de Xincheng, China

În iulie 2020, am fost aleasă conducătoare de biserică și însărcinată cu lucrarea bisericii alături de sora Chen Shi. Când am început să îndeplinesc această datorie, îmi lipsea o înțelegere clară a multor principii și discutam cu ea de fiecare dată când aveam o întrebare. Am acceptat cu ușurință orice sfat pe care mi l-a dat. După un timp, am început să obțin unele rezultate în datoria mea; am simțit că sunt competentă în lucrarea mea și că pot să mă descurc fără ajutor. După aceea, când repartizam sarcinile, mă ocupam singură de acest lucru, fără să discut cu Chen Shi. Chiar și în unele cazuri în care ar fi trebuit să luăm o decizie împreună, eu luam decizia singură. Văzând că nu acționam conform principiilor, Chen Shi îmi amintea adesea să nu mai iau decizii arbitrare. Uneori chiar spunea asta în fața diaconilor. Mă simțeam ca și cum ar fi avut ceva cu mine; nu avea pic de considerație pentru demnitatea mea și mă făcea de râs. Așa că m-am simțit puțin potrivnică față de ea. Uneori, când discutam despre lucrare, ea îmi respingea ideile, iar eu deveneam sfidătoare, gândindu-mă: „Amândouă suntem responsabile cu lucrarea bisericii, așa că de ce ceea ce spui tu este corect, iar ceea ce spun eu este greșit? Întotdeauna îmi respingi ideile; nu face asta să pară că ești mai bună decât mine? Nu vor crede frații și surorile că sunt o conducătoare rea? Cum voi mai da ochii cu toți atunci?” Am dezvoltat o prejudecată împotriva ei. După aceea, când discutam despre lucrare, de îndată ce ideea mea era respinsă, tăceam. Chiar dacă, uneori, consideram că are dreptate, gândul de a ceda în fața ei mă făcea să mă simt inconfortabil. În timp, prejudecata mea față de ea doar s-a intensificat. Nu voiam să vorbesc cu ea, cu atât mai puțin să discut despre lucrare cu ea. Era foarte constrânsă de mine, iar eu m-am simțit, de asemenea, foarte inhibată și reprimată.

În ianuarie 2021, din cauza unor probleme de sănătate, a lipsei noastre îndelungate de colaborare armonioasă și a faptului că se simțea constrânsă de mine, Chen Shi a cedat unui acces de negativism din care nu și-a revenit niciodată. În cele din urmă, a demisionat din funcție. În octombrie, biserica a organizat alegeri pentru ocuparea unui post de conducere vacant. O conducătoare superioară a adus-o în discuție pe Chen Shi, întrebând despre situația ei. O colegă, sora Wang Zhixin, a spus: „Starea ei s-a îmbunătățit mult în ultima vreme și poartă o povară mai mare în datoria ei.” Acest lucru m-a îngrijorat puțin: „Cred că are o părere bună despre Chen Shi. După asemenea cuvinte, conducătoarea va crede cu siguranță că Chen Shi este potrivită pentru această funcție. Dacă ea chiar este aleasă, atunci nu va însemna că vom lucra din nou împreună?” Gândindu-mă la timpul petrecut împreună, m-am simțit îngrozită: „Înainte, când aveam opinii diferite despre cum să continuăm lucrarea, majoritatea colegilor erau de partea lui Chen Shi și nimeni nu mă asculta. Are și un simț al dreptății. Când observa că nu acționez conform principiilor, îmi semnala acest lucru, făcându-mă să mă simt stânjenită. A fost foarte neplăcut să lucrez cu ea. Dacă va trebui să lucrez din nou cu ea, nu va fi la fel? Dacă îmi semnalează mereu ce probleme am, nu va fi distrusă imaginea pe care mi-am creat-o printre frați și surori?” Conștientizând acest lucru, chiar nu am vrut să lucrez cu Chen Shi. M-am gândit: „N-o să meargă. Trebuie să le spun tuturor despre corupția pe care o dezvăluise înainte, altfel va fi un chin dacă va fi aleasă.” Astfel, am descris rapid toate comportamentele ei slabe, inclusiv faptul că era preocupată de statut și că nu purta o povară în datoria ei și multe altele. Îngrijorându-mă că nu sunt suficient de precisă, am dat și câteva exemple reale ca să-mi dovedesc punctul de vedere. Conducătoarea a simțit că nu o pot trata corect pe Chen Shi și a avut părtășie cu mine despre principiul de a-i trata pe ceilalți corect, însă eu nu am înțeles. Câteva zile mai târziu, alegerile începuseră oficial, iar sora Li Ming m-a întrebat despre situația lui Chen Shi. M-am gândit în sinea mea: „Nu este apropiată de Chen Shi și nu o