de Su Yang, China

Când eram mică, mă dureau atât de tare picioarele, încât nu puteam să umblu, așa că mama m-a adus înaintea Domnului Isus. Spre surprinderea mea, la mai puțin de o lună, picioarele mele s-au vindecat în mod miraculos. Pentru a răsplăti iubirea Domnului, am abandonat școala în 1997 și am început să mă sacrific cu entuziasm pentru Domnul. Curând, biserica m-a recunoscut drept o candidată importantă pentru instruire. Prezbiterul Qu mă lua frecvent cu el, ca să predic la diferite biserici. Pe atunci, pastorii și prezbiterii spuneau adesea că ziua Domnului era iminentă și că ar trebui să fim ca fecioarele înțelepte care au pregătit lămpile și au așteptat venirea Domnului. De asemenea, au spus: „În Biblie stă scris: «Iată, El va veni pe nori și orice ochi Îl va vedea, chiar și cei care L-au străpuns. Toate neamurile pământului se vor jeli din pricina Lui» (Apocalipsa 1:7). Când Domnul Se întoarce în zilele de pe urmă, El va veni pe nori cu mare slavă și ne va răpi în cer ca să-L întâlnim. Vom intra în Împărăția Cerurilor și ne vom bucura de binecuvântări veșnice. Necredincioșii se vor tângui și vor scrâșni din dinți, în timp ce vor pieri în dezastre.” Auzind predicile însuflețite ale prezbiterilor și pastorilor, mi-am închipuit imediat cum ne adunam cu toții bucuroși în jurul Domnului coborât pe pământ cu mare slavă, pe nori. Vă puteți închipui cât de entuziasmată am fost la gândul unei asemenea scene tulburătoare.

Apoi, într-o zi de la începutul lui 1999, prezbiterul Qu și parohul Hu i-au convocat pe conlucrători și au spus: „A apărut o nouă biserică numită «Fulgerul de la Răsărit», care pretinde că Domnul a devenit trup și S-a întors deja, exprimând cuvinte și îndeplinind lucrarea de judecată începând de la casa lui Dumnezeu. Dar cum se poate așa ceva? Scripturile spun clar că Domnul va coborî pe nori, totuși, ei susțin că Domnul S-a întors întrupat. Acest lucru nu corespunde Bibliei, așa că nu ar trebui să le ascultați predicile sau să le citiți cărțile și cu atât mai puțin să-i găzduiți. Oricine îi va găzdui va fi exclus din biserică!” Când au spus asta, m-am gândit: „Prezbiterii cred de ani buni și cunosc bine Biblia, așa că sigur au dreptate. În plus, Scripturile spun clar că Domnul va coborî pe nori, deci cum se poate să fi venit întrupat? Încă am statură mică, așa că n-ar trebui să iau legătura cu Fulgerul de la Răsărit, altfel m-ar putea duce pe căi greșite.” Însă, curând după aceea, mulți conlucrători și frați credincioși de-ai mei s-au convertit la Fulgerul de la Răsărit. Prezbiterul Hu a subliniat că ar trebui să rupem legăturile cu acești conlucrători și credincioși. Ne-a pus și să dăm de știre tuturor bisericilor că nu au voie să permită nimănui să se convertească la Fulgerul de la Răsărit. După aceea, am mers în toate locurile congregației aflate sub supravegherea mea și am izolat biserica. Am și subliniat de mai multe ori: „Când Domnul va veni, va fi pe nori, nu sub formă de trup. Orice mesaj că Domnul S-a întors întrupat este fals.” Auzind asta, toți credincioșii au aprobat din cap și au spus că, dacă oricine altcineva venea să răspândească Evanghelia, aveau să-l alunge. Ca să-i împiedic pe frați și surori să audă predicile Fulgerului de la Răsărit, am muncit încontinuu ca să închid bisericile. Însă, în ciuda eforturilor mele, un flux constant de conlucrători și credincioși tot se converteau la Fulgerul de la Răsărit.

Într-o zi, când eram acasă la un conlucrător, mi-a spus cum conlucrătorul Li și alți credincioși cercetau Fulgerul de la Răsărit. Eu și alți câțiva conlucrători ne-am grăbit să-i oprim. Le-am zis: „Scripturile spun că Domnul va coborî pe nori și că toți vom fi martori ai coborârii Sale. Așa că nu-i putem crede pe cei de la Fulgerul de la Răsărit când spun că Domnul S-a întors întrupat.” Spre surprinderea mea, de îndată ce am spus asta, unul dintre ei a zis: „Predica lor e foarte pătrunzătoare și este în conformitate cu Biblia. De ce nu-i putem asculta? Cine poate pătrunde lucrarea lui Dumnezeu? Cred că ar trebui să continuăm să cercetăm.” Asta m-a neliniștit și mă pregăteam să-i conving să n-o facă, dar atunci, dintr-odată, am simțit că mă înec și am avut un acces de tuse. M-am înroșit la față și mi-au dat lacrimile – nu am putut scoate o vorbă. Toți cei de acolo mă priveau șocați. Conlucrătorii mei s-au grăbit să-mi dea un pahar de apă, dar am continuat să tușesc și după ce l-am băut. Eram foarte panicată și mă rugam încontinuu lui Dumnezeu, cerându-I să-mi oprească tusea. Văzând starea în care eram, un alt conlucrător a vorbit în locul meu, dar după doar câteva afirmații, a încheiat în grabă întâlnirea. A fost o scenă foarte stânjenitoare. După aceea, m-am întrebat: „Apăram calea Domnului și protejam turma, așadar, de ce am avut o criză de tuse în cel mai important moment? De ce nu a auzit Domnul rugăciunile mele? Era posibil să nu fie cuvintele mele în acord cu voia Lui?” Curând după aceea, m-am îmbolnăvit. Mă durea capul, mă simțeam amețită și aveam stomacul deranjat. Stând în pat, fără vlagă, L-am tot chemat pe Domnul. Însă oricum Îl imploram, starea mea pur și simplu nu se ameliora. Nu puteam să nu mă gândesc: „Oare nu Îi sunt suficient de devotată Domnului? Am făcut tot ce am putut să-I apăr turma, așadar, de ce m-am îmbolnăvit?” Mi-am frământat creierii după un răspuns, dar nu l-am găsit.

