Capitolul 26

Cine a sălășluit în casa Mea? Cine s-a ridicat pentru Mine? Cine a suferit în numele Meu? Cine și-a dat cuvântul înaintea Mea? Cine M-a urmat până acum și cu toate acestea nu a devenit indiferent? De ce sunt toate ființele umane reci și nesimțitoare? De ce M-a abandonat omenirea? De ce a devenit omenirea plictisită de Mine? De ce nu există căldură în lumea umană? Cât am fost în Sion, am gustat căldura care este în ceruri și M-am bucurat de binecuvântarea care este în ceruri. Din nou, am trăit în mijlocul omenirii, am gustat amărăciunea lumii umane și am văzut cu ochii Mei toate stările diferite care există între oameni. Pe neașteptate, omul s-a schimbat deoarece Eu M-am „schimbat” și numai în felul acesta a ajuns în ziua de azi. Nu cer ca omul să poată face orice de dragul Meu, și nici nu cer ca el să facă vreo creștere pentru Mine. Vreau doar să fie în stare să acționeze în conformitate cu planul Meu și să Mă asculte și să nu fie un semn de rușine pentru Mine, ci să-Mi aducă mărturie răsunătoare. Printre oameni, au fost aceia care Mi-au adus o mărturie bună și Mi-au slăvit numele, dar cum pot practicile omului sau comportamentul lui să-Mi mulțumească inima? Cum poate oare el să se alinieze cu inima Mea sau să-Mi satisfacă voia? Din munții și apele de pe pământ și din flori, iarbă și copaci, totul arată lucrarea mâinilor Mele, totul există pentru numele Meu. Totuși, de ce nu poate omul să atingă standardul cererii Mele? Oare din cauza cumplitei sale inferiorități? Oare pentru că Eu l-am înălțat? Oare din cauză că sunt prea crud față de el? De ce este omul mereu înfricoșat de cererile Mele? Astăzi, printre mulțimile din împărăție, de ce ascultați doar glasul Meu, dar nu vreți să-Mi vedeți fața? De ce priviți doar la cuvintele Mele, fără să le potriviți cu Duhul Meu? De ce Mă țineți separat cerul de deasupra și pe pământul de jos? Oare pentru că Eu, când sunt pe pământ, nu sunt la fel cum sunt în ceruri? Oare pentru că Eu, când sunt în ceruri, nu pot să cobor pe pământ? Oare pentru că Eu, când sunt pe pământ, nu sunt demn să fiu înălțat la cer? Este ca și cum Eu, când sunt pe pământ, sunt o creatură inferioară, la fel cum atunci când sunt în ceruri, sunt o ființă solemnă și de parcă între cer și pământ se află o prăpastie de netrecut. Totuși, în lumea oamenilor, ei par să nu știe nimic despre originile acestor lucruri, dar Mi s-au împotrivit mereu, ca și cum cuvintele Mele au doar sunete și niciun înțeles. Toată omenirea depune eforturi pentru cuvintele Mele, făcând cercetări proprii cu privire la înfățișarea Mea exterioară, dar toți se lovesc de eșec, eforturile lor neavând niciun rezultat și, în schimb, sunt loviți de cuvintele Mele și nu îndrăznesc să se ridice din nou.

Când pun la încercare credința omenirii, nicio ființă umană nu este mărturie adevărată, niciuna nu poate să ofere totul; mai degrabă, omul continuă să se ascundă și refuză să se deschidă, ca și cum aș vrea să-i prădez inima. Nici măcar Iov nu a rămas ferm cu adevărat în timpul judecății lui, și nici nu a emanat dulceață în mijlocul suferinței. Toți oamenii produc o slabă aluzie de verde în căldura primăverii; ei nu rămân niciodată veșnic verzi sub rafalele reci ale iernii. Cu statura lui osoasă și sfrijită, omul nu poate împlini intenția Mea. În întreaga omenire, nu există nimeni care să poată servi drept model pentru alții, pentru că toți oamenii sunt în esență asemănători și nu sunt diferiți unul de celălalt, cu puține lucruri care să-i deosebească între ei. Din acest motiv, oamenii nici măcar astăzi nu reușesc să-Mi cunoască pe deplin lucrările. Numai când mustrarea Mea va coborî asupra întregii omeniri, oamenii, fără știrea lor, vor deveni conștienți de lucrările Mele și fără să fac nimic sau să constrâng pe cineva, oamenii vor ajunge să Mă cunoască și, astfel, să fie martorii lucrărilor Mele. Acesta este planul Meu, este aspectul lucrărilor Mele care se manifestă și ceea ce ar trebui să știe omul. În Împărăție, nenumăratele lucruri ale creației încep să se revigoreze și să-și recapete forța vieții. Datorită schimbărilor în starea pământului, granițele dintre un ținut și altul încep să se schimbe. Am prorocit: atunci când pământul se va separa de pământ și ținutul se va uni cu ținut, va fi momentul în care voi face fărâme toate națiunile. În acel moment, voi reînnoi toată creația și voi repartiza întregul univers, punând astfel universul în ordine și transformând vechea lui stare într-una nouă – acesta este planul Meu și acestea sunt lucrările Mele. Când națiunile și popoarele lumii se vor întoarce înaintea tronului Meu, voi lua atunci toată abundența cerului și o voi da omenirii pentru ca, mulțumită Mie, lumea să se umple de o nemaipomenită mărinimie. Dar atât timp cât vechea lumea continuă să existe, Îmi voi azvârli furia asupra națiunilor sale, promulgând în mod deschis decretele Mele administrative în tot universul, și dând mustrări asupra oricui le încalcă.