cunoaște bine. Trebuie să îi spun că Chen Shi nu este potrivită pentru a fi conducătoare. În acest fel, nu va vota cu ea.” Așa că i-am povestit totul despre comportamentul neadecvat al lui Chen Shi de dinainte, inclusiv că nu a purtat o povară în datoria sa. Dar chiar atunci, o soră din apropiere a spus: „Chen Shi nu a purtat o povară atunci pentru că era într-o stare proastă. În ultima vreme, ea și-a schimbat starea și poartă o povară în datoria ei. În plus, are părtășie cu răbdare cu noi și ne ajută atunci când nu înțelegem ceva în îndatoririle noastre.” Când am auzit asta, m-am neliniștit: „De ce o tot complimentezi pe Chen Shi? Ai votat deja cu ea? Va vota și Li Ming cu ea după ce a auzit ce ai spus? Dacă ea chiar este aleasă, vom lucra din nou împreună. Atunci, nu numai că nu voi putea să ies în evidență, dar o să mă corecteze tot timpul. Ar fi mai bine dacă ar fi ales un partener nou. În acest fel, din moment ce sunt conducătoare de ceva timp și înțeleg mai multe principii, va fi de acord cu opiniile mele de cele mai multe ori. Chiar dacă fac ceva greșit, probabil că nu va vedea clar acest lucru și nu mă va critica direct, așa că statutul meu nu va fi contestat.” Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât mai mult simțeam că nu o puteam lăsa pe Chen Shi să fie aleasă. Așa că am spus imediat că Chen Shi nu are prea multă experiență de viață și că doar împărtășește cuvinte și doctrine. Văzând-o pe Li Ming dând din cap, m-am simțit un pic ușurată, gândindu-mă că ar putea însemna că nu va vota cu Chen Shi. Spre surprinderea mea, în final, Chen Shi și o altă soră au fost la egalitate cu cele mai multe voturi. Am devenit și mai îngrijorată că Chen Shi va fi aleasă și că va începe să lucreze din nou cu mine. După un timp, conducătoarea m-a întrebat: „Dacă Chen Shi chiar este aleasă, cum te vei simți?” Întrebarea m-a făcut să mă îngrijorez că ar putea s-o aleagă cu adevărat pe Chen Shi, așa că m-am grăbit să răspund: „Chen Shi nu are prea multă experiență de viață și are o fire foarte coruptă…” Conducătoarea și-a dat seama cât mă împotrivesc lui Chen Shi și m-a expus din nou: „Tu observi doar slăbiciunile oamenilor și nu le remarci niciodată punctele forte. Nu vei putea să colaborezi bine cu nimeni dacă ești așa. Ești arogantă și îngâmfată.” A fost o lovitură pentru mine să o aud pe conducătoare spunând că nu aș putea colabora bine cu nimeni. Am simțit că acea conducătoare îmi descoperise intențiile și cu siguranță nu avea o părere bună despre mine. Acum, atât frații și surorile, cât și conducătorii o plăceau pe Chen Shi, deci cum aș fi putut să-mi fac datoria în continuare? Mă simțeam îngrozitor și nici nu mai voiam să fiu conducătoare. M-am gândit: „Dacă voi toți credeți că este atât de bună, alegeți-o odată!” Așa că i-am spus conducătoarei: „Nu am o umanitate bună și nu pot colabora cu nimeni. Nu mai pot face această datorie. Cred că ar trebui să alegeți un alt conducător care să mă înlocuiască.” Conducătoarea a avut părtășie cu mine și mi-a zis: „Nu spun că ești arogantă și îngâmfată pentru a te limita, ci pentru a te îmboldi să cauți adevărul și să-ți rezolvi firea coruptă…” Auzind asta, mi-am dat seama că îmi vărsam furia pe datoria mea și m-am simțit un pic vinovată și stânjenită. Dar, când mă gândeam să lucrez cu Chen Shi, deveneam agitată. Nu voiam să am de-a face cu această situație, așa că am spus ca scuză că am altă treabă și am plecat. M-am simțit foarte tristă în sinea mea. Mi-am dat seama că Îi stăteam împotrivă lui Dumnezeu și că El își ascunsese fața de mine. De asemenea, evitam situația pe care El o rânduise pentru mine. Dacă nu schimbam lucrurile, Dumnezeu mă va disprețui și voi pierde lucrarea Duhului Sfânt. În acest moment, m-am simțit puțin speriată, așa că am venit în fața lui Dumnezeu în rugăciune: „Dumnezeule, trebuie să învăț o lecție din situația pe care mi-ai rânduit-o astăzi. Este greșit din partea mea să o evit și să mă împotrivesc, dar nu știu cum să reflectez asupra mea și cum să mă înțeleg. Te rog, îndrumă-mă să mă supun rânduielilor Tale și să învăț o lecție pe parcurs.” După rugăciune, m-am simțit un pic mai liniștită.