În toamna lui 1999, prezbiterul Hu a avut un accident de mașină când se întorcea de la izolarea unei biserici. A leșinat în accident și a suferit un traumatism cranian grav, apoi a fost în stare critică mai multe zile, înainte să fie stabilizat. Am fost șocată să aud asta: prezbiterul Hu lucrase mulți ani pentru Domnul, oricât de greu a fost, și călătorise departe și suferise ca să protejeze turma și să împiedice credincioșii să accepte Fulgerul de la Răsărit. De ce să i se întâmple așa ceva? Dar nu am chibzuit mult la asta și apoi am renunțat la acest gând. Câteva luni mai târziu, într-o după-amiază, am aflat că alți credincioși cercetau Fulgerul de la Răsărit, așa că eu și două surori ne-am dus în grabă la ei cu bicicleta și le-am spus o mulțime de zvonuri și falsități, ca să-i amenințăm și să le stăm în cale. Asta i-a speriat și au spus că nu aveau să mai asculte predicile Fulgerului de la Răsărit. Abia după ce am auzit asta, m-am simțit puțin mai ușurată. Însă atunci, mergând cu bicicleta spre casă, mi-am pierdut echilibrul în timp ce coboram o pantă, am văzut negru și am căzut cu bicicleta, aterizând la doi metri distanță de ea. Am amețit imediat și m-a durut tot corpul. Îmi rupsesem o claviculă în timpul căzăturii, iar acest accident subit m-a uimit și m-a derutat. Oare Domnul Isus nu ne oferă pace și bucurie? De ce mi s-a întâmplat asta în timp ce apăram calea Domnului și Îi protejam turma? Oare acest Fulger de la Răsărit căruia mă împotrivesc putea fi într-adevăr întoarcerea Domnului? Dar Biblia spune clar că Domnul va coborî deasupra norilor, iar Fulgerul de la Răsărit susține că S-a întors întrupat. Nu poate fi adevărata cale! Oare Domnul mă încearcă fiindcă nu-I sunt îndeajuns de devotată? Sau L-am ofensat în vreun fel?” Eram dezorientată și nu puteam înțelege voia Domnului. După aceea, m-am simțit tot mai deprimată și secătuită pe dinăuntru. Când citeam Biblia, nu dobândeam nicio înțelegere și nu aveam nimic de spus în predici. Chiar și rugăciunile mele păreau seci și anoste. Am simțit că parcă Domnul nu mai era cu mine. Mulți dintre credincioșii noștri nu mai erau nici ei entuziaști în credința lor. În timpul congregațiilor, cei mai mulți oameni flecăreau sau ațipeau și mulți conlucrători și credincioși chiar părăsiseră biserica și se întorseseră în lumea laică. Cel mai tare m-au dezamăgit invidia și controversa dintre conlucrători. În timpul întâlnirilor, prezbiterii și conlucrătorii se luau la harță pentru cele mai mărunte lucruri și se despărțeau certați. Când am văzut toate astea, pur și simplu nu am putut să înțeleg cum de biserica devenise astfel. Am început să-mi fie lehamite de congregații și chiar m-am gândit să mă întorc la viața laică.

Apoi, într-o zi din 2022, mama mi-a spus entuziasmată: „Mult așteptata întoarcere a Domnului Isus a sosit. El a devenit trup ca să exprime cuvinte și să înfăptuiască lucrarea de judecată.” Am fost șocată când am auzit asta. Nu asta predica Fulgerul de la Răsărit? Se convertise mama la Fulgerul de la Răsărit? Înainte să termine de vorbit, am întrebat-o: „Cine ți-a spus că Domnul Isus S-a întors? Ai uitat că Biblia spune clar că, atunci când Domnul va veni, va coborî deasupra norilor cu slavă, iar asta va zgudui cerurile și pământul? Spui că Domnul S-a întors, atunci de ce n-am văzut niciunul dintre aceste semne? Spui că Domnul a devenit trup ca să facă lucrarea de judecată, dar cum se poate așa ceva? Nu poți să crezi pur şi simplu orice auzi.” Văzând cât de încăpățânată eram, mama s-a dus în camera ei și s-a întors cu o carte legată elegant. A spus înflăcărată: „Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors. Acestea sunt noile cuvinte pe care le-a exprimat El. Citește-o și vei vedea!” Cartea era nou-nouță, iar titlul, „Cuvântul Se arată în trup”, era tipărit pe copertă cu litere mari, aurite. M-am gândit imediat la avertismentul clerului: „Să nu le citești cartea! Dacă o faci, s-ar putea să fii păcălită!” Așa că am spus: „Mamă, n-ar trebui să crezi lucrurile astea. N-ai citit prea mult din Biblie, dar eu o cunosc bine și am participat la multe întruniri deșteptătoare. Chiar crezi că știi mai bine decât mine? Dacă te abați de la credința ta, nu vor fi în van toți anii tăi în biserică?” Am tot încercat s-o conving pe mama să nu se alăture Fulgerului de la Răsărit. Însă, orice i-am spus, mama nu s-a lăsat înduplecată, nici nu s-a răzgândit deloc. Ba chiar mi-a spus serioasă: „Dumnezeu Atotputernic chiar este Domnul Isus după care am tânjit tot timpul. El e Duhul lui Dumnezeu devenit trup încă o dată, ca să vorbească și să lucreze. «Cuvântul Se arată în trup» reprezintă exact cuvintele pe care Dumnezeu le-a vorbit El Însuși în zilele de pe urmă și dezvăluie toate tainele Bibliei. Nu ai citit niciodată cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, așadar, de unde știi că nu sunt cuvintele Domnului întors? Biblia spune: «Credința vine prin auzire» (Romani 10:17). Tu ți-ai închis ochii și urechile, deci cum te aștepți să-L întâmpini pe Domnul? Gândește-te. Dacă Domnul chiar S-a întors și tu nu-L întâmpini, oare n-o să regreți pierderea acestei șanse?” După ce am auzit ce avea de spus, nu m-am putut gândi la un contraargument, așa că i-am răspuns îmbufnată: „Nu voi citi cartea asta. Eu citesc doar Biblia. Am beneficiat atât de mult de harul Domnului, nu pot fi nerecunoscătoare! Orice-ai spune, nu-L voi trăda pe Domnul!” Văzându-mi atitudinea, a oftat frustrată și s-a ridicat să pregătească cina. Curând, am auzit acorduri muzicale vagi venind dinspre bucătărie. Cântecul avea o muzicalitate frumoasă, dar când am ascultat cu atenție, am realizat că nu era un imn pe care-l învățasem. Știam că mama l-a pus ca să-l aud eu, așa că am plecat imediat. După aceea, mama a început să pună des imnuri acasă, iar noaptea o auzeam adesea rugându-se în lacrimi pentru mine. N-am putut să nu mă gândesc: „Mama este o persoană hotărâtă, probabil a căutat cu sârg despre întâmpinarea Domnului. Oare chiar putea să fie Fulgerul de la Răsărit întoarcerea Domnului Isus? Altfel, de ce ar fi mama atât de neliniștită și îngrijorată pentru mine în rugăciunile ei?” Dar apoi m-am gândit la ce au spus pastorii și prezbiterii și am decis să rămân pe calea Domnului și să nu mă las înduplecată. După aceea, m-am îndepărtat de mama.

