Cuvintele lui Dumnezeu mi-au înlăturat noțiunile

octombrie 6, 2019

de Xiao Rui, oraşul Panzhihua, provincia Sichuan

Când predicam evanghelia, am dat peste nişte lideri religioși ce depuneau falsă mărturie cu scopul de a se împotrivi şi de a provoca tulburări, aşa că am chemat poliţia. Asta a făcut ca cei cărora le predicam să nu mai îndrăznească să intre în contact cu noi, iar cei care tocmai acceptaseră evanghelia, să îşi piardă încrederea în lucrarea lui Dumnezeu. Când munceam din greu, dar rezultatele erau sărăcăcioase, mă gândeam: „Munca de evanghelizare este aşa de greu de îndeplinit. Ar fi aşa de minunat dacă Dumnezeu ar face pur şi simplu unele miracole şi i-ar pedepsi pe cei ce depun falsă mărturie, ca şi pe cei ce se împotrivesc cu tărie lui Dumnezeu, ca să aducă o dovadă celor care au fost amăgiţi. Nu ar fi astfel munca de evanghelizare înfăptuită mai repede? N-ar mai fi aşa de greu pentru noi să predicăm evanghelia…” Iată de ce această speranţă se ivea în inima mea de fiecare dată când mă loveam de astfel de dificultăţi. Mai târziu, am citit cartea „Exemple clasice de pedepse pentru împotrivirea față de Dumnezeu Atotputernic”, iar în timpul părtăşiilor, am auzit mărturii despre unele semne şi minuni ale lui Dumnezeu şi m-am simţit foarte bucuros în inima mea. Am sperat şi mai mult că Dumnezeu va face ceva în acest domeniu în care lucram eu, astfel încât munca de predicare a evangheliei noastre să fie înfăptuită mai repede. Dar oricât de mult speram, tot nu vedeam pe Dumnezeu înfăptuind vreun miracol sau pedepsindu-i pe oamenii răi. Oamenii religioși încă se opuneau cu putere lui Dumnezeu, iar dificultăţile lucrării de evanghelizare erau încă mari. Am devenit negativ în privinţa asta: „De ce Dumnezeu nu ne deschide drumul? Cumva credinţa noastră este nepotrivită?”