Rezultatul alegerilor a fost anunțat a doua zi: Chen Shi fusese aleasă conducătoare. Vestea nu m-a afectat prea mult. Am început să reflectez asupra mea: criticasem constant corupția și neajunsurile lui Chen Shi, dar nu menționasem niciodată punctele ei forte și meritele. Nu cumva o excludeam? Așa că am căutat pasaje din cuvintele lui Dumnezeu referitoare la modul în care antihriștii își exclud disidenții. Un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu chiar m-a impresionat. Dumnezeu Atotputernic spune: „Cum îi atacă și îi exclud antihriștii pe cei care urmăresc adevărul? Ei utilizează deseori metode care altora li se par rezonabile și potrivite, folosind chiar dezbateri despre adevăr ca să obțină un avantaj, ca să-i atace, să-i condamne și să-i inducă în eroare pe alți oameni. De exemplu, un antihrist crede că, dacă partenerii săi sunt oameni care urmăresc adevărul, aceștia pot să-i amenințe statutul și, prin urmare, antihristul va rosti predici mărețe și va discuta despre teorii spirituale pentru a-i induce în eroare pe oameni și a-i face să-l admire. În acest fel, își poate deprecia și suprima partenerii și colegii și poate să-i facă pe oameni să simtă că, deși partenerii conducătorului lor sunt persoane care urmăresc adevărul, ei nu sunt egalii lui în ceea ce privește calibrul și capacitatea. Unii oameni chiar spun: «Predicile conducătorului nostru sunt mărețe și nimeni nu se poate compara cu el.» Pentru un antihrist, este extrem de satisfăcător să audă un astfel de comentariu. El se gândește în sinea lui: «Tu ești partenerul meu, nu ai unele adevăruri-realități? De ce nu poți să vorbești cu aceeași elocvență și măreție ca mine? Ești complet umilit acum. Îți lipsește capacitatea și totuși îndrăznești să concurezi cu mine!» La asta se gândește antihristul. Care este țelul acestuia? Încearcă toate mijloacele posibile pentru a-i suprima, a-i deprecia pe alți oameni și a se poziționa deasupra acestora. Așa îi tratează un antihrist pe toți cei care urmăresc adevărul sau lucrează cu el. […] Pe lângă aceste fapte rele, antihriștii fac ceva și mai josnic, și anume încearcă mereu să găsească o modalitate prin care să-i aibă la mână pe cei care urmăresc adevărul. De exemplu, dacă unii oameni au fost desfrânați sau au comis o altă fărădelege, antihriștii se folosesc de acest lucru ca pârghie pentru a-i ataca, caută oportunități pentru a-i insulta, a-i da în vileag și a-i defăima, îi etichetează pentru a le descuraja entuziasmul în privința îndeplinirii îndatoririlor, astfel încât să se simtă negativi. De asemenea, antihriștii îi fac pe aleșii lui Dumnezeu să-i discrimineze pe aceștia, să-i evite și să-i respingă, astfel încât cei care urmăresc adevărul să fie izolați. În cele din urmă, când toți cei care urmăresc adevărul se simt negativi și slabi, nu își mai îndeplinesc în mod activ îndatoririle și nu sunt dispuși să participe la adunări, scopul antihriștilor este atins. Întrucât aceia care urmăresc adevărul nu mai reprezintă o amenințare pentru statutul și puterea lor și nimeni nu mai îndrăznește să-i raporteze sau să-i dea în vileag, antihriștii se pot simți în largul lor. […] Pe scurt, pe baza acestor manifestări ale antihriștilor, putem determina că ei nu îndeplinesc datoria de conducere, întrucât nu-i conduc pe oameni în a mânca și bea din cuvintele lui Dumnezeu sau nu au părtășie despre adevăr și nu îi udă sau nu-i susțin pe oameni ca să le permită să dobândească adevărul. În schimb, ei perturbă și tulbură viața bisericească, demontează