Într-o zi, mama a pus din nou un imn în camera ei, în timp ce eu eram așezată pe canapeaua din sufragerie. Versurile imnului m-au captivat:

1  De această dată, Dumnezeu S-a întrupat pentru a săvârși lucrarea pe care nu a terminat-o încă, pentru a judeca această epocă și a o duce la final, pentru a mântui omul din marea de suferință, pentru a cuceri pe deplin umanitatea și pentru a schimba firile vieții oamenilor. Multe sunt nopțile nedormite pe care le-a îndurat Dumnezeu pentru a-l elibera pe om de suferință și de forțele întunecate care sunt negre ca noaptea și de dragul lucrării omenirii. El S-a pogorât din cel mai înalt în cel mai jos loc pentru a trăi în acest iad omenesc și pentru a-Și petrece zilele cu omul. Dumnezeu nu S-a plâns niciodată de nedreptatea dintre ei și nici nu a cerut vreodată prea multe de la om; mai degrabă, Dumnezeu a îndurat cea mai mare rușine în timp ce-Și îndeplinea lucrarea. Pentru ca toată omenirea să se bucure în curând de odihnă, Dumnezeu a îndurat umilințe și nedreptăți ca să vină pe pământ și a intrat personal în bârlogul tigrului pentru a mântui omenirea.

2  De atâtea ori a stat cu fața la stele, de atâtea ori a plecat în zori și S-a întors la apus; A îndurat o agonie extremă și a fost supus atacurilor și ruperii oamenilor. Dumnezeu a venit în acest ținut al mizeriei, îndurând în liniște și în obscuritate ravagiile și asuprirea din partea omului și, totuși, nu Și-a luat niciodată revanșa și nu le-a făcut oamenilor vreo cerere excesivă! El a îndeplinit toată lucrarea necesară omenirii: învățarea, luminarea și reproșul la adresa oamenilor, rafinarea lor folosindu-Și cuvintele, precum și reamintirea, îndemnul, mângâierea, judecarea și expunerea lor. Fiecare pas pe care El îl face este de dragul vieții oamenilor, este menit să-i curețe. În ciuda faptului că le-a luat perspectivele și soarta, tot ceea ce face Dumnezeu este de dragul umanității. Fiecare pas pe care-l face El este pentru supraviețuirea lor, pentru ca oamenii să aibă o destinație frumoasă pe pământ.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea și intrarea”

Versurile acestui imn mi-au mers la inimă. N-am putut să nu mă gândesc cum Domnul Isus a devenit trup ca să răscumpere omenirea. A fost vânat și persecutat de guvernul roman, condamnat și abandonat de lumea religioasă, batjocorit și calomniat de lume și nu a avut niciodată un loc de odihnă sau un cămin al Lui. În ciuda acestor lucruri, El tot a exprimat adevăruri ca să aprovizioneze și să hrănească oamenii, i-a vindecat și le-a alungat demonii, iar în cele din urmă, a fost răstignit ca veșnică jertfă pentru păcatul omenirii, răscumpărând toată umanitatea din păcat. Când m-am gândit la iubirea Domnului Isus pentru omenire și am comparat-o cu versurile acestui imn care descria cum suferă Dumnezeu de dragul omului, inima mea indiferentă și împietrită a fost profund zguduită, iar eu am izbucnit în lacrimi. „Oare chiar putea să fie Dumnezeu Atotputernic Domnul Isus întors? Cine altcineva în afară de Dumnezeu ar putea exprima astfel de cuvinte? Cine altcineva ar putea plăti un asemenea preț pentru om?” După aceea, am auzit alt imn: „Până la urmă, inocenții au devenit indiferenți; de ce trebuie să facă Dumnezeu mereu lucrurile dificile pentru ei? Omul slab este complet lipsit de perseverență; de ce ar trebui ca Dumnezeu să aibă mereu o asemenea furie neabătută față de el? Omul slab și lipsit de putere nu mai are nici cea mai mică vitalitate; de ce ar trebui ca Dumnezeu să-l dojenească mereu pentru răzvrătirea lui? Cine poate ține piept amenințărilor lui Dumnezeu în cer? Omul, până la urmă, este fragil și, în situații disperate, Dumnezeu Și-a împins furia adânc în inimă, astfel încât omul să poată reflecta încet asupra sieși” [Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea și intrarea (8)”]. Versurile m-au afectat profund. Ele vorbeau despre grija și atenția nemărginită a lui Dumnezeu pentru omenire, care se asemănau mult cu cele ale unei mame care își cheamă încontinuu copilul neascultător, chiar și după ce acesta i-a frânt inima, sperând că va ieși din ceața în care e învăluit și se va întoarce lângă ea. Am simțit că aceste cuvinte erau glasul lui Dumnezeu. M-am gândit la toate dățile când mă certasem cu mama în acea perioadă: oricum a încercat să mă convingă, n-am vrut să ascult. Când mi-a pus să ascult lecturi ale cuvântului lui Dumnezeu și imnuri, chiar m-am împotrivit și am evitat să ascult, fără nici cea mai mică intenție de a cerceta noua Lui lucrare. Eram măcar o creștină? După aceea, nu m-am mai împotrivit așa când mama punea imnuri.

Într-o zi, am auzit acest imn: „Întoarcerea lui Isus este o mare mântuire pentru cei care sunt capabili să accepte adevărul, dar pentru cei care nu pot să accepte adevărul, este un semn al condamnării. Ar trebui să vă alegeți calea proprie și să nu blasfemiați împotriva Duhului Sfânt și să respingeți adevărul. Nu ar trebui să fiți persoane ignorante sau arogante, ci cineva care se supune călăuzirii Duhului Sfânt, care tânjește după adevăr și îl caută; numai în acest fel veți beneficia” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”). După ce l-am auzit, m-am îngrijorat brusc: „Dacă Dumnezeu Atotputernic chiar este Domnul Isus întors, oare nu voi fi condamnată fiindcă nu L-am acceptat? A-L ofensa pe Dumnezeu e o chestiune serioasă – e un păcat care nu va fi iertat pe lumea asta, nici pe cealaltă!” M-am gândit și cum a spus Domnul Isus: „Ferice de cei flămânzi și însetați după dreptate, căci ei vor fi săturați!” (Matei 5:6). Domnul Isus ne-a învățat că putem obține aprovizionarea îmbelșugată a lui Dumnezeu doar căutând și fiind însetați de adevăr. Dar dacă cercetam Fulgerul de la Răsărit și eram înșelată, oare n-ar fi fost în van toți anii mei de credință? Mă tot gândeam și răzgândeam și nu mă puteam hotărî ce să fac, așa că L-am chemat pe Domnul în rugăciune: „Oh, Doamne, sunt foarte derutată! Aceste cuvinte par a fi glasul Tău, dar mi-e teamă că s-ar putea să Te trădez dacă mă înșel. Doamne, nu sunt sigură că Dumnezeu Atotputernic ești Tu, Cel întors. Dacă asta chiar e lucrarea Ta, Te rog să mă luminezi. Dacă nu este, ajută-mă să rămân neclintită împotriva acestui lucru!”