Când Îmi întorc fața spre univers pentru a vorbi, toată omenirea Îmi aude vocea și după aceea vede toate lucrările pe care le-am făcut cu migală în univers. Cei care se împotrivesc voinței Mele, adică cei care Mi se opun cu faptele omului, vor cădea sub mustrarea Mea. Voi lua multitudinea de stele din ceruri și le voi face din nou, și datorită Mie soarele și luna vor renaște – cerurile nu vor mai fi așa cum au fost și nenumăratele lucruri de pe pământ vor fi făcute din nou. Totul se va întregi prin cuvintele Mele. Multele națiuni din univers vor fi iarăși împărțite și înlocuite de Împărăția Mea, astfel încât națiunile de pe pământ să dispară pentru totdeauna și să devină o națiune care Mi se închină; toate națiunile pământului vor fi distruse și vor înceta să mai existe. Dintre ființele umane din univers, toți cei care aparțin diavolului vor fi exterminați și toți cei care se închină Satanei vor fi doborâți la pământ de focul Meu arzător – cu alte cuvinte, cu excepția celor care se află acum în curent, toți vor fi transformați în cenușă. Când voi mustra multele popoare, cei din lumea religioasă se vor întoarce, în diferite măsuri, la Împărăția Mea, cuceriți de faptele Mele, pentru că ei vor fi văzut venirea Celui Sfânt pe un nor alb. Toți oamenii vor fi împărțiți după propriul neam și vor primi mustrări proporționale cu acțiunile lor. Toți cei care Mi s-au opus vor pieri; cât despre cei ale căror fapte pe pământ nu M-au implicat pe Mine, aceștia vor continua să existe pe pământ, sub conducerea fiilor Mei și a poporului Meu, datorită modului în care s-au achitat. Mă voi arăta mulțimilor de popoare și nenumăratelor națiuni și, cu propriul Meu glas, Mă voi face mai departe auzit pe pământ, proclamând finalizarea marii Mele lucrări pentru ca toată omenirea să vadă cu ochii săi.

Pe măsură ce vocea Mea se adâncește în intensitate, observ și starea universului. Prin cuvintele Mele, mulțimea de lucruri ale creației sunt toate făcute noi. Cerul se schimbă, ca și pământul. Omenirea este expusă în forma sa originală și, încet, fiecare persoană este separată după neamul său și își găsește pe neașteptate drumul în sânul familiei sale. Acest lucru Mă va mulțumi foarte mult. Eu sunt neîntrerupt și, imperceptibil, marea Mea lucrare este îndeplinită, iar nenumăratele lucruri ale creației sunt transformate. Când am creat lumea, am modelat toate lucrurile după felul lor, plasând toate lucrurile cu forme laolaltă, după felul lor. Pe măsură ce se apropie sfârșitul planului Meu de gestionare (planul mântuirii), voi restabili starea anterioară a creației; voi restaura totul așa cum a fost inițial, schimbând profund totul, astfel încât totul să se întoarcă la sânul planului Meu. A sosit timpul! Ultima etapă a planului Meu urmează să fie realizată. Of, lume veche necurată! Vei cădea cu siguranță sub cuvintele Mele! Cu siguranță vei fi redusă la nimic de planul Meu! Of, nenumăratele lucruri ale creației! Veți câștiga cu toții viață nouă în cuvintele Mele – veți avea Domnul vostru suveran! Of, lume nouă și pură! Cu siguranță vei reînvia în slava Mea! Of, Munte Sion! Să nu mai taci – M-am întors în triumf! Din mijlocul creației, Eu cercetez întregul pământ. Pe pământ, omenirea a început o nouă viață și a câștigat o nouă speranță. Of, oamenii Mei! Cum să nu vă puteți întoarce la viață în lumina Mea? Cum să nu puteți sări de bucurie sub îndrumarea Mea? Țările strigă în triumf, apele sunt răgușite de râs vesel! Of, Israelul renăscut! Cum de nu te simți mândru de predestinarea Mea? Cine a plâns? Cine a jelit? Israelul din vechime a încetat să mai fie, iar Israelul de astăzi s-a înălțat, drept și semeț în lume și s-a ridicat în inimile întregii omeniri. Israelul de astăzi va obține cu siguranță izvorul existenței prin poporul Meu! Of, nesuferitul Egipt! Cu siguranță nu Mi te mai împotrivești? Cum poți să profiți de mila Mea și să încerci să scapi de mustrarea Mea? Cum de nu poți exista în mustrarea Mea? Toți cei pe care îi iubesc vor trăi cu siguranță pentru veșnicie și toți cei care Mi se împotrivesc vor fi cu siguranță mustrați de Mine pentru veșnicie. Pentru că Eu sunt un Dumnezeu gelos și nu-i voi cruța cu ușurință pe oameni pentru tot ceea ce au făcut. Voi veghea asupra întregului pământ și, apărând în Răsăritul lumii cu dreptate, măreție, mânie și mustrare, Mă voi arăta nenumăratelor mulțimi de oameni!

29 martie 1992

Anterior: Veseliți-vă, oamenilor!

Înainte: Capitolul 27

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Dumnezeu Însuși, Unicul (I)

Autoritatea lui Dumnezeu (I)Ultimele mele câteva părtășii au fost despre lucrarea lui Dumnezeu, firea lui Dumnezeu și Dumnezeu Însuși. După...

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte

Contactează-ne pe Messenger