și distrug lucrarea bisericii și le pun bețe-n roate oamenilor pe calea urmăririi adevărului și a dobândirii mântuirii. Ei vor să-i conducă pe aleșii lui Dumnezeu spre rătăcire și să-i facă să-și piardă șansa de a obține mântuirea. Acesta este scopul final pe care antihriștii doresc să-l atingă prin perturbarea și tulburarea lucrării bisericii” (Cuvântul, Vol. 4: Expunerea antihriștilor, „Punctul trei: Ei îi exclud și îi atacă pe cei care urmăresc adevărul”). Acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu m-a lovit chiar unde mă durea. Dumnezeu expune modul în care antihriștii îi îndepărtează și îi exclud pe disidenți, găsind greșeli și denigrându-i pe cei care urmăresc adevărul, pentru a-și consolida propriul statut. Oare nu exact așa o tratam eu pe Chen Shi? În timpul alegerilor, când am văzut cum toată lumea avea o părere bună despre ea, mi-am amintit de perioada în care am lucrat împreună, cum toți ceilalți îi acceptau ideile de cele mai multe ori și cum ea primea toată atenția în locul meu. Întotdeauna îmi scotea în evidență defectele, făcându-mă de râs. Îmi făceam griji că, dacă ar fi aleasă din nou, ar fi la fel ca înainte: frații și surorile ar asculta-o și ar admira-o doar pe ea și nimeni nu m-ar mai asculta pe mine. Așa că, atunci când o colegă a spus că Chen Shi ar putea purta o povară și când o altă soră s-a gândit să voteze cu ea, am intrat într-o criză și am făcut tot ce mi-a stat în puteri pentru a-i nega punctele forte, exagerând manifestările ei anterioare de corupție. Am spus că nu are prea multă experiență de viață și că nu urmărește adevărul, încercând să îi fac pe toți să dezvolte prejudecăți împotriva ei, astfel încât să nu o voteze. Când conducătoarea a observat problema mea și m-a emondat pentru că am tratat-o nedrept pe Chen Shi, am văzut că nu am obținut ceea ce doream, după care am devenit irezonabilă, dorind să-mi abandonez datoria. Tot ce am spus a fost plin de viclenie și de motive ascunse. Totul a fost pentru a-mi proteja mândria și statutul. Cu ce se deosebea asta de antihriștii care, pentru a-și consolida statutul, îi atacă pe cei care urmăresc adevărul? Acum, exista o nevoie urgentă ca oamenii să colaboreze în lucrarea bisericii; chiar dacă Chen Shi dăduse semne de corupție și avusese neajunsuri, ea avea un simț al dreptății și purta o povară în datoria ei. Ea a căutat adevărul atunci când s-a confruntat cu probleme și a urmărit adevărul, așa că îndeplinea cerințele aplicabile unui conducător. Dar eu mă temusem că îmi va amenința statutul în ochii celorlalți, așa că făcusem tot posibilul să o denigrez și să o exclud, fără nici cea mai mică considerație pentru lucrarea bisericii. Nu am fost deloc atentă la intențiile lui Dumnezeu; cum îmi făceam eu datoria? Tulburam și perturbam lucrarea bisericii; făceam rău! Conștientizând acest lucru, am simțit brusc cât de îngrozitoare fusesem. În trecut, am crezut întotdeauna că excluderea și pedepsirea oamenilor sunt acte ale unui antihrist, dar acum mi-am dat seama că și eu aveam o fire de antihrist și că mergeam pe calea unui antihrist. Dacă nu mă pocăiesc, voi fi doar disprețuită și respinsă și eliminată de Dumnezeu. Ajungând la această constatare, m-am simțit îngrozită, dar am înțeles și că faptul de a fi emondată și dezvăluită era ocazia mea de a reflecta și de a mă pocăi. Trebuia să caut adevărul pentru a-mi rezolva firea coruptă și să colaborez cum trebuie cu Chen Shi pentru a face bine lucrarea bisericii și pentru a repara regretele din trecut.

