Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic al zilelor de pe urmă

Tu trebuie să îi vezi clar și să îi identifici corect pe antihriști. Trebuie să știi cum să discerni diferitele manifestări ale antihriștilor și, în același timp, ar trebui să știi clar că sunt multe lucruri pe care propria natură-esență le are în comun cu antihriștii. Asta deoarece voi toți aparțineți omenirii care a fost coruptă de către Satana, și singura diferență este că antihriștii sunt complet sub controlul Satanei, au devenit complicii Satanei și vorbesc în numele lui. Și tu aparții omenirii corupte, dar ești capabil să accepți adevărul și ai speranța să dobândești mântuirea. Totuși, sunt multe lucruri în ceea ce privește esența pe care le ai în comun cu antihriștii, iar metodele și planurile tale sunt la fel. Doar că, odată ce ai auzit adevărul și ai ascultat predicile, ești capabil să îți schimbi direcția, iar abilitatea de a schimba direcția te face să ai speranța dobândirii mântuirii — aceasta este diferența dintre tine și antihriști. Astfel, când Eu îi expun pe antihriști, tu ar trebui și să faci o comparație și să recunoști lucrurile pe care le ai în comun cu antihriștii și ce manifestări, firi și aspecte ale esenței sunt comune cu ei. Făcând asta, nu vei fi capabil să te cunoști mai bine? Dacă te simți mereu potrivnic, crezând că tu nu ești un antihrist, simțind o ură intensă pentru antihriști și nu ești dispus să faci această comparație sau să reflectezi asupra ta și să înțelegi ce cale urmezi, atunci care va fi consecința? Cu o fire satanică, cel mai probabil vei deveni antihrist. Asta deoarece niciun antihrist nu caută intenționat să devină antihrist și apoi devine unul; asta se întâmplă deoarece nu urmărește adevărul și, ca urmare, sfârșește urmând calea unui antihrist. Nu sunt antihriști toți cei din lumea religioasă care nu iubesc adevărul? Fiecare persoană care nu reflectează și nu-și înțelege propria natură-esență și care crede în Dumnezeu potrivit propriilor noțiuni și închipuiri este un antihrist. Odată ce ai pornit pe calea unui antihrist, odată ce dobândești statut, și combinat cu faptul că ai unele daruri și ceva educație și toată lumea te admiră, atunci, pe măsură ce timpul pe care îl petreci lucrând se mărește, ajungi să ocupi o poziție în inimile oamenilor. Pe măsură ce lucrarea de care ești responsabil crește în anvergură, ajungi să conduci din ce în ce mai mulți oameni, dobândești din ce în ce mai mult capital, și apoi devii un adevărat Pavel. Toate acestea țin de tine? Tu nu aveai niciun plan să urmezi această cale, dar cum se face că, fără să știi, ai pornit pe calea unui antihrist? Un motiv important este acela că, dacă nu urmărești adevărul, mai mult ca sigur vei urmări statutul și prestigiul, te vei ocupa de propria afacere, până când, în cele din urmă, fără să fii conștient de asta, vei urma calea unui antihrist. Dacă oamenii care urmează calea unui antihrist nu schimbă la timp direcția, atunci, când dobândesc statut, e destul de posibil să devină antihriști — acest rezultat este inevitabil. Dacă nu pot vedea clar această chestiune, atunci sunt în pericol, deoarece toată lumea are firi corupte și toată lumea iubește reputația și statutul; dacă nu iubesc adevărul, atunci sunt foarte predispuși să cadă din cauza reputației și a statutului. Fără judecata și mustrarea lui Dumnezeu, toată lumea ar urma calea unui antihrist și ar cădea din cauza reputației și statutului, și asta e ceva ce nimeni nu poate nega. Tu spui: „Am aceste revelații doar din când în când, sunt doar manifestări temporare. Chiar dacă am aceeași esență ca antihriștii, sunt totuși diferit de antihriști deoarece nu am ambiții așa de mari ca ei. De asemenea, când îmi îndeplinesc datoria, reflectez constant asupra mea, simt remușcare, caut adevărul și acționez în conformitate cu adevărurile-principii. Judecând după comportamentul meu, nu sunt un antihrist și nu îmi doresc să devin unul, astfel că nu este posibil să devin un antihrist.” S-ar putea să nu fii un antihrist acum, dar poți fi sigur că nu vei urma calea unui antihrist și nu vei deveni unul? Poți să garantezi asta? Nu, nu poți. Atunci, cum poți garanta asta? Singura metodă să faci asta este să urmărești adevărul. Atunci cum ar trebui să urmărești adevărul? Ai o metodă pentru asta? În primul rând, trebuie să recunoști faptul că împărtășești aceeași fire-esență cu antihriștii. Deși nu ești un antihrist acum, pentru tine, care este lucrul cel mai mortal și cel mai periculos? Este faptul că ai aceeași natură-esență ca și antihriștii. Este acesta un lucru bun pentru tine? (Nu.) Cu siguranță nu. Lucrul acesta este mortal pentru tine. Așadar, când asculți aceste predici care dezvăluie feluritele manifestări ale antihriștilor, nu te gândi că aceste lucruri nu au nicio legătură cu tine; aceasta este o atitudine greșită. Atunci, ce fel de atitudine ar trebui să ai pentru a accepta aceste fapte și manifestări? Compară-te cu acestea, recunoaște că ai natura-esență a unui antihrist și apoi examinează-te ca să afli care dintre manifestările și dezvăluirile tale sunt identice cu cele ale antihriștilor. În primul rând, recunoaște acest fapt — nu încerca să disimulezi sau să te protejezi. Calea pe care pășești este calea unui antihrist, astfel, este conform realității să se spună că ești un antihrist; însă casa lui Dumnezeu nu te-a definit încă astfel și îți dă o șansă să te căiești, asta e tot. Înțelegi? În primul rând, acceptă și recunoaște acest lucru, apoi, ceea ce ai de făcut este să vii înaintea lui Dumnezeu și să Îl rogi să te disciplineze și să te țină în frâu. Nu te îndepărta de lumina prezenței lui Dumnezeu și nu părăsi protecția Sa și astfel vei fi ținut în frâu de conștiința și rațiunea ta când faci lucruri și vei avea și cuvintele lui Dumnezeu care să te ilumineze, să te conducă și să te țină în frâu. Mai mult, vei avea lucrarea Duhului Sfânt care să te călăuzească, să rânduiască oameni, evenimente și lucruri din preajma ta care să îți servească drept avertismente și să te disciplineze. Cum te avertizează Dumnezeu? Dumnezeu acționează în multe moduri. Uneori, Dumnezeu va face să ai un sentiment evident în inima ta, permițându-ți să realizezi clar că trebuie să fii ținut în frâu, că nu poți acționa cu bună știință, că dacă acționezi greșit, vei aduce rușinea asupra lui Dumnezeu și te vei face de râs, și astfel te înfrânezi. Nu este acesta Dumnezeu care te protejează? Acesta este un mod. Uneori, Dumnezeu te va face să simți reproșuri în sinea ta și îți va prezenta cuvinte clare ca să-ți spună că acel mod de a acționa este rușinos, că îl detestă, că este blestemat. Așadar, El folosește cuvinte clare pentru a-ți aduce reproșuri, astfel încât tu să faci o comparație cu tine însuți. Care este țelul lui Dumnezeu în a-ți face reproșuri în acest mod? El procedează astfel ca să simtă ceva conștiința ta, iar atunci când simți ceva, vei lua în considerare impactul, consecințele și propriul simț al rușinii și astfel vei exercita o oarecare stăpânire de sine în acțiunile și practicile tale. Odată ce ai avut multe asemenea experiențe, vei vedea că, deși aceste firi corupte sunt înrădăcinate în oameni, atunci când oamenii devin capabili să accepte adevărul și văd clar adevărul propriilor firi corupte, se pot răzvrăti cu determinare contra propriului trup; atunci când oamenii devin capabili să pună adevărul în practică, firea lor satanică este curățită și schimbată. Firea satanică a omului nu este indestructibilă sau de neschimbat — când devii capabil să accepți adevărul și să pui în practică adevărul, firea ta satanică se va frânge și va fi înlocuită în mod natural. Odată ce guști cât de dulce este să pui în practică adevărul, te vei gândi: „Înainte am