Mai târziu, în timp ce îmi făceam rugăciunile, am văzut aceste cuvinte ale lui Dumnezeu: „Acum, dacă Dumnezeu ar face minuni şi semne supranaturale, atunci, fără a fi necesar să facă o lucrarea măreaţă, El, pur şi simplu, ar condamna omul la moarte cu propria Lui gură, omul ar muri pe loc şi în acest mod fiecare fiinţă umană ar fi convinsă; dar prin aceasta nu s-ar atinge scopul lui Dumnezeu de a se întrupa. Dacă Dumnezeu chiar ar face aceasta, oamenii nu ar fi niciodată capabili să creadă în existenţa Sa cu mintea lor conştientă, nu ar fi niciodată capabili să creadă cu adevărat şi, în plus, l-ar confunda pe diavol cu Dumnezeu. Ceea ce este chiar mai important, omenirea nu ar cunoaşte niciodată firea lui Dumnezeu: nu este acesta un aspect al semnificaţiei existenţei lui Dumnezeu întrupat? Dacă omenirea este incapabilă de a-L cunoaşte pe Dumnezeu, atunci întotdeauna va exista un Dumnezeu nedesluşit, un Dumnezeu supranatural, care domină tărâmul omenesc: nu ar fi acesta un caz de noţiuni ale omului care pun stăpânire asupra omenirii? Sau, pentru a o afirma din nou mai clar, nu ar fi Satana, diavolul care ar pune stăpânire? «De ce spun că Îmi iau înapoi puterea? De ce spun că întruparea are prea multe semnificaţii?» În momentul în care Dumnezeu devine trup, atunci Îşi ia înapoi puterea; este, de asemenea, momentul când divinitatea Lui iese la iveală pentru a-Şi face lucrarea. Pas cu pas, fiecare fiinţă umană ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu Cel practic şi din această cauză, locul deţinut de Satana în inima oamenilor este complet înlăturat, în timp ce locul lui Dumnezeu este mărit” („Capitolul 6” din „Interpretări ale tainelor cuvintelor lui Dumnezeu către întregul univers” în Cuvântul Se arată în trup). Pe când mă străduiam să pricep cuvintele lui Dumnezeu, inima mi s-a luminat dintr-o dată: „Pe cât se pare, scopul lucrării lui Dumnezeu asupra trupului nu este să-Şi folosească autoritatea pentru a face ca oamenii să se supună de frică, ci să destăinuie în întregime firea Sa oamenilor prin lucrarea şi cuvântul Său practic, precum şi să desluşească înfăţişarea unui Dumnezeu nedesluşit în inimile tuturor oamenilor. Este să îngăduie oamenilor să se lepede de mărginirea propriilor concepţii, să recunoască cu adevărat firea şi lucrarea lui Dumnezeu, să le îngăduie să stăpânească adevărul şi discernământul şi, în acest fel, să îi cucerească şi să îi dobândească. În Epoca Legii, Dumnezeu a arătat atâtea miracole Israeliţilor şi pe mulţi ce I s-au opus i-a pedepsit, dar Israeliţii tot nu L-au recunoscut pe Dumnezeu şi în cele din urmă au ajuns să moară în pustie. Lucrarea lui Dumnezeu este într-adevăr atât de practică, iar înțelepciunea Sa este de nepătruns pentru oameni! Gândiți-vă cu atenție – această lucrare pe care Dumnezeu o înfăptuiește nu ar da roade dacă ar fi făcută prin semne și minuni. Întocmai ca în Epoca Legii, Dumnezeu a arătat atâtea miracole israeliţilor şi pe mulţi ce I s-au opus i-a pedepsit, dar israeliţii tot nu L-au recunoscut pe Dumnezeu şi, în cele din urmă, au ajuns să moară în pustie. În epoca Harului, Dumnezeu, de asemenea, a arătat nenumărate semne şi minuni printre evrei, dar ei tot L-au răstignit de viu, căci nu L-au recunoscut. Toate acestea ne spun că semnele şi minunile lui Dumnezeu îi pot înfricoşa pe oameni pentru o clipă, ele nu sunt însă temelia credinţei lor în Dumnezeu.” Cu toate acestea, deşi L-am urmat pe Dumnezeu până acum, nu am avut nici o fărâmă de înţelegere a substanţei lui Dumnezeu şi cu atât mai puţin am înţeles ţelurile şi însemnătatea lucrării lui Dumnezeu asupra trupului. Am continuat să cred în autoritatea Lui şi am crezut că oricine I se va împotrivi, va fi pedepsit, aşa că am stăruit cu toată inima să caut semnele şi minunile lui Dumnezeu. Nu-i oare felul acesta de credinţă exact ca cel al fariseilor, trăind în cea mai mare nedesluşire, crezând într-un Dumnezeu supranatural şi totodată opunându-se Dumnezeului real? Dacă aşa voi continua să Îl caut pe Dumnezeu, cum voi putea să mă potrivesc adevăratului Dumnezeul? Era cu adevărat prea periculos! Mai târziu, am văzut alte