După aceea, m-am deschis față de frații și de surorile mele cu privire la corupția mea, astfel încât să aibă discernământ față de afirmațiile mele anterioare despre Chen Shi și să o trateze corect. Am încetat să o mai exclud și să mă împotrivesc lui Chen Shi când o vedeam și am întrebat-o și m-am interesat în mod activ de starea ei, am discutat despre lucrare și am colaborat cu ea. Treptat, am început să ne înțelegem mult mai bine, iar eu m-am simțit mult mai în largul meu. În special, în timpul adunărilor, când Chen Shi vorbea foarte practic despre experiența și înțelegerea ei, m-am rușinat și mai tare; sora mea aproape că pierduse din cauza mea această oportunitate de a practica drept conducătoare. Aproape că făcusem rău.

Mai târziu, am continuat să caut adevărul și să reflectez asupra mea. Am dat peste acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Prețuirea antihriștilor față de reputația și statutul lor o depășește pe cea a oamenilor normali și este ceva din firea-esență a lor; nu e un interes temporar sau efectul tranzitoriu al împrejurimilor lor – e ceva înăuntrul vieții lor, în oasele lor și, astfel, este esența lor. Altfel spus, în tot ceea ce fac antihriștii, prima lor considerație este propria reputație și propriul statut, nimic altceva. Pentru antihriști, reputația și statutul sunt viața lor și scopul lor de-o viață. În tot ceea ce fac, primul lor gând este: «Ce se va întâmpla cu statutul meu? Și cu reputația mea? Oare această acțiune îmi va da o reputație bună? Îmi va ridica statutul în mintea oamenilor?» Acesta e primul lucru la care se gândesc, ceea ce e o dovadă amplă că au firea și esența antihriștilor; de aceea iau lucrurile în considerare în acest fel. […] Cu toate că și antihriștii cred în Dumnezeu, ei văd urmărirea reputației și a statutului ca echivalând cu credința în Dumnezeu și îi acordă aceeași importanță. Cu alte cuvinte, în timp ce merg pe calea credinței în Dumnezeu, ei își și urmăresc propria reputație și propriul statut. Se poate spune că, în inimile lor, antihriștii consideră urmărirea adevărului în credința lor în Dumnezeu ca fiind căutarea reputației și a statutului; căutarea reputației și a statutului e și căutarea adevărului, iar a câștiga reputație și statut înseamnă a câștiga adevărul și viața. Dacă simt că nu au reputație, câștiguri sau statut, că nimeni nu-i admiră, nu-i stimează sau nu-i urmează, sunt foarte dezamăgiți, consideră că nu are rost să creadă în Dumnezeu, că acest lucru nu are nicio valoare și își spun în sinea lor: «Este o astfel de credință în dumnezeu un eșec? Este lipsită de speranță?» Ei chibzuiesc adesea la astfel de lucruri în inimile lor, plănuiesc cum își pot face un loc în casa lui Dumnezeu, cum pot avea o reputație înaltă în biserică, astfel încât oamenii să-i asculte când vorbesc, să-i sprijine când acționează și să-i urmeze oriunde merg; astfel încât ei să aibă ultimul cuvânt în biserică și faimă, câștig și statut – chiar se concentrează la astfel de lucruri în inimile lor. Acestea sunt lucrurile pe care le urmăresc asemenea oameni” [Cuvântul, Vol. 4: Expunerea antihriștilor, „Punctul nouă (Partea a treia)”]. Dumnezeu expune modul în care antihriștii prețuiesc reputația și statutul și cum tot ceea ce fac servește căutării lor de putere. Ei vor ca toată lumea să li se supună și să aibă un loc pentru ei în inimile lor. În esență, ei fac toate acestea pentru a-și stabili propria împărăție independentă și pentru a concura cu Dumnezeu pentru oameni: pentru a-i face pe oameni