fost lipsit de rușine. Oricât de nerușinate mi-au fost cuvintele sau cât de mult m-am preamărit pentru a-i face pe alții să mă venereze, nu am simțit nicio rușine și nu am fost deloc conștient după aceea. Acum simt că am greșit și m-am făcut de râs acționând în acel mod și simt că sunt mulți ochi ațintiți asupra mea.” Asta este fapta lui Dumnezeu. El îți dă un sentiment și tu te vei simți ca și cum tu îți faci ție însuți reproșuri, și atunci nu vei mai face rău și nu vei mai rămâne pe calea ta. Fără să știi, căile tale de preamărire și mărturisire pentru sine se vor împuțina din ce în ce mai tare, vei exercita din ce în ce mai mult autocontrolul și vei simți din ce în ce mai mult faptul că, acționând în acest mod, inima ta este liniștită și conștiința ta este împăcată — asta înseamnă să trăiești în lumină, nu mai este nevoie să stai ca pe ace sau să folosești minciuni sau vorbe plăcute pentru a te camufla. În trecut, ai mințit și ai continuat să minți zilnic pentru a-ți proteja reputația. De fiecare dată când ai spus o minciună, a trebuit apoi să te ții de ea, atât de speriat că te-ai putea da de gol. Rezultatul acestui lucru este acela că ai spus din ce în ce mai multe minciuni, iar mai târziu a trebuit să depui un mare efort și să îți storci creierii pentru a continua minciunile; duceai o viață ce nu amintea nici de a oamenilor, nici de a demonilor, și era atât de obositor! Acum, tu cauți să fii o persoană cinstită, și îți poți deschide inima și poți rosti lucruri reale. Nu este nevoie să spui minciuni și să continui să minți zilnic, nu mai ești constrâns de minciuni, suferi mult mai puțin, trăiești o viață din ce în ce mai relaxată, liberă și eliberată și în adâncul inimii tale te bucuri de sentimentele de pace și bucurie — guști dulceața acestei vieți. Iar în timp ce guști dulceața acestei vieți, lumea ta interioară nu mai este înșelătoare, ticăloasă sau falsă. În schimb, acum ești dispus să vii înaintea lui Dumnezeu, să te rogi lui Dumnezeu și să cauți adevărul atunci când ai o problemă, ești capabil să discuți cu alții atunci când ai o problemă și nu mai acționezi unilateral sau arbitrar. Simți din ce în ce mai mult că modul în care obișnuiai să faci lucrurile era demn de dispreț și nu mai vrei să faci lucrurile în acel mod. În schimb, acționezi în orice mod care este în conformitate cu adevărul, cu rațiunea și cu intențiile lui Dumnezeu; modul în care acționezi s-a schimbat. Când ești capabil să realizezi aceste lucruri, nu înseamnă asta că te-ai îndepărtat de calea unui antihrist? Și când te-ai îndepărtat de calea unui antihrist, nu înseamnă că ai pornit pe calea dobândirii mântuirii? Când ai pornit pe calea dobândirii mântuirii și vii deseori în fața lui Dumnezeu, atitudinea, obiectivul, perspectiva și țelurile și direcția vieții tale nu mai sunt în contradictoriu cu Dumnezeu, începi să iubești lucrurile pozitive și corectitudinea, dreptatea și adevărul. Când se întâmplă asta, adâncul inimii tale și gândurile tale au început să se transforme. Când ai pornit pe calea dobândirii mântuirii, mai poți deveni antihrist? Te mai poți împotrivi intenționat lui Dumnezeu? Nu, nu mai poți, și ești acum în afara pericolului. Doar prin pătrunderea în această stare vor fi oamenii pe calea dreaptă a credinței în Dumnezeu și doar prin căutarea și acceptarea adevărului în acest mod se pot elibera de necazurile, controlul și tulburările cauzate de natura lor satanică și de natura lor de antihriști.

– Cuvântul, Vol. 4: Demascarea antihriștilor, „Punctul patru: Ei se înalță și mărturisesc despre ei înșiși”

Cum poate fi rezolvată problema că ei merg pe calea antihriștilor? (Pe de o parte, trebuie să înțeleagă această chestiune și să vină înaintea lui Dumnezeu ca să se roage, atunci când dezvăluie gânduri de a lupta pentru statut. În plus, trebuie să se dezvăluie așa cum sunt fraților și surorilor și apoi să se răzvrătească în mod conștient împotriva acestor gânduri incorecte. De asemenea, trebuie să-I ceară lui Dumnezeu să-i judece, să-i mustre, să-i emondeze și să-i disciplineze. Apoi vor fi capabili să pășească pe calea corectă.) Este un răspuns destul de bun. Totuși, acest lucru nu este ușor de obținut și este și mai greu pentru cei care iubesc prea mult reputația și statutul. A renunța la reputație și statut nu este ușor – ține de măsura în care oamenii urmăresc adevărul. Numai înțelegând adevărul, o persoană poate ajunge să se cunoască, să vadă clar deșertăciunea din spatele căutării faimei, a câștigului și a statutului și să vadă clar adevărul corupției omenirii. Numai atunci când o persoană ajunge cu adevărat să se cunoască, poate să renunțe la statut și reputație. Nu este ușor să te eliberezi de o fire coruptă. Dacă ai recunoscut că îți lipsește adevărul, că ești plin de neajunsuri și dezvălui prea multă corupție și totuși nu depui niciun efort în urmărirea adevărului și te deghizezi și te complaci în ipocrizie, făcându-i pe oameni să creadă că tu poți face orice, atunci acest lucru te va pune în pericol – mai devreme sau mai târziu, va veni o vreme când te vei lovi de un obstacol și vei cădea. Trebuie să recunoști că nu deții adevărul și să fii suficient de curajos pentru a înfrunta realitatea. Ai slăbiciuni, dezvălui corupție și ești plin de tot felul de neajunsuri. Acest lucru este normal, pentru că ești o persoană obișnuită, nu ești supraomenesc sau omnipotent și trebuie să recunoști acest lucru. Când alți oameni te disprețuiesc sau te batjocoresc, să nu reacționezi imediat cu antipatie pentru că lucrurile pe care le spun ei sunt neplăcute sau să te împotrivești acestora pentru că te crezi capabil și perfect – nu aceasta ar trebui să fie atitudinea ta față de astfel de cuvinte. Care ar trebui să fie atitudinea ta? Ar trebui să-ți spui: „Am defectele mele, tot ce are legătură cu mine este corupt și imperfect, iar eu sunt pur și simplu o persoană obișnuită. În ciuda faptului că ei mă disprețuiesc și mă batjocoresc, oare există vreun adevăr în asta? Dacă o parte din ceea ce spun este adevărată, atunci trebuie să o accept de la Dumnezeu.” Dacă ai această atitudine, este o dovadă că ești capabil să gestionezi corect statutul, reputația și lucrurile pe care alții oameni le spun despre tine. Statutul și reputația nu sunt cu ușurință date la o parte. Pentru cei care sunt oarecum înzestrați, au un anumit grad de calibru sau au o anumită experiență de lucru, să lase aceste lucruri deoparte este și mai greu. Deși uneori ar putea pretinde că le-au lăsat deoparte, ei nu pot face asta în inimile lor. Imediat ce situația le permite și au oportunitatea, vor lupta pentru faimă, câștig și statut, la fel cum au făcut înainte, pentru că toți oamenii corupți iubesc aceste lucruri, doar că aceia care nu sunt înzestrați sau nu au talente au o dorință puțin mai slabă de a urmări statutul. Cei care au cunoștințe, talente, care arată bine și au un capital deosebit, au o dorință foarte puternică de reputație și statut, până într-acolo încât sunt plini de această ambiție și dorință. Pentru ei, cel mai greu lucru de lăsat la o parte este acesta. Când nu au niciun statut, dorința lor este în stadiu incipient. Odată ce dobândesc statut, când casa lui Dumnezeu le încredințează o sarcină importantă și mai ales dacă au lucrat mulți ani și au multă experiență și capital, dorința nu mai este în curs de dezvoltare, ci a prins deja rădăcini, a înflorit și este pe cale să dea roade. Dacă o persoană are dorința și ambiția constantă de a face lucruri mărețe, de a deveni faimoasă, de a deveni o figură grozavă, apoi, imediat ce comit un mare rău, iar consecințele acestuia au efecte, ei vor fi complet terminați și eliminați. Și astfel, înainte ca acest lucru să ducă la o mare nenorocire, ei trebuie să schimbe rapid