Câteva zile mai târziu, mama a scos iar „Cuvântul Se arată în trup” și mi-a spus: „Citește cum se cuvine cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și vei ști că El este Domnul Isus întors. Dacă nu cercetezi, cum vei ști dacă El e Domnul întors? E ca un ospăț superb: dacă doar te uiți la el, fără să mănânci nimic, nu vei ști niciodată ce gust are mâncarea. Noi credem în Dumnezeul adevărat, așadar, de ce te temi? Sunt mama ta. Chiar crezi că ți-aș face rău?” Cuvintele mamei au fost destul de convingătoare. M-am gândit: „E adevărat, dintotdeauna am ascultat doar pastorii și prezbiterii și le-am repetat cuvintele papagalicește, nu am citit niciodată cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, nici nu am ascultat predicile Fulgerului de la Răsărit. Deci cum să știu dacă Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors? Nu am confirmat, citind Biblia, că Domnul Isus a fost Răscumpărătorul?” La gândul ăsta, am luat cartea și am început să o răsfoiesc. Am văzut că Dumnezeu Atotputernic spune: „Poate că, auzind calea adevărului și citind cuvântul vieții, crezi că numai unul din 10000 dintre aceste cuvinte se aliniază convingerilor tale și Bibliei, și atunci ar trebui să continui să cauți în cel de-al 10000-lea dintre aceste cuvinte. Încă te sfătuiesc să fii smerit, să nu fii prea încrezător și să nu te înalți pe tine însuți prea mult. Cu o părticică din inima ta cu frică de Dumnezeu, vei dobândi mai mare lumină. Dacă examinezi cu atenție și contempli în mod repetat aceste cuvinte, vei înțelege dacă ele reprezintă sau nu adevărul, și dacă sunt sau nu sunt viață” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”). Citind acest îndemn serios, am început să mă simt neliniștită și speriată, gândindu-mă: „Oare chiar ar putea fi acestea cuvintele lui Dumnezeu? Altfel, de ce ar spune că acesta este cuvântul vieții și calea adevărului? De ce le-ar cere oamenilor să continue să caute, chiar dacă numai o mică parte din el corespunde convingerilor lor și Bibliei?” Am decis să îl cercetez. Altfel, aș putea să-mi ratez șansa de a-L întâmpina pe Domnul, iar apoi ar fi prea târziu pentru regrete. Așadar, am continuat să citesc și am găsit acest pasaj: „Speranța Mea este ca fiecare în parte dintre frații și surorile care caută arătarea lui Dumnezeu să nu repete tragedia istoriei. Voi nu trebuie să deveniți fariseii vremurilor moderne și să-L pironiți din nou pe Dumnezeu pe cruce. Voi ar trebui să vă gândiți bine la cum să întâmpinați întoarcerea lui Dumnezeu și să aveți clar în minte cum să fiți cineva care se supune adevărului. Aceasta este responsabilitatea tuturor celor care Îl așteaptă pe Isus să Se întoarcă deasupra unui nor. Noi ar trebui să ne frecăm ochii spirituali pentru a ne lămuri și să nu ne înnămolim în cuvinte pline de fantezie exagerată. Ar trebui să ne gândim la lucrarea realistică a lui Dumnezeu și ar trebui să ne uităm la aspectul practic al lui Dumnezeu. Să nu vă lăsați duși de val sau să vă pierdeți în reverii, tânjind mereu după ziua în care Domnul Isus, deasupra unui nor, Se pogoară deodată în mijlocul vostru și vă ia pe voi, care nu L-ați cunoscut sau văzut niciodată și care nu știți cum să Îi urmați voia. E mai bine să vă gândiți la lucruri mai practice!” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”). Citirea acestui pasaj m-a cam derutat. În Biblie, se spune clar că Domnul Se va întoarce deasupra norilor, cu mare slavă, așadar, de ce spune acest pasaj: „Noi ar trebui să ne frecăm ochii spirituali pentru a ne lămuri și să nu ne înnămolim în cuvinte pline de fantezie exagerată” și „Să nu vă lăsați duși de val sau să vă pierdeți în reverii, tânjind mereu după ziua în care Domnul Isus, deasupra unui nor, Se pogoară deodată în mijlocul vostru”? Oare Domnul chiar nu Se va întoarce deasupra norilor? Ce anume se întâmpla? M-am gândit la asta din toate unghiurile, dar tot nu mi-am putut da seama. Apoi m-am gândit cum credincioșii în Dumnezeu Atotputernic veneau des la noi, așa că puteam pur și simplu să-i întreb pe ei și să văd ce spun.

Într-o zi, a venit la noi sora Mu Yu de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și i-am spus despre confuzia mea. A zâmbit și a răspuns: „E adevărat că Biblia menționează întoarcerea Domnului deasupra norilor, dar conține și alte profeții despre felul în care Domnul Se va întoarce. «Căci așa cum iese fulgerul de la răsărit și se vede până la apus, tot așa va fi și venirea Fiului Omului» (Matei 24:27). «Căci așa cum iese fulgerul și luminează de la o margine a cerului la cealaltă, tot așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)! Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație» (Luca 17:24-25). Și: «Deci, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă așteptați!» (Luca 12:40). «Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nu vei ști când voi veni la tine» (Apocalipsa 3:3). «Iată, Eu vin ca un hoț» (Apocalipsa 16:15). «La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!”» (Matei 25:6). De asemenea: «Iată, Eu stau la ușă și bat! Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el și voi mânca cu el, și el cu Mine» (Apocalipsa 3:20). În aceste versete, de ce Domnul tot subliniază «venirea Fiului Omului», «Fiul Omului va veni» și «așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)»? La ce se referă «Fiul Omului»? Se referă la Duhul lui Dumnezeu care devine trup ca Fiul Omului. Duhul lui Dumnezeu singur nu poate fi numit Fiul Omului. În plus, Domnul menționează de nenumărate ori că Se va întoarce «ca un hoț» și spune «la miezul nopții a răsunat un strigăt». Asta sugerează că, atunci când Se va întoarce Domnul Isus, o va face în liniște, că va deveni trup ca Fiul Omului și va coborî în taină, fără ca nimeni să descopere ce s-a întâmplat. Întocmai ca atunci când Duhul lui Dumnezeu a devenit trup ca Domnul Isus, ca să Se arate și să lucreze. Domnul Isus arăta ca un om obișnuit și a călătorit peste tot predicând, dar nimeni nu a recunoscut că El era Dumnezeu întrupat, că era manifestarea lui Hristos. Deci, putem fi pe deplin siguri că, atunci când Domnul Se va întoarce în zilele de pe urmă, va deveni trup ca Fiul Omului, ca să Se arate și să lucreze.” Am fost șocată de vorbele lui Mu Yu. Pastorii și prezbiterii spuneau adesea că „Fiul Omului” se referea la Domnul Isus, nu la întoarcerea Domnului. M-am gândit în sinea mea: „Pastorii și prezbiterii cunosc bine Biblia, așa că nu se pot înșela. Probabil că Mu Yu nu cunoștea Biblia și a făcut o greșeală.” Realizând asta, am spus repede: „Mu Yu, pastorii și prezbiterii ne-au spus: «Fiul Omului» se referă la Domnul Isus, nu la Domnul întors în trup.” Ea a răspuns răbdătoare: „Soră, aceste versete spun toate clar că sunt profeții despre întoarcerea Domnului Isus. Oricărui om capabil să înțeleagă îi va fi clar. Cum se poate referi asta la Domnul Isus? Oare pastorii și prezbiterii nu interpretează greșit cuvintele Domnului? Uită-te și la Evanghelia lui Luca, 17:24-25: «Căci așa cum iese fulgerul și luminează de la o margine a cerului la cealaltă, tot așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)! Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație.» În aceste versete, Domnul profețește cum va fi situația la întoarcerea Lui. Dacă Domnul S-ar întoarce cu mare slavă, pe nori, atunci cu siguranță toată lumea ar fi înspăimântată și ar cădea la pământ. Cine ar îndrăzni atunci să I se împotrivească Domnului și să-L respingă? Atunci, cum s-ar împlini profeția: «Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație»? Așadar, conform cuvintelor Domnului, nu există nicio îndoială că Se va întoarce întrupat ca Fiul Omului. Apariția și lucrarea din zilele de pe urmă ale lui Dumnezeu Atotputernic îndeplinesc pe deplin profețiile Domnului Isus.”