să-i venereze. Am văzut cum manifestările mele erau exact ca acelea pe care Dumnezeu le-a expus. Încercam mereu să-mi protejez imaginea în ochii celorlalți, căutând statutul și să am ultimul cuvânt. Voiam să fiu în centrul atenției tuturor. Când apărea cineva mai talentat decât mine, îl vedeam ca pe o amenințare la adresa statutului meu și îl atacam și îl excludeam. Exact așa am tratat-o eu pe Chen Shi. Făcându-mi griji că nu voi fi în stare să ies în evidență dacă ea ar fi fost aleasă conducătoare, am exagerat corupțiile ei din trecut pentru a-i induce în eroare pe ceilalți să nu o voteze. Am sperat chiar că va fi ales un partener nou. În acest fel, având în vedere că eu eram conducătoare de mult mai mult timp, indiferent de ceea ce spuneam sau făceam, chiar dacă nu era în concordanță cu principiile, noul meu partener nu ar fi văzut lucrurile clar și nu m-ar fi expus sau criticat. Aș fi fost atunci șefa bisericii, orice aș fi spus ar fi fost valabil și aș fi putut face orice doream. Ambițiile și dorințele mele erau complet scăpate de sub control; eram în mare pericol! Pentru a-și menține regimul autocratic, PCC nu le permite oamenilor decât să îi urmeze și să li se supună. Ei le interzic categoric oamenilor să creadă în Dumnezeu și să-L urmeze, iar cei care cred vor fi arestați și persecutați cu cruzime. Și eu aș putea chiar să îndepărtez și să exclud oameni pentru a-mi proteja propriul statut. Pur și simplu nu-mi venea să cred cât de îngrozitoare devenisem de dragul statutului! În calitate de conducătoare a bisericii, ar trebui să lucrez împreună cu cei care urmăresc adevărul, uniți în inimă și minte, pentru a face bine lucrarea bisericii, și să aduc frații și surorile înaintea lui Dumnezeu. Dar eu nu mă gândeam decât la reputație și la statut. Nu aveam loc în inima mea pentru lucrarea bisericii sau pentru pătrunderea în viață a fraților și surorilor mele și nu aveam deloc o inimă cu frică de Dumnezeu. Credeam în Dumnezeu de ani de zile, dar încă o îndepărtam pe sora mea de dragul statutului meu. Ceea ce am făcut L-a dezgustat cu adevărat pe Dumnezeu!

Mi-am dat seama că mai exista un motiv pentru care o suprimasem și o exclusesem pe Chen Shi: ea continuase să mă critice, să mă expună și să mă facă de râs. Am găsit următorul pasaj din cuvintele lui Dumnezeu despre această stare: „Ce ar trebui să faci pentru a evita calea unui antihrist? Ar trebui să iei inițiativa să te apropii de oameni care iubesc adevărul, oameni care sunt integri, să te apropii de oameni care pot indica problemele tale, care pot vorbi onest și îți pot aduce reproșuri când îți descoperă problemele și în special de oameni care te pot emonda atunci când îți descoperă problemele – aceștia sunt oamenii care sunt cel mai mare beneficiu pentru tine și ar trebui să îi prețuiești. Dacă excluzi și scapi de asemenea oameni buni, atunci vei pierde protecția lui Dumnezeu și dezastrul se va abate treptat asupra ta. Prin apropierea de oameni buni și oameni care înțeleg adevărul, vei avea pace și bucurie și vei putea să ții dezastrul la distanță; prin apropierea de oameni mârșavi, oameni lipsiți de rușine și oameni care te flatează, vei fi în pericol. Nu doar că vei fi ușor de amăgit și păcălit, dar dezastrul se poate abate oricând asupra ta. Trebuie să știi ce tip de persoană va fi cea mai benefică pentru tine – cei care te pot avertiza când faci ceva greșit sau când te preamărești și mărturisești pentru tine însuți și îi induci pe alții în eroare, îți vor fi cei mai benefici. Să te apropii