situația, cât încă este timp. Ori de câte ori faci ceva și în orice context, trebuie să cauți adevărul, să practici să fii o persoană cinstită și ascultătoare de Dumnezeu și să lași deoparte căutarea statutului și a reputației. Atunci când ai gândul și dorința constantă de a concura pentru statut, trebuie să îți dai seama la ce lucruri rele va duce acest tip de stare dacă este lăsată nerezolvată. Așa că nu pierde timpul în căutarea adevărului, depășește-ți dorința de a concura pentru statut cât este în stare incipientă și înlocuiește-o cu practicarea adevărului. Când practici adevărul, dorința și ambiția ta de a concura pentru statut vor fi diminuate și tu nu vei tulbura lucrarea bisericii. În acest fel, Dumnezeu Își va aminti de acțiunile tale și le va aproba. Prin urmare, ce încerc să subliniez? Următorul lucru: trebuie să scapi de dorințele și ambițiile tale înainte ca acestea să dea roade și să conducă la o mare nenorocire. Dacă nu te ocupi de ele cât timp sunt încă la început, vei rata o oportunitate grozavă; și, odată ce au condus la o mare nenorocire, va fi prea târziu pentru a le înlătura. Dacă îți lipsește chiar și voința de a te răzvrăti împotriva trupului, îți va fi foarte greu să pășești pe calea urmăririi adevărului; dacă întâmpini piedici și eșecuri în căutarea faimei, a câștigului și a statutului și nu-ți vii în fire, atunci acest lucru este periculos: există posibilitatea să fii eliminat. Când cei care iubesc adevărul se confruntă cu una sau două piedici și eșecuri în ceea ce privește reputația și statutul lor, ei pot să vadă clar că reputația și statutul nu au deloc valoare. Sunt capabili să se lepede complet de statut și de reputație și, chiar dacă nu vor avea niciodată statut, hotărăsc să continue să urmărească adevărul și să-și îndeplinească cum se cuvine datoria și să-și împărtășească mărturiile din experiență, fiind astfel mărturie pentru Dumnezeu. Chiar și atunci când sunt adepți obișnuiți, tot sunt capabili să urmărească până la capăt și tot ceea ce își doresc este să primească aprobarea lui Dumnezeu. Numai aceștia sunt oameni care iubesc sincer adevărul și sunt hotărâți. Casa lui Dumnezeu a eliminat mulți antihriști și oameni răi, iar unii dintre cei care urmăresc adevărul, după ce văd eșecul antihriștilor, reflectează la calea aleasă de acei oameni și, de asemenea, reflectează asupra propriilor persoane și se cunosc pe ei înșiși. Din aceasta, ei dobândesc o înțelegere a voii lui Dumnezeu, se hotărăsc să fie adepți obișnuiți și se concentrează pe urmărirea adevărului și pe a-și face bine datoria. Chiar dacă Dumnezeu spune că sunt făcători de servicii sau nulități josnice, e în ordine pentru ei. Vor încerca numai să fie persoane umile și adepți mărunți și nesemnificativi în ochii lui Dumnezeu, dar persoane care vor ajunge, în cele din urmă, să fie numite de către Dumnezeu ființe create acceptabile. Oameni ca aceștia sunt cei buni și cei pe care Dumnezeu îi aprobă.

– Cuvântul, Vol. 4: Demascarea antihriștilor, „Punctul nouă – Partea a treia)”

Vă temeți să mergeți pe calea antihriștilor? (Da.) Este utilă teama neînsoțită de altceva? Nu – doar teama nu poate rezolva problema. Este normal să vă fie teamă de a merge pe calea antihriștilor. Asta arată că sunteți un iubitor al adevărului, o persoană care este dispusă să tindă spre adevăr și care este dornică să-l urmeze. Dacă sunteți cu teamă în inimă, atunci ar trebui să căutați adevărul și să găsiți o cale de practică. Trebuie să începeți prin a învăța să cooperați cu alții în armonie. Dacă există o problemă, rezolvați-o prin părtășie și discuții, astfel încât toată lumea să poată cunoaște principiile, precum și raționamentul specific și programul referitor la rezolvare. Nu te împiedică asta să iei decizii de unul singur? În plus, dacă ai o inimă care se teme de Dumnezeu, atunci vei fi capabil, în mod natural, să primești cercetarea lui Dumnezeu, dar trebuie să înveți și să accepți supravegherea aleșilor Lui, ceea ce presupune să ai toleranță și acceptare. Dacă vezi pe cineva supraveghindu-te, inspectându-ți lucrarea sau verificându-te fără știința ta și dacă devii irascibil, tratezi această persoană ca pe un dușman și o disprețuiești, ba chiar o ataci și o tratezi ca pe un trădător, tânjind ca ea să dispară, atunci asta este o problemă. Nu este extrem de josnic? Care este diferența dintre asta și un împărat diavol? Asta înseamnă să tratezi oamenii just? Dacă mergi pe calea corectă și acționezi corect, de ce să te temi de oamenii care te verifică? Dacă ești speriat, asta arată că ceva stă la pândă în inima ta. Dacă știi în inima ta că ai o problemă, atunci ar trebui să accepți judecata și mustrarea lui Dumnezeu. Acest lucru este rezonabil. Dacă știi că ai o problemă, dar nu permiți nimănui să te supravegheze, să-ți inspecteze munca sau să-ți investigheze problema, atunci ești extrem de nerezonabil, te răzvrătești împotriva lui Dumnezeu și I te opui și, în acest caz, problema ta este și mai gravă. Dacă aleșii lui Dumnezeu discern că ești un răufăcător sau un necredincios, atunci consecințele vor fi și mai problematice. Așadar, cei care pot accepta supravegherea, examinarea și inspecția altora sunt cei mai rezonabili, ei au toleranță și o umanitate normală. Când descoperi că faci ceva greșit sau că ai o revărsare a unei firi corupte, dacă poți să te deschizi și să comunici cu oamenii, acest lucru îi va ajuta pe cei din jurul tău să te supravegheze. Cu siguranță este necesar să accepți supravegherea, însă principalul lucru este să te rogi la Dumnezeu și să te bazezi pe El, supunându-te unei reflecții constante. În special când ai mers pe calea greșită sau ai făcut ceva greșit sau când urmează să acționezi ori să decizi ceva pe cont propriu, iar cineva din apropiere îți menționează acest lucru și te avertizează, trebuie să accepți acest lucru, să te grăbești să reflectezi asupra ta, să-ți recunoști greșeala și să ți-o corectezi. Acest lucru te poate împiedica să pășești pe calea antihriștilor. Dacă există cineva care te ajută și te avertizează astfel, nu ești protejat fără să știi? Ba da – asta este protecția ta. Prin urmare, nu ar trebui să te păzești întotdeauna de frații și surorile tale sau de oamenii din jurul tău. Nu te deghiza și ascunde întotdeauna, fără a le permite altora să te înțeleagă sau să vadă cine ești. Dacă inima ta se păzește mereu de alții, asta îți va afecta căutarea adevărului și îți va fi ușor să pierzi lucrarea Duhului Sfânt, precum și multe oportunități de a fi desăvârșit. Dacă te păzești mereu de ceilalți, va exista un zid în inima ta și nu vei putea coopera cu oamenii. Îți va fi ușor să faci lucrurile greșite și să mergi pe calea greșită și vei rămâne uluit când faci greșeli. Ce vei gândi în acel moment? „Dacă aș fi știut, aș fi colaborat chiar de la început cu frații și surorile mele pentru a-mi realiza datoria și cu siguranță nu aș fi avut probleme. Dar pentru că mi-a fost mereu teamă că ceilalți mă vor vedea deslușit, m-am păzit de ei. Dar, în cele din urmă, nimeni altcineva nu a făcut o greșeală – eu am fost cel care a făcut prima greșeală. Ce lucru jenant și prostesc!” Dacă te poți concentra pe căutarea adevărului și te poți deschide în părtășie cu frații și surorile tale când ai dificultăți, frații și surorile te pot ajuta și îți pot permite să înțelegi calea corectă a practicii și principiile de practică. Asta te poate proteja de a merge pe calea greșită când îți realizezi datoria, astfel încât să nu eșuezi sau să cazi, ori să fii detestat și respins de Dumnezeu și alungat. În schimb, vei primi protecție, îți vei realiza datoria în mod corespunzător și vei câștiga aprobarea lui Dumnezeu. Cât de vaste sunt beneficiile pe care oamenii le obțin din cooperarea armonioasă!