După ce am auzit părtășia lui Mu Yu, mi-a fost foarte rușine. Părtășia ei era bazată pe dovezi și m-a convins pe deplin. Am realizat în sfârșit de ce, atunci când Domnul Isus a vorbit despre întoarcerea Sa, menționa mereu „venirea Fiului Omului”, „Fiul Omului va veni” și „așa va fi și cu Fiul Omului (în ziua Sa)”. A subliniat în mod repetat „Fiul Omului” ca să ne spună că Se va întoarce în trup, arătându-Se și lucrând ca Fiul Omului. Am fost surprinsă că, deși cunoșteam bine Biblia și o explicam deseori altor oameni, tot nu văzusem niciodată că spunea atât de clar că El Se va întoarce ca Fiul Omului, ca să Se arate și să lucreze. Pur și simplu crezusem orbește ce mi-au spus pastorii și prezbiterii. Eram foarte confuză în credința mea, iar toți anii mei de studiu al Bibliei fuseseră în van. Nu înțelegeam deloc cuvintele Domnului și încă eram, orbește, arogantă și dădeam verdicte personale. Eram total lipsită de rațiune! M-am bucurat că fusesem capabilă să-mi liniștesc inima și să ascult părtășia lui Mu Yu. Dacă aș fi ascultat doar cuvintele pastorilor și prezbiterilor, încă m-aș uita și acum la nori, așteptându-L pe Domnul să coboare deasupra lor și, în cele din urmă, doar aș fi abandonată și alungată de Dumnezeu. Mu Yu și-a continuat părtășia, spunând: „Întoarcerea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă se desfășoară în două etape. Mai întâi, El devine trup și sosește în taină, iar ulterior, va veni în nori şi se va arăta public. Apariția și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic întrupat se petrec chiar acum – sunt prima etapă a întoarcerii Lui, când El vine și lucrează în taină. El Își face lucrarea de judecată, exprimând adevărul, ca să poată purifica și mântui omenirea și să-i permită omului să se elibereze complet de păcat și să devină sfânt. Cei care cred cu adevărat în Dumnezeu și tânjesc după apariția Lui pot să recunoască glasul lui Dumnezeu în cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, să se asigure că El e Domnul Isus întors și să se întoarcă la El. Toți sunt fecioare înțelepte care au fost aduse înaintea tronului lui Dumnezeu și acum primesc și experimentează judecata și purificarea cuvintelor lui Dumnezeu. Așadar, nu avem cum să-L vedem pe Domnul apărând public pe nori în perioada asta. Doar după ce Dumnezeu a făcut un grup de biruitori, se va termina lucrarea Lui secretă în trup. Doar atunci va abate El dezastre asupra omenirii, îi va răsplăti pe cei buni și îi va pedepsi pe cei răi și va coborî în sfârșit pe nori, dezvăluindu-Se tuturor națiunilor și popoarelor. Atunci, cei care L-au condamnat în prealabil pe Dumnezeu Atotputernic și I s-au împotrivit vor fi copleșiți de regrete. Își vor bate pieptul cu pumnii, vor plânge și vor scrâșni din dinți în dezastre, când vor vedea că se împotriveau Domnului Isus întors. Asta împlinește pe deplin profeția din Apocalipsa: «Iată, El va veni pe nori și orice ochi Îl va vedea, chiar și cei care L-au străpuns. Toate neamurile pământului se vor jeli din pricina Lui» (Apocalipsa 1:7).”

După aceea, Mu Yu mi-a citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. „Multor oameni poate să nu le pese de ceea ce spun, dar Eu tot vreau să-i spun fiecărui așa-zis sfânt care Îl urmează pe Isus că, atunci când Îl veți vedea cu ochii voștri pe Isus coborând din ceruri pe un nor alb, aceasta va fi arătarea publică a Soarelui dreptății. Poate că acela va fi un moment de mare entuziasm pentru tine, și totuși, ar trebui să știi că timpul când asiști la coborârea lui Isus din cer este și timpul când tu cobori în iad pentru a fi pedepsit. Acela va fi momentul sfârșitului planului de gestionare (planului de mântuire) al lui Dumnezeu și va fi momentul când Dumnezeu îi răsplătește pe cei buni și îi pedepsește pe cei răi. Căci judecata lui Dumnezeu va fi încheiată înainte ca omul să vadă semne, atunci când nu există decât exprimarea adevărului. Cei care acceptă adevărul și nu caută semne, și astfel au fost purificați, se vor fi întors în fața tronului lui Dumnezeu și vor fi intrat în îmbrățișarea Creatorului. Numai cei care persistă în credința că «Isus care nu vine pe un nor alb este un hristos mincinos» vor fi supuși pedepsei eterne, pentru că ei cred doar în Isus care face semne, dar nu Îl recunosc pe Isus Cel care proclamă judecata aspră și care oferă adevărata cale și viața. Și astfel, se poate doar ca Isus să Se ocupe de ei atunci când Se reîntoarce, în mod deschis, pe un nor alb. Sunt prea încăpățânați, prea încrezători în ei înșiși, prea aroganți. Cum ar putea astfel de degenerați să fie răsplătiți de Isus? Întoarcerea lui Isus este o mare mântuire pentru cei care sunt capabili să accepte adevărul, dar pentru cei care nu pot să accepte adevărul, este un semn al condamnării. Ar trebui să vă alegeți calea proprie și să nu blasfemiați împotriva Duhului Sfânt și să respingeți adevărul. Nu ar trebui să fiți persoane ignorante sau arogante, ci cineva care se supune călăuzirii Duhului Sfânt, care tânjește după adevăr și îl caută; numai în acest fel veți beneficia” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”). După ce am auzit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, mi-am lăsat deoparte mândria și am văzut, în sfârșit, că nutream tot felul de noțiuni și închipuiri despre venirea Domnului. Nu era de mirare că așteptasem toți acești ani fără să-L văd pe Domnul coborând deasupra norilor. Urma să Se întoarcă întrupat și, în taină, să-Și exprime mai întâi cuvintele, ca să mântuiască omenirea și să facă un grup de biruitori înaintea începerii calamităților. Doar atunci va veni deasupra norilor și Se va arăta public. Dar eu fusesem înșelată de clerici, scoțând pasaje din context și agățându-mă de cuvintele din Biblie. Era să ratez șansa de a-L întâmpina pe Domnul și am fost foarte aproape de a fi abandonată de El. A fost cu adevărat periculos!