de asemenea oameni reprezintă calea corectă de urmat. Sunteți capabili de asta? Dacă cineva spune ceva ce dăunează reputației tale și tu îți petreci restul vieții supărat pe acea persoană spunând: «De ce m-ai expus? Niciodată nu te-am tratat rău. De ce faci mereu lucrurile dificile pentru mine?» și porți râcă în inima ta, se deschide o falie, iar tu te gândești permanent: «Eu sunt conducător, am această identitate și acest statut și nu îți voi permite să vorbești așa», atunci ce tip de manifestare este aceasta? Este neacceptarea adevărului și situarea în opoziție față de alții; înseamnă cumva să fii surd în fața rațiunii. Nu este acesta gândul tău la statut care creează probleme? Asta arată faptul că firile tale corupte sunt prea grave. Cei ce nutresc permanent gânduri cu privire la statut sunt oameni cu o gravă fire de antihrist. Dacă fac și rău, atunci vor fi dezvăluiți foarte repede și vor fi eliminați. Este atât de periculos pentru oameni să respingă și să nu accepte adevărul! Să ai permanent dorința de a rivaliza pentru statut și să dorești să râvnești la beneficiile statutului sunt semne de pericol. Când inima cuiva este permanent constrânsă de statut, mai poate acea persoană să practice adevărul și să trateze lucrurile potrivit principiului? Dacă o persoană nu este capabilă să pună adevărul în practică și acționează mereu de dragul faimei, câștigului și statutului și mereu se folosește de puterea proprie pentru a face lucruri, atunci nu este în mod evident un antihrist arătându-și adevărata față?” (Cuvântul, Vol. 4: Expunerea antihriștilor, „Punctul patru: Ei se preamăresc și mărturisesc despre ei înșiși”). Citind cuvintele lui Dumnezeu, mi-am dat seama că frații și surorile nu mă expuneau și nu mă criticau ca să râdă de mine, să mă denigreze sau să mă facă de râs, ci pentru a mă ajuta să ajung să mă cunosc pe mine însămi. Acest lucru ar fi benefic pentru viața mea și ar asigura că nu merg pe o cale greșită. M-am gândit la perioada în care colaborasem cu Chen Shi, iar ea mă expusese direct după ce observase că eram arogantă, îngâmfată și acționam arbitrar. Acesta era ajutorul din iubire pe care mi-l oferise. Mi-a prins bine pentru creșterea în viață să am pe cineva ca ea lângă mine pentru a mă supraveghea. Dar, în acel moment, nu am acceptat asta de la Dumnezeu și am simțit constant că mă făcea de râs criticându-mă și expunându-mă în fața altora, așa că am dezvoltat o prejudecată față de ea și am exclus-o. Toate acestea erau manifestări ale firii mele antihriste. Cuvintele lui Dumnezeu îmi dăduseră o cale de practică: ar trebui să petrec mai mult timp cu oameni onești, sinceri, care urmăresc adevărul și, când făceam ceva greșit și mă împotriveam principiilor, ar trebui să-mi abandonez statutul și mândria și să le ascult gândurile. Astfel, puteam evita să fac rău. M-am gândit la faptul că, deși eram conducătoare, tot îmi lipsea discernământul în multe probleme și eram controlată de firea mea coruptă și, prin urmare, nu puteam evita să provoc unele perturbări și tulburări în datoria mea. Doar lucrând armonios cu ceilalți și implicându-mă în ajutor și sprijin reciproce aș putea să-mi fac datoria și să duc la bun sfârșit lucrarea bisericii. După ce am înțeles intenția lui Dumnezeu, m-am deschis față de Chen Shi și i-am cerut scuze, povestindu-i în totalitate cum o atacasem și o îndepărtasem. Auzind asta, ea a avut părtășie despre propria experiență pentru a mă ajuta. Deschizându-ne și având părtășie, am reușit să înlăturăm bariera dintre noi.