cuvinte ale lui Dumnezeu: „Este foarte greu pentru Dumnezeu să Își îndeplinească lucrarea în țara marelui balaur roșu, dar prin astfel de dificultăți Dumnezeu împlinește o etapă a lucrării Sale pentru a-Și manifesta înțelepciunea și faptele minunate. Dumnezeu folosește această oportunitate pentru a face compleți oamenii din acest grup. Din cauza suferinței oamenilor, a calibrului și a firii satanice a oamenilor din această țară necurată, Dumnezeu Își face lucrarea de purificare și de cucerire astfel încât El să poată obține slavă din aceasta și să îi câștige pe cei care stau mărturie faptelor Lui. Aceasta este însemnătatea deplină a tuturor sacrificiilor pe care le-a făcut Dumnezeu pentru grupul acesta de oameni. Adică, Dumnezeu face lucrarea de cucerire doar prin cei care I se împotrivesc. Doar făcând aceasta, se poate manifesta măreața putere a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, doar cei din țara necurată sunt vrednici să moștenească slava lui Dumnezeu și doar acest lucru poate scoate în evidență puterea măreață a lui Dumnezeu. De aceea spun că slava lui Dumnezeu este obținută în țara aceasta necurată de la cei care locuiesc în ea. Aceasta este voia lui Dumnezeu. Este exact ca în etapa lucrării lui Isus; El putea fi glorificat numai în mijlocul fariseilor care Îl persecutau. Dacă n-ar fi existat o astfel de persecuție și trădarea lui Iuda, Isus n-ar fi fost batjocorit și defăimat și mai ales nu ar fi fost răstignit și astfel nu ar fi obținut niciodată slavă” („Este lucrarea lui Dumnezeu la fel de simplă cum și-o imaginează oamenii?” din Cuvântul Se arată în trup). În acest moment, din cuvintele lui Dumnezeu, am conştientizat că, orice face El, totul are o însemnătate. Dacă El înfăptuieşte lucrarea de a revela anumite miracole sau de a distribui pedepse, asta are un înţeles, un fundament. Dacă El nu înfăptuieşte lucrarea de a revela anumite miracole sau de a distribui pedepse, atunci aici este cuprinsă şi mai multă din înţelepciunea lui Dumnezeu. Acum, Dumnezeu nu Îşi foloseşte autoritatea ca să scape de cei ce depun mărturie falsă sau I se împotrivesc; bunăvoinţa lui Dumnezeu nu se reduce la asta. Dumnezeu Se foloseşte de aceste greutăţi ca să ne lase să simţim dificultatea lucrării Sale, recunoscând astfel bunătatea şi frumuseţea Sa. Totodată, Dumnezeu Se foloseşte de aceste greutăţi pentru a aduna dovezi dacă oamenii înfăptuiesc binele sau răul şi, în cele din urmă, să le pună la îndemână destinația potrivită, astfel încât să se convingă pe deplin, să vadă dreptatea şi sfinţenia Sa. Mai mult decât atât, Dumnezeu se foloseşte de aceste greutăţi ca să îmi demonstreze că îmi lipseşte adevărul viziunii, că natura mea este prea leneşă, şovăielnică, neştiutoare şi nesăbuită şi că prin suferinţele şi străduinţele mele şi prin cooperarea cu El, Dumnezeu va revărsa asupra noastră chibzuinţă, încredere, iubire, înţelepciune şi curaj şi, în plus, ne va da adevărul lucrării Sale, întregindu-ne în acest fel, obținându-ne. Lucrarea lui Dumnezeu este cu adevărat aşa de înţeleaptă, aşa de minunată! Dar eu sunt prea orb – nu înţeleg deloc însemnătatea lucrării Lui şi bunăvoinţa Lui. Mi-e frică doar de suferinţa fizică şi nu sunt dornic să cooperez cu Dumnezeu. Sunt într-adevăr un credincios ce nu duce la îndeplinire lucrarea cuvenită, ci se desfată cu îndestulări!

Fie adusă mulţumire luminării cuvintelor lui Dumnezeu, căci ea mi-a dat recunoaşterea scopurilor şi a înţelepciunii lucrării lui Dumnezeu asupra trupului şi mi-a îngăduit să văd cum credinţa mea în Dumnezeu rătăceşte în nedesluşire şi că a nu-L recunoaşte pe Dumnezeu este prea periculos! De acum înainte, sunt dornic să mă înzestrez cu adevărul viziunii, să caut să fiu o persoană ce recunoaşte lucrarea şi firea lui Dumnezeu, să deţin într-adevăr dorinţa de a îndura, de a-mi face pe cât posibil datoria pentru a mulţumi inima lui Dumnezeu.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Eliberarea din lanțurile robiei

de Zhouyuan, China Dumnezeu Atotputernic spune: „Acum este momentul în care voi decide sfârșitul fiecărei persoane, nu etapa la care am...

Lasă un răspuns