Mu Yu și-a continuat părtășia: „Știm cu toții că, acum 2000 de ani, toți israeliții Îl așteptau pe Mesia, dar când Domnul Isus a venit și a lucrat, fariseii s-au agățat de cuvintele Scripturii și au avut multe noțiuni privind venirea lui Mesia. Ei credeau că atunci când Dumnezeu va veni, Se va numi Mesia. Credeau că Se va naște într-o familie de aristocrați, că va avea statut și putere regală și îi va elibera de stăpânirea guvernului roman. Dar când Domnul Isus a venit, nu S-a numit Mesia. S-a născut într-o familie obișnuită, într-o iesle și chiar a fost persecutat și hăituit. Așadar, L-au negat și L-au condamnat și, în cele din urmă, L-au pironit pe cruce. Comițând acest păcat odios, și-au atras blestemele și pedeapsa lui Dumnezeu, ceea ce a dus la subjugarea israeliților timp de 2000 de ani. Aceasta a fost o lecție cu adevărat sfâșietoare! Cauza eșecului lor este un lucru la care merită să reflectăm. Dacă nu înțelegem asta, vom fi înclinați să urmăm aceeași cale potrivnică lui Dumnezeu ca fariseii, când vine vorba de marea chestiune a așteptării întoarcerii Domnului.” Când Mu Yu a terminat, mi-a arătat alt pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Doriți să cunoașteți motivul pentru care fariseii I se împotriveau lui Isus? Vreți să cunoașteți esența fariseilor? Ei erau plini de fantezii cu privire la Mesia. Mai mult decât atât, ei credeau numai că Mesia va veni și, cu toate acestea, nu au urmărit viața-adevăr. Și astfel, chiar și astăzi ei încă Îl mai așteaptă pe Mesia, pentru că nu au nicio cunoaștere despre calea vieții, și nu știu care este calea adevărului. Cum, spuneți voi, ar putea asemenea oameni nesăbuiți, încăpățânați și ignoranți să câștige binecuvântarea lui Dumnezeu? Cum ar putea ei să-L vadă pe Mesia? Ei I s-au împotrivit lui Isus pentru că nu cunoșteau direcția lucrării Duhului Sfânt, pentru că nu cunoșteau calea adevărului rostită de Isus și, mai mult decât atât, pentru că nu L-au înțeles pe Mesia. Și, din moment ce ei nu-L văzuseră niciodată pe Mesia și nu fuseseră niciodată în compania lui Mesia, ei au făcut greșeala de a se agăța de simplul nume al lui Mesia, în timp ce se opuneau esenței lui Mesia, prin orice mijloace posibile. Acești farisei, în esență, erau încăpățânați, aroganți și nu se supuneau adevărului. Principiul credinței lor în Dumnezeu era: indiferent cât de profundă e predicarea Ta, indiferent cât de înaltă e autoritatea Ta, Tu nu ești Hristos decât dacă ești numit Mesia. Nu este această credință absurdă și ridicolă?” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”). Mu Yu a avut părtășie, spunând: „Dumnezeu Atotputernic a dezvăluit cauza împotrivirii fariseilor față de Domnul Isus. Fariseii erau încăpățânați și aroganți prin natura lor, le era lehamite de adevăr și-l urau. În plus, ei nu au înțeles lucrarea lui Dumnezeu și s-au agățat de cuvintele Scripturii, dând verdicte personale despre apariția și lucrarea lui Dumnezeu, conform noțiunilor și închipuirilor lor. Chiar și când Domnul Isus a exprimat multe adevăruri și a făcut multe semne și minuni, ei tot nu au căutat despre asta, nici nu au acceptat. S-au agățat cu încăpățânare de cuvintele Scripturii și au încercat să-L manipuleze pe Domnul la tot pasul, pentru a-L condamna și a I se împotrivi, răstignindu-L în cele din urmă. Așadar, când abordăm venirea Domnului în zilele de pe urmă, trebuie să învățăm din lecția brutală a eșecului fariseilor, să renunțăm la noțiunile și închipuirile noastre și să investigăm apariția și lucrarea lui Dumnezeu. Doar făcând asta putem spera să-L întâmpinăm pe Domnul. Pastorii și prezbiterii din lumea religioasă de azi sunt întocmai ca fariseii. Când aud oameni care sunt mărturie pentru venirea Domnului, ei nu caută și nu cercetează deloc și se agață cu încăpățânare de pasajul biblic despre venirea Domnului în nori. Ei spun: «Oricine pretinde că este Domnul Isus, dar nu vine deasupra norilor, e un hristos fals», împotrivindu-I-se fără motiv lui Dumnezeu Atotputernic şi condamnându-L și împiedicând credincioșii în mod activ să cerceteze adevărata cale. Dacă nu se căiesc niciodată, vor fi dezvăluiți de lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu drept falși credincioși și antihriști, iar odată ce se va termina lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu, ei vor plânge și vor scrâșni din dinți, în timp ce vor pieri în calamitățile fără precedent.”

