Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântul Se arată în trup

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

`

Cea de-a două zeci și opta cuvântare

Când am venit din Sion, am fost așteptat de toate lucrurile, și când m-am întors în Sion, am fost întâmpinat de toți oamenii. Venind și mergând, pașii Mei n-au fost niciodată împiedicați de lucruri care erau în vrăjmășie față de Mine și, prin urmare, lucrarea Mea a progresat fără probleme. Astăzi, când vin printre toate creaturile, toate lucrurile Mă întâmpină cu tăcere, profund îngrozite de faptul că voi pleca din nou și le voi elimina sprijinul. Toate lucrurile urmează îndrumarea Mea și toți urmăresc direcția indicată de mâna Mea. Cuvintele din gura Mea au desăvârșit multe creaturi și au mustrat mulți fii ai neascultării. Astfel, toți oamenii se uită cu atenție la cuvintele Mele și ascultă îndeaproape rostirile din gura Mea și se tem profund de ratarea acestei ocazii bune. Din acest motiv, am continuat să vorbesc, astfel încât lucrarea Mea să poată fi îndeplinită mai repede, astfel încât să poată apărea mai repede condiții plăcute pe pământ și să remediez scenele pustiirii de pe pământ. Când privesc cerurile Mă întorc încă odată spre omenire; toate pământurile sunt umplute instantaneu de viață, praful nu mai rămâne în aer și mâlul nu mai învelește pământul. Ochii Îmi strălucesc imediat, făcând oamenii din toate ținuturile să Mă admire și să se refugieze în Mine. Dintre oamenii din lumea de astăzi – inclusiv toți cei care sunt prezenți în casa Mea – cine se refugiază cu adevărat în Mine? Cine își dă inima în schimbul prețului pe care l-am plătit? Cine a locuit vreodată în casa Mea? Cine s-a oferit vreodată cu adevărat înaintea Mea? Când fac cerințe omului, el își închide imediat „mica magazie”. Când îi dau omului, el își deschide repede gura pentru a lua bogățiile Mele pe ascuns și în inima lui tremură adesea, profund temător că voi lovi înapoi spre el. Astfel, gura omului este pe jumătate deschisă și pe jumătate închisă și este incapabil să se bucure cu adevărat de bogățiile pe care i le dau. Nu condamn cu ușurință omul, totuși acesta Mă ia mereu de mână și Îmi cere să am milă de el; numai când omul Mă imploră din nou, las „milă” asupra lui și îi dau cele mai dure cuvinte ale gurii Mele, astfel încât el simte imediat rușine și, fiind incapabil să primească direct „mila” Mea, îi face pe alții în schimb să i-o transfere lui. Când a înțeles cu desăvârșire toate cuvintele Mele, statura omului este proporțională cu dorințele Mele, iar pledoariile sale sunt rodnice și nu zadarnice sau inutile; Eu binecuvântez rugămintea omenirii care este sinceră și nu o prefăcătorie.

Am acționat și am vorbit de-a lungul veacurilor, dar omul nu a auzit niciodată astfel de rostiri precum cele care le spun astăzi și niciodată nu a avut gustul măreției și judecății Mele. Deși oamenii din lumea trecutului au auzit legende despre Mine, nimeni nu a descoperit cu adevărat întinderea bogățiilor Mele. Deși oamenii de azi aud cuvintele din gura Mea, ei rămân ignoranți de câte mistere sunt în gura Mea, considerând deci acest fapt un corn al abundenței. Toți oamenii doresc să obțină ceva din gura Mea. Fie că este vorba de secretele de stat, de misterele cerului, de dinamica lumii spirituale sau de destinația omenirii, toți oamenii doresc să primească astfel de lucruri. Așadar, dacă ar fi să adun oameni împreună și să le spun „povești”, ei s-ar ridica imediat din „patul de boală” pentru a auzi calea Mea. Omului îi lipsesc prea multe: el nu are nevoie doar de „suplimente nutritive”, ci și mai mult de „sprijin mental” și o „aprovizionare spirituală”. Acestea lipsesc în toți oamenii; aceasta este „boala” tuturor oamenilor. Ofer un leac pentru boala omului pentru ca să poată fi obținute efecte mai bune, astfel încât toți să poată fi restaurați la o stare de sănătate și, astfel, datorită leacului Meu, ei să se poată întoarce la normalitate. Urâți cu adevărat marele dragon roșu? Îl urâți cu adevărat, sincer? De ce v-am întrebat de atâtea ori? De ce vă pun această întrebare din nou și din nou? Ce imagine a marelui dragon roșu există în inima voastră? A fost într-adevăr eliminată? Cu adevărat nu-l considerați tatăl vostru? Toți oamenii ar trebui să perceapă intenția Mea din întrebările Mele. Nu este de a provoca mânia oamenilor, nici de a instiga răzvrătirea printre oameni și nici ca omul să-și găsească propria ieșire, ci de a permite tuturor oamenilor să se elibereze de robia marelui balaur roșu. Cu toate acestea, nimeni nu ar trebui să-și facă griji. Totul se va împlini prin cuvintele Mele; niciun om nu poate lua parte, și niciun om nu poate face lucrarea pe care o voi îndeplini Eu. Voi curăța aerul din toate ținuturile și voi eradica orice urmă a demonilor de pe pământ. Am început deja și voi iniția prima etapă a lucrării mele de mustrare în locuința marelui dragon roșu. Astfel, se poate vedea că mustrarea Mea s-a abătut asupra întregului univers și că marele dragon roșu și toate felurile de spirite necurate vor fi neputincioase de a scăpa de mustrarea mea, căci Eu privesc asupra tuturor ținuturilor. Când lucrarea Mea pe pământ se va încheia, adică atunci când epoca judecății se va termina, voi mustra oficial pe marele dragon roșu. Poporul Meu va vedea mustrarea Mea dreaptă a marelui dragon roșu, va revărsa laudă din pricina neprihănirii Mele și va preamări pentru totdeauna Numele Meu cel sfânt din pricina neprihănirii Mele. Prin urmare, vă veți îndeplini în mod oficial datoria și Mă veți lăuda în mod oficial în toate ținuturile pentru totdeauna!