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Îndeplinirea adecvată a datoriei necesită o cooperare armonioasă”

Cum nu aveți acum realitatea cuvintelor lui Dumnezeu ca viață, ce se va întâmpla cu voi atunci când veți avea statut și titluri oficiale? Veți merge pe calea antihriștilor? (Acest lucru e incert.) Acesta este cel mai periculos moment. Puteți să vedeți clar acest lucru? Spuneți-Mi, a fi conducător sau lucrător este un lucru periculos? (Este.) Cunoscând pericolul, mai sunteți dispuși să îndepliniți această datorie? (Da.) Această dorință de a vă îndeplini datoria este voința umană și este un lucru pozitiv. Totuși, acest lucru pozitiv e suficient pentru a vă permite să puneți adevărul în practică? Veți fi capabili să vă răzvrătiți împotriva dorințelor trupului? Bazându-te pe bunele intenții umane și pe voința umană, pe dorințele și idealurile umane, vei putea să-ți îndeplinești voia? (Nu.) Atunci trebuie să te gândești la ceea ce trebuie să faci pentru a-ți transforma dorințele, idealurile și voința în realitate și în adevărata ta statură. De fapt, aceasta nu este o problemă atât de mare. Adevărata problemă este că, având în vedere starea și statura actuală a omului și calitățile umanității sale, el este departe de a îndeplini condițiile de aprobare ale lui Dumnezeu. Caracterul vostru uman nu are decât un pic de conștiință și rațiune, nu și voința de a urmări adevărul. Atunci când vă îndepliniți datoria, e posibil să vă doriți să nu fiți superficiali și nici să încercați să-L păcăliți pe Dumnezeu, dar o veți face. Având în vedere starea și statura voastră actuală, adevărată, vă aflați deja într-un loc periculos. Ați mai susține că a avea statut este periculos, dar a nu-l avea înseamnă că sunteți în siguranță? De fapt, a nu avea statut este, de asemenea, periculos. Atât timp cât trăiți într-o fire coruptă, sunteți în pericol. Acum, este oare vorba de faptul că ar fi periculos doar să fii conducător, în timp ce aceia care nu sunt conducători sunt în siguranță? (Nu.) Dacă nu ești o persoană care urmărește adevărul și nu deții nici cel mai mic adevăr-realitate, te afli în pericol, indiferent dacă ești sau nu conducător. Prin urmare, cum ar trebui să urmărești adevărul pentru a scăpa de acest pericol? V-ați gândit la această întrebare? Dacă ai doar o mică dorință și urmezi, pur și simplu, niște reglementări, va funcționa? Poți scăpa cu adevărat de locul periculos în acest mod? S-ar putea să funcționeze pe termen scurt, dar este greu de spus ce se va întâmpla pe termen lung. Așadar, ce este de făcut? Unii oameni spun că urmărirea adevărului reprezintă cea mai bună cale. Acest lucru este absolut corect, dar în ce mod trebuie urmărit pentru a pătrunde în adevărul-realitate? Cum poate să crească viața omului? Niciuna dintre acestea nu este o chestiune simplă. În primul rând, trebuie să înțelegi adevărul, iar apoi să îl pui în practică. Atât timp cât o persoană înțelege adevărul, jumătate din aceste probleme sunt deja rezolvate. Aceasta va fi capabilă să reflecteze asupra propriei stări și să o vadă clar. Va simți pericolul în care trăiește. Va putea să pună adevărul în practică în mod proactiv. O astfel de practică ghidează în mod firesc o persoană către supunerea față de Dumnezeu. Este o persoană care se supune lui Dumnezeu în afara pericolului? Chiar aveți nevoie de un răspuns? Cei care I se supun cu adevărat lui Dumnezeu nu se vor mai răzvrăti împotriva Lui sau nu I se vor mai împotrivi și, cu atât mai puțin, nu-L vor mai trăda. Mântuirea lor este asigurată. Nu este o astfel de persoană complet în afara pericolului? Prin urmare, cel mai bun mijloc de rezolvare a problemelor este de a pune seriozitatea în slujba adevărului și de a depune eforturi pentru adevăr. Odată ce oamenii au înțeles realmente adevărul, toate problemele vor fi rezolvate.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să înlături tentațiile și robia statutului”

Când lucrătorii și conducătorii lucrează, ei sunt uneori luminați și iluminați de Duhul Sfânt, pot vorbi de unele experiențe reale și, în mod natural, vor avea oameni care îi respectă profund și îi venerează, în mod natural vor avea oameni care îi urmează, lipiți de ei ca propria umbră – în momente ca acestea, cum ar trebui ei să abordeze aceste lucruri? Toți au propriile predilecții, toți sunt vanitoși; dacă oamenii aud pe cineva vorbind aprobator și laudativ despre ei, se vor bucura mult. Acesta este un sentiment normal și nu e mare lucru. Totuși, dacă susțin pe cineva care îi poate lăuda și flata excesiv și pun pe cineva de acest fel să se ocupe de ceva important, atunci acesta este un lucru periculos. Asta deoarece oamenii care adoră să îi măgulească și să îi laude excesiv pe alții sunt cu toții deosebit de vicleni și înșelători și nu sunt cinstiți sau sinceri. De îndată ce asemenea oameni dobândesc statut, nu mai sunt de folos pătrunderii în viață a aleșilor lui Dumnezeu sau lucrării bisericii. Acești oameni sunt vicleni și sunt mai mult decât capabili să tulbure lucrurile. Acei oameni care sunt relativ integri nu îi laudă niciodată excesiv pe alții. Chiar dacă te aprobă în inimile lor, nu o vor spune cu voce tare, iar dacă descoperă că ai defecte sau ai făcut ceva greșit, atunci îți vor indica asta. Unora, totuși, nu le plac oamenii direcți, iar atunci când cineva le indică defectele sau le aduce reproșuri, ei o vor oprima și o vor exclude pe acea persoană, ba chiar vor detecta defectele și minusurile acelei persoane pentru a o judeca și condamna tot timpul. Făcând asta, nu oprimă și rănesc oamenii buni? Să faci asemenea lucruri și să persecuți asemenea oameni buni sunt lucruri pe care Dumnezeu le detestă cel mai mult. Să persecuți oameni buni e o mârșăvie! Și dacă cineva persecută mulți oameni buni, atunci este un diavol. Conducătorii și lucrătorii ar trebui să trateze pe toată lumea corect și cu dragoste și ar trebui să se ocupe de chestiuni conform principiului. În special când ai oameni care te flatează și se gudură pe lângă tine, roiesc în jurul tău, trebuie să îi tratezi corect, să îi ajuți cu afecțiune și să îi faci să își îndeplinească sarcinile