A existat o perioadă în care am neglijat lucrarea de chestiuni generale pentru că eram ocupată cu alte treburi. Sora Yang Yanyi, care era responsabilă de acea lucrare, nu s-a sfiit să mă critice: „N-ai mai avut o adunare cu noi de două luni, n-ai rezolvat dificultățile pe care le-am avut în îndatoririle noastre, iar viețile noastre au fost influențate negativ. Cuvintele lui Dumnezeu spun că falșii conducători și lucrători atribuie sarcini și apoi nu le urmăresc, deci nu ești tu o conducătoare falsă?” Auzind-o pe soră spunând acest lucru, am refuzat să accept și m-am justificat: „Am întrebat despre starea ta în aceste două luni, doar că nu atât de des. Iar asta pentru că am fost ocupată cu alte treburi. Nu mă poți numi conducătoare falsă doar din cauza asta. Dacă ești așa, cum să îndrăznesc să-ți urmăresc lucrarea în viitor? Dacă mă mai prinzi făcând ceva greșit și te duci la conducătorii superiori să raportezi și să mă denunți ca fiind o conducătoare falsă, nu-mi voi pierde statutul? Acest lucru nu se va întâmpla, nu te pot lăsa să supraveghezi lucrarea în viitor.” Dar apoi, m-am gândit la cum o atacasem și o exclusesem pe Chen Shi înainte și iată că iar nu voiam să o las pe Yanyi să supravegheze lucrarea după ce ea își exprimase părerea despre mine. Nu cumva îi atacam și îi excludeam pe cei cu opinii diferite? Mi-am amintit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Trebuie să te apropii de oameni care îți pot vorbi sincer; să ai oameni de acest fel lângă tine constituie un mare avantaj. În special, să ai asemenea oameni buni în jurul tău precum cei care, atunci când îți descoperă o problemă, au curajul să îți aducă reproșuri și să te expună, te poate feri de rătăcire. Lor nu le pasă care este statutul tău și, în momentul în care descoperă că ai făcut ceva ce este împotriva adevărurilor-principii, îți vor aduce reproșuri și te vor expune dacă este necesar. Doar asemenea oameni sunt integri, cu simțul dreptății și, indiferent de modul în care te expun și îți aduc reproșuri, toate sunt pentru a te ajuta și a te superviza și a te îndemna. Trebuie să te apropii de asemenea oameni; cu asemenea oameni lângă tine, care să te ajute, devii relativ mult mai în siguranță – asta înseamnă să ai protecția lui Dumnezeu” (Cuvântul, Vol. 4: Expunerea antihriștilor, „Punctul patru: Ei se preamăresc și mărturisesc despre ei înșiși”). Gândindu-mă la cuvintele lui Dumnezeu, m-am calmat treptat. Am chibzuit cu atenție că, deși Yanyi mă emondase destul de aspru, ea spusese adevărul. În timpul celor două luni, nu înțelesesem și nu rezolvasem starea și problemele ei. Intrarea ei în viață fusese într-adevăr afectată. În calitate de conducătoare de biserică, era responsabilitatea mea să fiu la curent cu starea fraților și surorilor și să le rezolv dificultățile legate de intrarea în viață; nu puteam să mă eschivez de la responsabilitatea mea, indiferent cât de ocupată eram. Dar nu-mi făcusem griji deloc pentru Yanyi. Când mi-a dat câteva sugestii, am vrut să o atac răzbunător pentru că mă gândeam că îmi strică reputația și statutul și că, dacă mă denunță, îmi voi pierde statutul. Am fost cu adevărat răuvoitoare! Când Yanyi m-a emondat, îmi supraveghea lucrarea și practica adevărul. Dacă aș fi atacat-o și m-aș fi răzbunat pe ea, aș fi acționat împotriva adevărului și aș fi făcut rău. Conștientizând acest lucru, m-am rugat lui Dumnezeu: „Dragă Dumnezeule, mi-am dat seama că am o natură răuvoitoare. Pentru a-mi proteja reputația, am vrut să o atac pe Yanyi și să mă răzbun pe ea. Asta înseamnă să pedepsești. O, Dumnezeule, nu mai doresc să acționez conform firii mele corupte. Sunt gata să practic adevărul și să accept sugestiile lui Yanyi.” După rugăciune, m-am simțit deosebit de vinovată și am vrut să îmi cer scuze, dar, spre surprinderea mea, ea mi-a cerut scuze prima, spunând că întrecuse puțin măsura și că vorbise cu o fire coruptă. Mi-am cerut și eu scuze față de ea: „Ai avut dreptate să mă emondezi. Chiar nu am desfășurat o lucrare reală și ar trebui să reflectez asupra acestui lucru.” Am simțit că frații și surorile m-au emondat și m-au ajutat pentru ca eu să conștientizez că nu făcusem lucrare reală. Acest lucru a venit de la Dumnezeu și a fost protecția Sa pentru mine. Slavă lui Dumnezeu!

Prin aceste experiențe, mi-am dat seama că fusesem profund coruptă de Satana și că râvneam prea mult la reputație și la statut. Când venea vorba de mândria și de statutul meu, puteam chiar să îndepărtez și să exclud oamenii. Mi-am mai dat seama și că, indiferent de situația cu care ne confruntăm, trebuie să ne concentrăm să reflectăm asupra noastră, să ne cunoaștem pe noi înșine și să căutăm adevărul pentru a ne rezolva firile corupte. Doar atunci putem evita să facem rău și să ne împotrivim lui Dumnezeu. Slavă lui Dumnezeu!