Când epoca judecății va atinge punctul culminant, nu Mă voi grăbi să închei lucrarea Mea, ci voi integra în ea dovezile epocii mustrării și voi permite ca aceste dovezi să fie văzute de tot poporul Meu; și prin acest lucru se vor da roade mai mari. Aceste dovezi sunt mijlocul prin care îl mustru pe marele dragon roșu și voi face pe poporul Meu să-l vadă cu ochii lor, pentru ca ei să cunoască mai mult firea Mea. Timpul în care poporul Meu se va bucura de Mine va fi când marele dragon roșu va fi mustrat. A face ca poporul marelui dragon roșu să se ridice și să se răzvrătească împotriva lui este planul Meu și metoda prin care Îmi fac poporul Meu desăvârșit și este o mare oportunitate pentru tot poporul Meu să crească în viață. Când se înalță luna strălucitoare, noaptea liniștită este spulberată dintr-o dată. Deși luna este zdrențuită, omul este în toane bune și stă liniștit sub lumina lunii, admirând scena frumoasă sub lumină. Omul nu-și poate descrie emoțiile; este ca și cum el dorește să-și arunce gândurile înapoi în trecut, ca și când dorește să privească înainte spre viitor, ca și când s-ar bucura de prezent. Pe fața lui apare un zâmbet, iar în aerul plăcut pătrunde un miros proaspăt; în timp ce o briză blândă începe să sufle, omul detectează parfumul bogat și pare a fi intoxicat de el, incapabil să se trezească. Acesta este chiar momentul în care am venit personal printre oameni, iar omul are un sentiment sporit al aromei bogate și, prin urmare, toți oamenii trăiesc în mijlocul acestui parfum. Sunt împăcat cu omul, el trăiește în armonie cu Mine, nu mai este deviant în privința Mea, nu mai emondez deficiențele omului, omul nu mai are o privire îndurerată pe față și moartea nu mai amenință întreaga omenire. Astăzi avansez împreună cu omul în epoca mustrării, mergând înainte cu el alături. Eu fac lucrarea Mea, și anume: Îmi lovesc nuiaua printre oameni și cade pe ceea ce se răzvrătește în om. În ochii omului, nuiaua Mea pare să aibă puteri deosebite: vine peste toți aceia care sunt dușmanii Mei și nu-i cruță cu ușurință; printre toți cei care se opun Mie, nuiaua își îndeplinește funcția inerentă; toți cei care sunt în mâinile Mele își îndeplinesc datoria după intenția Mea inițială și niciodată nu au sfidat dorințele Mele sau nu și-au schimbat esența. Drept urmare, apele vor vui, munții se vor răsturna, marile râuri se vor dezintegra, omul se va schimba mereu, soarele va lumina mai puțin, luna va deveni mai întunecoasă, omul nu va mai avea zile în care să trăiască în pace, nu vor mai fi vremuri de liniște pe pământ, cerurile niciodată nu vor mai rămâne calme și liniștite și niciodată nu vor mai îndura. Toate lucrurile vor fi reînnoite și își vor recupera aspectul original. Toate gospodăriile de pe pământ vor fi zdruncinate și toate națiunile de pe pământ vor fi despicate; de mult uitate vor fi zilele reuniunii dintre soț și soție, nu se vor mai întâlni niciodată mama și fiul, niciodată nu se vor mai întâlni tatăl și fiica. Tot ce obișnuia să fie pe pământ va fi nimicit de Mine. Nu dau oamenilor ocazia de a-și elibera emoțiile, pentru că Eu nu am emoții și am ajuns să detest emoțiile oamenilor într-o oarecare măsură. Din cauza emoțiilor dintre oameni am fost aruncat la o parte și astfel am devenit un „altul” în ochii lor; din cauza emoțiilor dintre oameni am fost Eu uitat; din cauza emoțiilor omului el folosește ocazia de a-și restabili „conștiința”; din cauza emoțiilor omului, el este întotdeauna obosit de mustrarea Mea; din cauza emoțiilor omului, el Mă numește nedrept și injust și spune că sunt nepăsător de sentimentele omului în gestionarea Mea. Am și Eu rude pe pământ? Cine a lucrat vreodată, ca și Mine, zi și noapte, fără să se gândească la mâncare sau la somn, de dragul întregului Meu plan de gestionare (plan de mântuire)? Cum ar putea fi omul comparabil cu Dumnezeu? Cum ar putea fi compatibil cu Dumnezeu? Cum ar putea Dumnezeu, care creează, fi de același fel cu omul, care este creat? Cum aș putea să trăiesc mereu și să acționez împreună cu omul de pe pământ? Cine se îngrijorează pentru inima Mea? Oare rugăciunile omului? Odată am acceptat să Mă alătur omului și să merg împreună cu el – și da, până în ziua de azi, omul a trăit sub grija și protecția Mea, dar când este ziua în care omul se poate separa de grija Mea? Deși omului nu i-a păsat niciodată de inima Mea, cine poate trăi în continuare pe un pământ fără lumină? Numai din cauza binecuvântărilor mele, omul a trăit până astăzi.

4 Aprilie, 1992

Anterior:Cea de-a douăzeci și șaptea cuvântare

Următorul:Cea de-a douăzeci și noua cuvântare

S-ar putea să vă placă și