corespunzătoare și să nu flateze oamenii precum fac non-credincioșii; expune-ți poziția și perspectiva în mod clar, fă-i să se simtă umiliți și rușinați, astfel încât să nu o mai facă niciodată. Dacă poți să rămâi fidel principiilor și să tratezi oamenii corect, atunci acești clovni demni de dispreț și indivizi satanici nu se vor simți rușinați? Asta l-ar face pe Satana să se simtă rușinat și l-ar mulțumi pe Dumnezeu. Cei ce adoră să îi flateze pe alții cred că și conducătorii și lucrătorii deopotrivă adoră oamenii care îi flatează și, de fiecare dată când cineva spune ceva flatant sau se gudură pe lângă ei, vanitatea și dorința de statut le sunt satisfăcute. Oamenilor care iubesc adevărul nu le plac toate acestea și le chiar detestă enorm și sunt dezgustați de ele. Doar conducătorilor falși le place să fie flatați. Poate casa lui Dumnezeu nu îi aplaudă și nu îi laudă, dar dacă aleșii lui Dumnezeu îi aplaudă și îi laudă, ei se simt atât de mulțumiți și se bucură enorm de asta, ba chiar în cele din urmă capătă ceva mângâiere din asta. Antihriștilor le place chiar mai mult să fie flatați și se bucură cel mai mult atunci când oamenii de acest fel se apropie de ei și roiesc în jurul lor. Nu este acest lucru problematic? Așa sunt antihriștii; lor le place ca oamenii să îi laude și să îi aplaude, să îi venereze și să îi urmeze, pe când cei care urmăresc adevărul și sunt relativ integri nu apreciază nimic din toate acestea. Trebuie să te apropii de oameni care îți pot vorbi deschis; să ai oameni de acest fel lângă tine constituie un mare avantaj. În special, să ai asemenea oameni buni în jurul tău precum cei care, atunci când îți descoperă o problemă, au curajul să îți aducă reproșuri și să te expună, te poate feri de rătăcire. Lor nu le pasă care este statutul tău și, în momentul în care descoperă că ai făcut ceva ce este împotriva adevărurilor-principii, îți vor aduce reproșuri și te vor expune dacă este necesar. Doar asemenea oameni sunt integri, cu simțul dreptății și, indiferent de modul în care te expun și îți aduc reproșuri, toate sunt pentru a te ajuta și a te superviza și a te promova. Trebuie să te apropii de asemenea oameni; cu asemenea oameni lângă tine, care să te ajute, devii relativ mult mai în siguranță – asta înseamnă să ai protecția lui Dumnezeu. Să ai zilnic alături de tine oameni care înțeleg adevărul și care susțin principiile, supervizându-te, este benefic pentru ca tu să-ți faci îndatorirea și lucrarea bine. Categoric, nu trebuie să îi ai ca asistenți pe acei oameni vicleni, înșelători, care te lingușesc și te flatează; să ai asemenea oameni lipiți de tine este ca și cum ai avea muște urât mirositoare pe tine, vei fi expus atâtor bacterii și virusuri! Asemenea oameni sunt predispuși spre a te tulbura și a-ți afecta lucrarea, te pot duce în ispită și rătăcire și pot aduce asupra ta dezastru și calamitate. Trebuie să stai departe de ei, cu cât mai departe, cu atât mai bine, și dacă poți discerne faptul că au esență de neîncrezători și îi poți îndepărta din biserică, e și mai bine. Odată ce o persoană integră care urmărește adevărul vede că ai o problemă, îți va spune adevărul indiferent de statutul tău, indiferent de cum o vei trata, chiar și dacă o vei concedia. Niciodată nu va încerca să ascundă problema sau să se eschiveze. Este atât de benefic să ai mulți oameni de acest fel în jurul tău! Când faci ceva ce contravine principiilor, ei te vor expune, îți vor oferi opiniile lor asupra problemelor tale și îți vor indica problemele și greșelile deschis și onest; nu vor încerca să te ajute să scapi basma curată și nici măcar nu îți vor da șansa să eviți stânjeneala în fața multor oameni. Cum ar trebui să tratezi asemenea oameni? Ar trebui să îi pedepsești sau să te apropii de ei? (Să mă apropii de ei.) Corect. Ar trebui să îți deschizi inima și să ai părtășie cu ei, să spui: „Este drept că am acea problemă pe care mi-ai indicat-o. În acel moment, eram plin de vanitate și de gânduri privind statutul. Am simțit că, deși fusesem conducător atâția ani, tu nu numai că nu m-ai ajutat să scap basma curată, dar ai și indicat problemele mele în fața atâtor oameni și eu nu am putut să accept asta. Acum, totuși, văd că ceea ce am făcut a fost cu adevărat împotriva principiilor și adevărului și că nu ar fi trebuit să fac asta. Care este relevanța deținerii poziției de conducător? Nu este pur și simplu datoria mea? Toți ne facem datoria și suntem egali în statut. Singura diferență este că eu am ceva mai multă responsabilitate, asta e tot. Dacă descoperi orice problemă în viitor, atunci spune ce se cuvine să spui și nu va fi nicio ranchiună personală între noi. Dacă avem o pricepere diferită a adevărului, atunci putem avea părtășie. În casa lui Dumnezeu și înaintea lui Dumnezeu și a adevărului, vom fi uniți, nu înstrăinați.” Aceasta este o atitudine de practicare și iubire a adevărului. Ce ar trebui să faci pentru a evita calea unui antihrist? Ar trebui să iei inițiativa să te apropii de oameni care iubesc adevărul, oameni care sunt integri, să te apropii de oameni care pot indica problemele tale, care pot vorbi onest și îți pot aduce reproșuri când îți descoperă problemele și în special de oameni care te pot emonda atunci când îți descoperă problemele – aceștia sunt oamenii care sunt cel mai mare beneficiu pentru tine și ar trebui să îi prețuiești. Dacă excluzi și scapi de asemenea oameni buni, atunci vei pierde protecția lui Dumnezeu și dezastrul se va abate treptat asupra ta. Prin apropierea de oameni buni și oameni care înțeleg adevărul, vei avea pace și bucurie și vei putea să ții dezastrul la distanță; prin apropierea de oameni mârșavi, oameni lipsiți de rușine și oameni care te flatează, vei fi în pericol. Nu doar că vei fi ușor de amăgit și păcălit, dar dezastrul se poate abate oricând asupra ta. Trebuie să știi ce tip de persoană va fi cea mai benefică pentru tine – cei care te pot avertiza când faci ceva greșit sau când te preamărești și mărturisești pentru tine însuți și îi induci pe alții în eroare, îți vor fi cei mai benefici. Să te apropii de asemenea oameni reprezintă calea corectă de urmat.

