c-a fost complicea unui antihrist. Unii frați și surori înșelați de Zhang Xin și-au venit în fire și au respins-o cu toții pe Zhang Xin și nu au mai urmat-o. După aceea, viața bisericii a revenit la normal. Au existat răsturnări de situație când am denunțat acest antihrist, însă, prin reprimarea acestui antihrist, am obținut puțin discernământ asupra antihriștilor, puțină înțelegere, o experiență practică și-o cunoaștere a firii drepte a lui Dumnezeu, iar credința mea în Dumnezeu a crescut și mai mult.

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Conținut similar

Nu lăsa invidia să te domine

de Li Fang, China În vara lui 2017, slujeam drept lider de biserică. Pe baza nevoilor lucrării, liderul superior a aranjat ca sora Yang și...

Cum să-ți privești datoria

de Zhongcheng, China Dumnezeu Atotputernic spune: „Cea mai fundamentală cerință pentru credința omului în Dumnezeu este ca acesta să aibă o...

Lasă un răspuns

Contactează-ne pe Messenger