Când am auzit asta, m-am speriat şi am început să tremur. Mi-am comparat purtarea cu spusele ei: m-am agățat de cuvintele din Biblie când era vorba de întâmpinarea Domnului şi am crezut, după noțiunile mele, că Domnul avea să vină pe nori. Când am auzit oameni spunând că Domnul Isus Se întorsese, nu numai că n-am cercetat asta, m-am și luat după pastori și prezbiteri, împotrivindu-mă orbește acestui lucru și condamnându-l, răspândind tot felul de zvonuri ca să-L ponegresc și calomniez pe Dumnezeu Atotputernic, înșelându-i pe credincioși și împiedicându-i să cerceteze adevărata cale. Nu era nicio diferență între purtarea mea și cea a fariseilor care s-au împotrivit Domnului Isus. Eram un fariseu al zilelor noastre, o piedică în calea credincioșilor care voiau să cerceteze adevărata cale. Dacă n-ar fi fost mila lui Dumnezeu sau părtășia despre adevăra pe care a avut-o Mu Yu cu mine și care mi-a permis să aud glasul lui Dumnezeu, atunci, un om atât de încăpățânat și de intransigent ca mine n-ar fi putut ajunge decât să fie abandonat, alungat, blestemat și pedepsit de Dumnezeu. Am vrut să-mi clarific confuziile, așa că am întrebat-o pe Mu Yu: „Întrucât Domnul a devenit mai întâi trup ca să-Și facă lucrarea în taină, cum putem fi siguri că Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeul întrupat, Hristos al zilelor de pe urmă?” My Yu mi-a mai citit câteva pasaje din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. „«Întruparea» este arătarea lui Dumnezeu în trup; Dumnezeu lucrează în rândul omenirii create în chipul trupului. Deci, pentru ca Dumnezeu să fie întrupat, trebuie să fie mai întâi trup, trup cu umanitate normală; aceasta este cea mai importantă condiție prealabilă. De fapt, implicația întrupării lui Dumnezeu este aceea că Dumnezeu trăiește și lucrează în trup, că Dumnezeu în esența Sa devine trup, devine om” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Esența trupului locuit de Dumnezeu”). „Dumnezeul întrupat este numit Hristos, iar Hristos este trupul îmbrăcat de Duhul lui Dumnezeu. Acest trup este diferit de orice om care este făcut din carne. Această diferență se datorează faptului că Hristos este întruparea Duhului, în loc să fie impetuos. El are atât o umanitate normală, cât și o divinitate completă. Divinitatea Lui nu este deținută de niciun om. Umanitatea Sa normală susține toate activitățile Sale normale în trup, în timp ce divinitatea Sa săvârșește lucrarea lui Dumnezeu Însuși” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Esența lui Hristos este supunere față de voința Tatălui ceresc”). „Cel care este Dumnezeu întrupat va avea esența lui Dumnezeu și Cel care este Dumnezeu întrupat va deține exprimarea lui Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu Se întrupează, El va da naștere lucrării pe care intenționează să o facă și, de vreme ce Dumnezeu Se întrupează, va exprima ceea ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să îi dăruiască viață și să îi indice calea. Trupul care nu are esența lui Dumnezeu categoric nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Dacă omul intenționează să cerceteze dacă este întruparea lui Dumnezeu, atunci el trebuie să coroboreze lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a corobora faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, pentru a stabili dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvântările Lui, firea Lui și multe alte aspecte), mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul scrutează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seamă de esența Lui, aceasta arată că omul e incult și ignorant” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”). După ce a terminat de citit, Mu Yu a avut părtășie: „Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic ne spun clar că întruparea înseamnă că Duhul lui Dumnezeu e înveșmântat în trup ca să devină un om obișnuit, apărând în lume ca să exprime adevărul și să lucreze. Din exterior, Hristos arată ca un om normal, dar Duhul lui Dumnezeu e înlăuntrul Lui – El e întruchiparea Duhului lui Dumnezeu. Deci, Hristos nu numai că are umanitate normală, dar are și divinitate deplină, ceea ce înseamnă că firea inerentă a lui Dumnezeu, ceea ce are El și ce este, autoritatea, atotputernicia și înțelepciunea Lui sunt toate realizate în trup. Hristos este Dumnezeu Însuși, Domnul creației. Așadar, Hristos poate să exprime adevărul și să dezvăluie taine oricând, să exprime firea lui Dumnezeu și tot ce este El și să îndeplinească lucrarea de a răscumpăra și de a mântui omenirea. Este exact cum Domnul Isus a fost întruparea lui Dumnezeu – El a fost Hristos. Deși, din exterior, El arăta ca un om normal și chiar trăia printre oamenii de pe Pământ, El era capabil oricând să exprime adevărul și să dezvăluie tainele Împărăției Cerurilor și a oferit omenirii calea căinței. Domnul Isus a iertat păcatele omului și a exprimat firea iubitoare și milostivă a lui Dumnezeu. A făcut și multe semne și minuni: a vindecat bolnavii, a alungat demoni, a înviat morții, a liniștit vânturile și mările, a hrănit 5000 de oameni cu cinci pâini și doi pești și altele. Cuvintele și lucrarea Domnului Isus au fost manifestarea deplină a autorității și puterii lui Dumnezeu. Toți am confirmat că Domnul Isus a fost Hristos și Dumnezeu întrupat, pe baza cuvintelor și lucrării Sale. Așadar, atunci când am stabilit dacă El a fost sau nu Dumnezeu întrupat, nu ar fi trebuit să ne ghidăm după înfățișarea Lui exterioară, după familia în care S-a născut, dacă a avut statut sau putere sau dacă a fost sprijinit sau respins de ceilalți, ci să vedem doar dacă putea să exprime adevărul și să facă lucrarea lui Dumnezeu. Este un lucru esențial. Atât timp cât a putut să exprime adevărul și să facă lucrarea de a mântui omenirea, atunci, oricât de simplu ar fi părut la exterior și oricât de condamnat și respins ar fi fost, El tot a fost, fără îndoială, Dumnezeu întrupat, El a fost Hristos. De când S-a arătat să-Și îndeplinească lucrarea, Dumnezeu Atotputernic a exprimat milioane de cuvinte și a dezvăluit tainele planului de gestionare al lui Dumnezeu. El a dezvăluit scopul planului de gestionare al lui Dumnezeu, adevărul din spatele celor trei etape ale lucrării Sale, tainele întrupărilor și numelor lui Dumnezeu, adevărul ascuns al Bibliei, felul în care lucrarea de judecată din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu purifică și mântuiește oamenii, finalul și destinația fiecărui fel de om, modul în care se realizează Împărăția lui Hristos pe Pământ și multe altele. Iar asta nu e tot, Dumnezeu Atotputernic judecă și expune și natura oamenilor, satanică și potrivnică lui Dumnezeu, și diverse firi corupte și le arată oamenilor calea de a se elibera de păcat și a fi mântuiți, printre multe alte lucruri. Adevărurile care au fost exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt foarte abundente – El a exprimat toate aspectele adevărului de care avem nevoie ca să dobândim mântuirea și niciuna dintre aceste taine sau niciunul dintre aceste adevăruri n-au mai fost auzite vreodată de om. Aleșii lui Dumnezeu experimentează chiar acum judecata și mustrarea cuvintelor Sale și au câștigat toți o anumită înțelegere reală a firilor lor corupte și cunoașterea firii drepte și mărețe a lui Dumnezeu. Ei sunt eliberați treptat de cătușele și constrângerile păcatului și și-au schimbat firile vieții în diverse măsuri. Doar prin citirea cuvintelor lui Dumnezeu Atotputernic și prin experimentarea personală a lucrării Sale în zilele de pe urmă, am ajuns cu toții să știm că Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeu întrupat și Hristos al zilelor de pe urmă.”

Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și părtășia lui Mu Yu au fost luminătoare. Am văzut cum cheia de a stabili dacă Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeu întrupat stă în capacitatea Lui de-a exprima adevăruri, de-a face lucrarea de mântuire și dacă poate exprima firea lui Dumnezeu și tot ce este El. S-a constatat că Dumnezeu Atotputernic chiar este Dumnezeu întrupat, Domnul Isus întors. Altfel, cine altcineva ar putea deschide sulul și cele șapte sigilii ca să dezvăluie toate aceste taine și adevăruri ascunse? Dacă nu Dumnezeu, cine ar putea mântui omenirea de cătușele păcatului?

Mu Yu a continuat, spunând: „În această apariție actuală, Dumnezeu Își exprimă cuvintele în primul rând pentru a-i identifica pe cei care tânjesc cu adevărat după venirea Lui și care Îi pot auzi glasul. Domnul Isus a spus: «Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, iar ele Mă urmează» (Ioan 10:27). Toate oile lui Dumnezeu tânjesc după adevăr. Când aud pe cineva spunând că Domnul S-a întors, ei caută și cercetează adevărata cale. Când citesc cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, ei recunosc glasul lui Dumnezeu, ei Îl acceptă și Îl urmează pe Dumnezeu Atotputernic și au o șansă la mântuire. Cei care nu sunt oile lui Dumnezeu nu pot să recunoască glasul lui Dumnezeu și chiar judecă și condamnă lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu. În final vor primi pedeapsa pe care o merită. Așadar, Dumnezeu Își folosește cuvintele ca să dezvăluie fiecare fel de om în zilele de pe urmă, clasificându-i după felul lor, iar apoi îi va răsplăti pe cei buni și îi va pedepsi pe cei răi. Prin asta se manifestă pe deplin firea dreaptă a lui Dumnezeu.” Auzind asta, mi-am plecat capul și am izbucnit în lacrimi. Știam că mă împotrivisem cu adevărat lui Dumnezeu. Mi-am amintit că, atunci când am auzit pentru prima dată oameni mărturisind că Domnul Se întorsese, eu nu căutasem, nici nu cercetasem, doar am ascultat orbește pastorii și prezbiterii, care răspândeau minciuni și intimidau credincioșii ca să-i împiedic să cerceteze adevărata cale. Drept urmare, am avut o criză de tuse care m-a făcut incapabilă să vorbesc, m-am îmbolnăvit și chiar mi-am rupt clavicula, iar prezbiterul Hu a avut un accident de mașină. Mi-am dat seama că acestea n-au fost simple accidente. Toate acestea au fost pedepse și răsplata pentru împotrivirea față de Dumnezeu! Dar eu fusesem atât de amorțită și n-am știut că trebuia să mă trezesc. Am continuat să condamn apariția și lucrarea lui Dumnezeu și să mă împotrivesc lor, crezând că apăram calea lui Dumnezeu și că protejam turma. Am fost atât de nepăsătoare! Nici în visele mele cele mai nebunești nu mi-am închipuit că Fulgerul de la Răsărit – pe care îl calomniasem și căruia mă împotrivisem continuu – era, de fapt, Domnul Isus pe care Îl așteptasem de atâta vreme! Am fost nespus de devastată și plină de regrete. M-am urât fiindcă am fost atât de oarbă și de nesăbuită, fiindcă am crezut în Dumnezeu fără să-I recunosc lucrarea și i-am urmat pe prezbiteri, împotrivindu-mă lui Dumnezeu, condamnându-L și împiedicând credincioșii să cerceteze adevărata cale. Pe baza purtării mele, chiar meritam să fiu pedepsită de Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu m-a tratat după fărădelegile mele, tot îmi dăduse oportunitatea să-I aud glasul. A folosit-o pe mama, care mi-a tot pus imnuri ale cuvintelor Lui, și părtășia lui Mu Yu despre adevăr avută cu mine, ca să-mi ajute inima amorțită și intransigentă să se trezească treptat și să capete înțelegere, astfel încât să accept apariția și lucrarea Lui. Slavă Ție, Dumnezeule Atotputernic, pentru mila și mântuirea Ta!

După aceea, am devorat înfometată cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Prin cuvintele Lui, am aflat semnificația numelui Său în fiecare epocă, adevărul ascuns al Bibliei, cum a corupt Satana omenirea și cum mântuiește Dumnezeu omenirea. Am aflat și că principala cauză a păcătuirii și împotrivirii omului față de Dumnezeu este natura noastră satanică și am aflat cum să caut să scap de corupție, să obțin mântuirea, printre multe alte lucruri. Am văzut cum cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic împlinesc pe deplin ceea ce a spus Domnul Isus: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va anunța lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16:12-13). Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic mi-au îndepărtat în mare parte confuzia și noțiunile și m-am convins că ele erau cuvântările personale ale lui Dumnezeu. Dumnezeu Atotputernic era Domnul Isus pe care-L așteptasem de atâta vreme. Mă simțeam ca un copil care își revedea în sfârșit mama de mult pierdută. Nu m-am putut abține să nu strâng la piept cartea cuvintelor lui Dumnezeu și am izbucnit în plâns. M-am urât fiindcă am fost atât de oarbă încât nu Îl recunoscusem pe Dumnezeu, fiindcă mă împotrivisem fără minte lucrării Lui din zilele de pe urmă și o condamnasem și fiindcă devenisem o piedică pentru credincioșii care cercetau adevărata cale și o persoană care nu asculta de Dumnezeu și lupta împotriva Lui. Realizând asta, am simțit un regret profund și am hotărât să încep să răspândesc Evanghelia cât de curând puteam, ca să-i aduc înaintea lui Dumnezeu pe cei pe care îi obstrucționasem și ca să mă revanșez pentru fărădelegile din trecut, pentru a alina inima lui Dumnezeu. După aceea, am intrat în rândurile celor care răspândeau Evanghelia. În timp ce o împărtășeam, predicam cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, îi ajutam pe alții să audă glasul lui Dumnezeu și adesea le spuneam oamenilor cum obișnuiam să mă agăț de cuvintele Bibliei și să fac fapte rele, împotrivindu-mă lui Dumnezeu. Le-am spus să învețe din lecțiile eșecurilor mele anterioare. Văzând că tot mai mulți oameni acceptau lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu, m-am simțit fericită, echilibrată și împăcată.

Gândindu-mă în urmă la drumul parcurs, de la a-I fi ostilă lui Dumnezeu până la a fi cucerită de cuvintele Lui, pot să văd ce eforturi asidue a făcut Dumnezeu pentru mine. În ciuda răzvrătirii mele, Dumnezeu nu m-a abandonat și chiar mi-a permis să-I aud glasul și să-L întâmpin. Acestea au fost iubirea și mântuirea Lui măreață Dumnezeu pentru mine! Slavă Ție, Dumnezeule Atotputernic!