– Cuvântul, Vol. 4: Demascarea antihriștilor, „Punctul patru: Ei se înalță și mărturisesc despre ei înșiși”

Pentru a câștiga simpatia oamenilor și pentru a-și asigura realegerea în funcție, unii conducători de biserică practică principiile democratice în tot ceea ce fac, sub pretextul că nu sunt dictatoriali. Ei folosesc acest lucru ca pe o modalitate de a cumpăra simpatia oamenilor, dar, în realitate, o fac pentru a-și consolida propriul statut. Oare nu este acesta comportamentul unui antihrist? (Ba da.) Numai un antihrist ar acționa în acest mod. Faceți și voi aceste lucruri? (Uneori.) Și reflectați la ce intenții guvernează aceste acțiuni? Acest lucru are sens în cazul unei persoane care abia a început să se formeze în lucrarea de conducător și nu înțelege principiile. Dar dacă este conducător sau lucrător de câțiva ani și continuă să facă acest lucru, atunci aceasta este lipsită de principii. Aceasta este o conducere falsă, iar persoana respectivă nu este una care urmărește adevărul. Dacă o persoană are propriile intenții și scopuri și continuă să facă lucrurile astfel, este un antihrist. Cum vedeți voi această problemă? Ce practicați atunci când vă confruntați cu această problemă? Dacă aveți propriile intenții și scopuri, ce ar trebui să faceți pentru a le înlătura? (Am observat că am unele intenții. Uneori, mă tem că frații și surorile vor spune că nu sunt deschis și transparent în acțiunile mele, că iau decizii de unul singur, fără să le spun. Când voi avea astfel de gânduri, voi discuta și voi rezolva problemele cu frații și surorile. Nu voi lua decizii de capul meu.) Este acceptabil să te consultați cu alții. Este indicat să te asiguri că toată lumea este informată; asta înseamnă să accepți ca lucrarea să îți fie supravegheată de către frați și surori, ceea ce te ajută să îți îndeplinești datoria. Cu toate acestea, în timpul discuțiilor, trebuie să respecți și adevărurile-principii. Dacă te abați de la adevărurile-principii, discuția poate să devieze de la subiect sau se poate irosi timp și nu vei ajunge la concluziile corecte De aceea, atunci când se începe o discuție, conducătorii și lucrătorii trebuie să preia conducerea în citirea pasajelor relevante din cuvintele lui Dumnezeu. În acest fel, toată lumea poate avea părtășie conform cuvintelor Sale. O astfel de părtășie va oferi o cale și va da rezultate bune. Nu poți să stai, pur și simplu, deoparte și să-l lași pe fiecare să aibă părtășie după cum își dorește. Dacă nimeni nu are opinii puternice și nu caută adevărul, atunci acest mod de părtășie este inutil, indiferent cât timp faci asta. Nu va duce niciodată la finalul corect. […]

[…] Trebuie să înțelegi că îndatoririle pe care le îndeplinești și lucrarea pe care o faci sunt însărcinări de la Dumnezeu și trebuie să îți faci lucrarea în conformitate cu cerințele Lui. Dacă procedezi așa, vei avea un obiectiv și o direcție în minte și vei putea căuta adevărul și o cale în cuvintele lui Dumnezeu. Ar trebui apoi să îi îndrumi pe toți spre a avea părtășie despre pasajele relevante din cuvintele lui Dumnezeu și să le dai posibilitatea să aibă părtășie despre adevăr conform cuvintelor Sale, să obțină mai multă lumină din cuvintele lui Dumnezeu, să înțeleagă voia Lui și adevărul, iar apoi să practice în conformitate cu adevărurile-principii. Asta înseamnă să pășești pe calea cea bună. În esență, lucrarea bisericii este de a-i îndruma pe aleșii lui Dumnezeu spre a înțelege și a pătrunde în toate adevărurile pe care Dumnezeu le exprimă. Aceasta este lucrarea fundamentală a bisericii. Așadar, indiferent ce problemă e în curs de rezolvare, nicio adunare nu se poate lipsi de citirea pasajelor relevante din cuvintele lui Dumnezeu sau de părtășia despre adevăr. În cele din urmă, dacă poți avea părtășie despre adevăr și despre principiile de practică până când acestea vor fi clare, toată lumea va înțelege adevărul și va ști cum să îl practice. Indiferent din ce aspect al adevărului mănânci și bei în timpul unei adunări, trebuie să ai părtășie în acest mod și să cauți adevărul pe baza problemelor cu care te confrunți. Cei care înțeleg adevărul trebuie să conducă părtășia, iar cei care au fost luminați pot, apoi, să o continue. În acest fel, cu cât vor avea mai multă părtășie, cu atât mai mult Duhul Sfânt va lucra asupra lor, iar pe măsură ce vor avea mai multă părtășie despre adevăr, vor obține mai multă claritate. Atunci când toți vor înțelege adevărul, vor obține eliberarea și libertatea deplină și vor avea o cale de urmat. Acesta este cel mai bun rezultat pe care îl poate obține o adunare. Când toți vor comunica despre adevărul-realitate până când aceasta va fi clar prin acest tip de părtășie, nu vor înțelege atunci adevărul? (Ba da). După ce oamenii vor înțelege adevărul, vor ști în mod natural cum să-l experimenteze și să-l practice. Când vor putea practica adevărul cu acuratețe, oare nu vor fi obținut adevărul? (Ba da.) Când o persoană a dobândit adevărul, nu Îl va fi câștigat pe Dumnezeu? Dacă cineva L-a câștigat pe Dumnezeu, nu va fi obținut mântuirea din partea Lui? (Ba da). Dacă, în activitatea ta de conducător sau de lucrător, poți obține acest rezultat, îți vei fi făcut lucrarea în mod corespunzător, îți vei fi îndeplinit datoria conform standardelor și vei primi lauda lui Dumnezeu. Când toți aleșii lui Dumnezeu vor înțelege adevărul, ți se vor mai închina, și te vor mai urma? (Nu.) Oamenii doar te vor lăuda, te vor respecta, vor fi dispuși să intre în contact și să interacționeze cu tine și vor fi dispuși să asculte părtășia ta pentru a putea avea beneficii de pe urma acesteia. Cei care înțeleg adevărul pot fi cu adevărat lumina și sarea. Asta înseamnă să îți îndeplinești datoria de ființă creată și să fii o ființă creată corespunzătoare. Atunci când oamenii vor fi înțeles adevărul și vor fi ajuns la o relație mai strânsă cu Dumnezeu, vor putea atinge compatibilitatea cu El, nu se vor mai răzvrăti împotriva Lui, nu Îl vor mai înțelege greșit și nu I se vor mai împotrivi și vor putea să Îl preamărească și să fie martori pentru Dumnezeu indiferent de problemele cu care se confruntă. Dacă, în calitate de conducător sau de lucrător, practici conform unor principii ca acestea, în cel mai scurt timp, vei fi adus oamenii în fața lui Dumnezeu. Oamenii pe care îi conduci vor fi, de asemenea, capabili să practice adevărul, să intre în realitate, să-L preamărească pe Dumnezeu și să Îi fie martori. În acest fel, oamenii pe care îi conduci vor putea și ei să fie lăudați și câștigați de Dumnezeu. Așadar, atunci când un conducător merge pe calea urmăririi adevărului, acest lucru este pe deplin în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Atât timp cât ceea ce fac oamenii este în concordanță cu adevărurile-principii, rezultatele acțiunilor lor vor fi din ce în ce mai bune, fără nici un efect secundar, iar ei vor avea binecuvântarea și protecția lui Dumnezeu în orice privință. Chiar dacă uneori vor produce unele abateri, Dumnezeu îi va lumina și îi va conduce, iar ei vor găsi îndreptarea în cuvintele lui Dumnezeu. Atunci când oamenii iau calea cea bună, ei vor avea parte de binecuvântarea și de protecția lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

Omului corupt îi place să urmărească statutul și să se bucure de beneficiile sale. Lucrul acesta e valabil pentru orice persoană, fie că în prezent ai statut sau nu: e peste măsură de greu să abandonezi statutul și să te descotorosești de ispitele lui. Asta cere multă cooperare din partea omului. Ce presupune o astfel de cooperare? În principal, să cauți adevărul, să-l accepți, să înțelegi intențiile lui Dumnezeu și să pătrunzi în mod clar esența problemelor. Cu aceste lucruri, omul va avea credința de a învinge ispita statutului. În plus, trebuie să te gândești la modalități eficiente de a scăpa de ispită și de a mulțumi intențiile lui Dumnezeu. Trebuie să ai căi de practică. Asta te va menține pe calea corectă. Fără căi de practică, vei cădea adesea în ispită. Chiar dacă vei dori s-o iei pe calea cea dreaptă, eforturile tale nu se vor solda cu mare lucru, până la urmă, oricât de mult încerci. Care sunt, deci, ispitele pe care le întâmpinați des? (Când obțin un succes îndeplinindu-mi datoria și câștig stima deosebită a fraților și surorilor, mă simt satisfăcut de mine însumi și mă bucur mult de sentimentul acesta. Uneori nu-mi dau seama de asta; alteori îmi dau seama într-adevăr că starea aceasta e greșită, dar tot nu mă pot răzvrăti împotriva ei.) Aceea este o ispită. Cine mai vrea să vorbească? (Pentru că sunt conducător, frații și surorile îmi acordă câteodată tratament special.) Și aceea este o ispită. Dacă nu ești conștient de ispitele pe care le întâmpini, ci le gestionezi prost și nu poți să faci alegerile corecte, ispitele acestea îți vor aduce mâhnire și nefericire. Ca un exemplu, să zicem că tratamentul special pe care ți-l acordă frații și surorile include avantajele materiale de a te hrăni, de a te îmbrăca, de a te găzdui și de a-ți acoperi nevoile cotidiene. Dacă lucrurile de care beneficiezi sunt mai de calitate decât ceea ce-ți oferă ei, vei desconsidera și poate vei refuza cu dispreț darurile lor. Însă dacă ai întâlni un om bogat și el ți-ar dărui un costum elegant, spunând că nu-l poartă, ai putea rămâne ferm în fața unei asemenea ispite? S-ar putea să reflectezi asupra situației, zicându-ți: „E bogat și hainele acestea nu înseamnă nimic pentru el. Oricum nu le poartă. Dacă nu mi le dă mie, le va ține împachetate pe undeva. Așadar, le voi păstra.” Voi ce înțelegeți din hotărârea aceasta? (Deja se bucură de beneficiile statutului.) De ce înseamnă lucrul acesta să te bucuri de beneficiile statutului? (Pentru că a acceptat lucruri elegante.) A te bucura de beneficiile statutului înseamnă doar a accepta lucrurile elegante care ți se oferă? Dacă ți se oferă ceva obișnuit, însă e exact ce ai nevoie, așa că accepți, și asta se consideră tot că te bucuri de beneficiile statutului? (Da. Ori de câte ori cineva acceptă lucruri de la alții pentru a-și satisface propriile dorințe egoiste, așa se consideră.) Se pare că nu vă este clară această problemă. Te-ai gândit vreodată la următorul lucru: dacă nu ai fi conducător și nu ai avea niciun statut, ți-ar mai oferi el darul acesta? (Nu.) Cu siguranță nu. Fiindcă ești conducător, de aceea îți face el darul acesta. S-a schimbat natura lucrului. Asta nu e caritate normală, și aici e problema. Dacă l-ai întreba: „Dacă n-aș fi conducător, ci pur și simplu un frate sau o soră obișnuită, mi-ai face un asemenea dar? Dacă de articolul acesta ar avea nevoie un frate sau o soră, l-ai da lor?”, el ar spune: „N-aș putea. Nu pot să dau lucruri la întâmplare, oricui. Ți-l dau ție pentru că ești conducătorul meu. Dacă nu ai avea acest statut special, de ce ți-aș da un asemenea dar?” Acum vezi cum nu ai reușit să înțelegi situația. L-ai crezut când ți-a spus că nu avea ce face cu acel costum elegant, însă el te înșela. Scopul lui e să te facă să-i accepți darul pentru ca, în viitor, să fii bun cu el și să-i acorzi tratament special. Aceasta e intenția din spatele darului său. Realitatea este că tu știi, în inima ta, că el nu ți-ar da niciodată un asemenea dar dacă nu ai avea statut, dar tot îl accepți. Cu gura spui: „Slavă Ție, Dumnezeule! Am acceptat darul acesta de la Dumnezeu, este bunăvoința Sa față de mine.” Nu numai că te bucuri de beneficiile statutului, ci te și delectezi cu lucrurile aleșilor lui Dumnezeu, ca și cum ele ar fi ceea ce ți se cuvine. Nu e aceasta nerușinare? Dacă omul nu are un simț al conștiinței și nicio rușine, atunci aceasta e problema. E asta doar o chestiune de comportament? E pur și simplu greșit să accepți lucruri de la alții și corect să le refuzi? Ce ar trebui să faceți când întâlniți o astfel de situație? Trebuie să-l întrebi pe acest dătător de daruri dacă ceea ce face se conformează principiilor. Spune-i: „Haide să căutăm îndrumare din cuvântul lui Dumnezeu sau din decretele administrative ale bisericii și să vedem dacă ceea ce faci este în acord cu principiile! Dacă nu, nu pot accepta un asemenea dar.” Dacă sursele respective îl informează pe cel care oferă că acțiunea lui încalcă principiile, însă el vrea, totuși, să-ți ofere darul, ce ar trebui să faci? Trebuie să acționezi în acord cu principiile. Oamenii obișnuiți nu pot învinge asta. Tânjesc cu sete ca alții să le dea mai mult și vor să se bucure de mai mult tratament special. Dacă ești genul cel bun de persoană, când te confrunți cu o asemenea situație ar trebui să te rogi imediat lui Dumnezeu, spunând: „Dumnezeule, cu ceea ce mă confrunt azi este în mod sigur un semn al bunăvoinței Tale. Este o lecție pe care mi-ai pregătit-o. Sunt dornic să caut adevărul și să mă port în acord cu principiile.” Ispitele cu care se confruntă cei cu statut sunt prea mari și, odată ce o ispită vine, e într-adevăr greu de învins. Ai nevoie de protecția și ajutorul lui Dumnezeu; trebuie să te rogi Lui și trebuie, totodată, să cauți adevărul și să reflectezi des asupra ta. Astfel, te vei simți echilibrat și liniștit. Însă dacă aștepți până după ce primești asemenea daruri ca să te rogi, vei mai simți oare asemenea echilibru și liniște? (Nu.) Ce va crede Dumnezeu despre tine, atunci? Oare va fi mulțumit de acțiunile tale sau le va detesta? Va detesta acțiunile tale. Oare problema e, pur și simplu, dacă accepți sau nu un lucru? (Nu.) Unde e problema, deci? Problema constă în atitudinea și opiniile pe care le adopți când te confrunți cu o astfel de situație. Hotărăști singur sau cauți adevărul? Ai vreun standard al conștiinței? Ai cumva o inimă cu frică de Dumnezeu? Te rogi lui Dumnezeu ori de câte ori întâlnești situația? În primul rând cauți să-ți satisfaci propriile dorințe, sau în primul rând te rogi și cauți intențiile lui Dumnezeu? Chestiunea aceasta te dă în vileag. Cum ar trebui să gestionezi o astfel de situație? Trebuie să ai principii de practică. Mai întâi, în exterior, trebuie să refuzi aceste considerente materiale speciale, aceste ispite. Chiar și atunci când ți se oferă ceva ce îți dorești în mod deosebit sau exact lucrul de care ai nevoie, trebuie să-l refuzi, la fel. Ce se înțelege prin lucruri materiale? Mâncare, îmbrăcăminte, adăpost și articole de uz zilnic – toate intră aici. Aceste considerente materiale speciale trebuie refuzate. De ce trebuie să le refuzi? Să procedezi astfel e doar o chestiune ce ține de modul în care te porți? Nu. E o chestiune ce ține de atitudinea ta cooperantă. Dacă vrei să practici adevărul, să-L mulțumești pe Dumnezeu și să te ferești de ispită, în primul rând trebuie să ai această atitudine cooperantă. Cu atitudinea aceasta vei fi capabil să te ferești de ispită, iar conștiința ta va fi liniștită. Dacă ți se oferă un lucru pe care-l dorești și îl accepți, inima ta va simți, într-o oarecare măsură, reproșul conștiinței. Totuși, din cauza scuzelor și autojustificărilor tale, vei spune că se cuvine să ți se dea lucrul acesta, că ți se datorează. Și atunci, mustrările tale de conștiință nu vor fi atât de clare sau de evidente. Uneori, anumite motive sau gânduri și păreri îți pot influența conștiința, astfel încât mustrările ei nu sunt evidente. Deci este oare conștiința ta un standard de încredere? Nu este. Acesta-i un semnal de alarmă care avertizează oamenii. Ce fel de avertisment dă el? Că nu există nicio siguranță în a te baza doar pe ceea ce simte conștiința; trebuie să cauți și adevărurile-principii. Acesta e lucrul demn de încredere. Fără adevărul care să-i înfrâneze, oamenii pot să cadă, totuși, în ispită, oferind diverse motive și scuze care le permit să-și satisfacă lăcomia de beneficiile statutului. De aceea, în calitate de conducător, ar trebui să aderi în inima ta la acest unic principiu: întotdeauna voi refuza, întotdeauna mă voi feri și voi respinge total orice tratament special. Respingerea totală este condiția prealabilă pentru a te feri de rău. Dacă ai condiția prealabilă pentru a te feri de rău, deja ești sub protecția lui Dumnezeu într-o anumită măsură. Și dacă ai asemenea principii de practică și te ții ferm de ele, deja practici adevărul și Îl mulțumești pe Dumnezeu. Deja mergi pe calea corectă. Odată ce mergi pe calea corectă și Îl mulțumești deja pe Dumnezeu, mai ai nevoie de testul conștiinței tale? Purtarea în acord cu principiile și practicarea adevărului sunt mai înalte decât standardele conștiinței. Dacă cineva are determinarea de a fi cooperant și este capabil să se poarte în acord cu principiile, deja L-a mulțumit pe Dumnezeu. Acesta e standardul pe care-l cere Dumnezeu de la oameni.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să înlături tentațiile și robia statutului”

Unii oameni nu înțeleg lucrarea lui Dumnezeu și nu știu cum sau pe cine mântuiește El. Ei văd că toți oamenii au firea antihriștilor și pot să meargă pe calea antihriștilor și de aceea consideră că probabil astfel de oameni nu au speranță de mântuire. La sfârșit, toți vor fi judecați ca fiind antihriști. Nu pot fi mântuiți și toți trebuie să piară. Oare sunt corecte asemenea gânduri și păreri? (Nu.) Așadar, cum urmează a fi rezolvată această problemă? Mai întâi, trebuie să înțelegi lucrarea lui Dumnezeu. Omul corupt este cel pe care îl mântuiește El. Omul corupt poate să meargă pe calea antihriștilor și să I se împotrivească lui Dumnezeu. Iată de ce are nevoie de mântuirea Sa. Așadar, cum poate fi determinat un om să-L urmeze cu adevărat pe Dumnezeu, în loc să meargă pe calea antihriștilor? El trebuie să înțeleagă adevărul, să reflecteze asupra lui însuși și să se cunoască, să-și cunoască firea coruptă și natura satanică. Apoi, trebuie să meargă mai departe să caute adevărul și să-și înlăture firea coruptă. Numai în felul acesta te poți asigura că nu vei merge pe calea antihriștilor, că vei evita să devii tu însuți un antihrist și ceea ce Dumnezeu disprețuiește și respinge. Dumnezeu nu lucrează în moduri supranaturale, ci scrutează adânc în inimile oamenilor. Dacă întotdeauna te bucuri de beneficiile statutului, Dumnezeu doar te va dojeni. Te va face să fii conștient de această greșeală, astfel încât să reflectezi asupra ta și să afli că lucrul acesta nu este conform cu adevărul și nu-I este plăcut Lui. Dacă poți ajunge să-ți dai seama de asta și poți să reflectezi asupra ta și să te cunoști pe tine însuți, nu vei avea dificultăți în rezolvarea problemei. Însă dacă trăiești într-o astfel de stare un timp îndelungat, bucurându-te întotdeauna de beneficiile statutului, nereușind să te rogi lui Dumnezeu ori să reflectezi asupra ta și nereușind să cauți adevărul, atunci Dumnezeu nu va face nimic. Te va abandona, așa încât să nu-L simți a fi cu tine. Dumnezeu te va face să-ți dai seama că, dacă vei continua așa, cu siguranță vei deveni ceea ce El detestă. El îți va face cunoscut că această cale este greșită, că modul tău de a trăi este greșit. Oferindu-le oamenilor o astfel de conștientizare, scopul Lui este de a le face cunoscute acele acțiuni care sunt drepte și cele care sunt greșite, permițându-le să facă alegerea corectă. Însă depinde de credința și cooperarea omului dacă el poate alege sau nu să meargă pe calea cea dreaptă. Când Dumnezeu face aceste lucruri, El te îndrumă spre o înțelegere a adevărului dar, dincolo de asta, îți lasă ție puterea alegerii, iar aceasta este, în esență, dacă mergi pe calea cea dreaptă sau nu. Dumnezeu nu te obligă niciodată. El niciodată nu te controlează cu forța și nu-ți poruncește să faci ceva, nu te pune să faci una sau alta. Dumnezeu nu Se poartă așa. El îți permite să alegi liber. Ce ar trebui să facă cineva, în asemenea momente? Când îți dai seama că ceea ce faci este greșit, că modul tău de a trăi este greșit, poți ajunge imediat să practici în acord cu metodele corecte? Asta ar fi foarte dificil. Aici trebuie să se dea o luptă, pentru că lucrurile iubite de om sunt filosofia și logica Satanei, care se opun adevărului. Uneori știi ce ar fi drept și ce ar fi greșit, și există o luptă în inima ta. În timpul unei astfel de lupte, trebuie să te rogi frecvent, să-L lași pe Dumnezeu să te îndrume și să te critice, ca să devii conștient de lucrurile pe care nu ar trebui să le faci. Apoi, răzvrătește-te în mod activ împotriva unor asemenea ispite, ferește-te de ele și evită-le. Asta cere cooperarea ta. În timpul bătăliei vei mai face greșeli și este ușor s-o iei pe calea greșită. Deși poate că în inima ta alegi direcția cea bună, nu este sigur că o vei lua pe calea cea dreaptă. Nu așa stau, într-adevăr, lucrurile? O neglijență de-o clipă și o apuci pe calea greșită. Ce înseamnă aici „o neglijență de-o clipă”? Înseamnă că o ispită este prea mare. Pentru tine, asta se poate reduce la considerente care țin de înfățișare sau de dispoziția ta sau de vreun context deosebit ori de un mediu deosebit. Factorul cel mai grav este, de fapt, firea ta coruptă, care te domină și te controlează. Asta e ceea ce-ți îngreunează urmarea căii drepte. Poate ai ceva credință, dar încă ești aruncat și purtat încoace și-ncolo de circumstanțe. Până nu ești emondat, până nu ești pedepsit și disciplinat, până când obstacolele nu-ți umplu calea și nu vezi niciun drum înainte, până atunci nu-ți vei da seama că urmărirea faimei, câștigului și statutului nu reprezintă calea cea dreaptă, ci un lucru detestat și blestemat de Dumnezeu, că numai a merge pe calea pe care o cere Dumnezeu este drumul corect în viață și că, dacă nu-ți concentrezi voința să mergi pe calea aceasta, vei fi eliminat cu totul. Lumea nu plânge până nu vede sicriul! Totuși, pe parcursul acestei lupte, dacă omul are o credință mare, o puternică hotărâre de-a coopera și voința de a urmări adevărul, îi va fi mai ușor să învingă aceste ispite. Dacă slăbiciunea ta vitală este grija deosebită pentru demnitate și iubirea statutului, lăcomia după faimă, câștig și plăcerile trupului, iar aceste lucruri sunt deosebit de puternice în sinea ta, îți va fi greu să ieși victorios. Ce înseamnă asta, că îți va fi greu să ieși victorios? Înseamnă că îți va fi greu să alegi calea urmăririi adevărului, așa că e posibil să alegi, în locul ei, calea greșită, făcându-L pe Dumnezeu să te deteste și să te abandoneze. Însă dacă ești mereu atent și prudent și poți să vii des înaintea lui Dumnezeu ca să fii criticat și disciplinat și dacă nu te bucuri de beneficiile statutului, nici nu râvnești la faimă, câștig sau plăcerile trupului și dacă, atunci când ai asemenea gânduri, te bazezi pe Dumnezeu pentru a te răzvrăti împotriva lor din toate puterile tale, înainte ca ele să ducă la fapte, și te rogi Lui și cauți adevărul și, în cele din urmă, ești capabil să mergi pe calea practicării adevărului și să pătrunzi în acea realitate, indiferent de toate celelalte, atunci nu vei avea oare mai multe șanse de a alege direcția cea bună când te confrunți cu o mare ispită? (Ba da.) Asta depinde de rezervele tale obișnuite acumulate. Spuneți-Mi: dacă un om întâmpină o ispită mare, poate el mulțumi pe deplin intenția lui Dumnezeu bazându-se pe statura lui, așa cum este, pe voința proprie sau pe rezervele sale obișnuite acumulate? (Nu.) Poate el să o mulțumească în parte? (Da.) E posibil ca omul să o poată mulțumi în parte, dar când dă de mari dificultăți, este necesară intervenția lui Dumnezeu. Dacă vrei să practici adevărul, bazarea numai pe înțelegerea omenească a adevărului și pe voința omenească nu-ți poate oferi protecție totală și nici nu poți să mulțumești intențiile lui Dumnezeu și să te ferești întru totul de rău. Soluția este că omul trebuie să aibă hotărârea de a coopera și să se bazeze pe lucrările lui Dumnezeu pentru restul. Să presupunem că spui: „M-am străduit mult pentru scopul acesta și am făcut tot ce am putut. Cu orice ispite sau circumstanțe mă voi confrunta în viitor, statura mea e doar atât de mare și doar atât pot să fac.” Văzând că te porți astfel, ce va face Dumnezeu? El te va păzi împotriva acestor ispite. Când Dumnezeu te va proteja de aceste ispite, vei fi capabil să practici adevărul, credința ta va deveni tot mai fermă, iar statura ta va crește, treptat.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să înlături tentațiile și robia statutului”