Credința în Dumnezeu necesită o viață spirituală normală, care este baza experimentării cuvintelor lui Dumnezeu și a pătrunderii în realitate. Este oare practica voastră actuală de rugăciuni, de apropiere de Dumnezeu, de cântare a imnurilor, de laudă, de meditație și de cugetare la cuvintele lui Dumnezeu o „viață spirituală normală”? Se pare că niciunul dintre voi nu știe. O viață spirituală normală nu se limitează la astfel de practici precum rugăciunea, cântarea imnurilor, participarea la viața bisericii și mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu. Mai degrabă, ea implică trăirea unei vieți spirituale proaspete și pline de entuziasm. Ceea ce contează nu este modul în care practicați, ci rodul practicii voastre. Majoritatea oamenilor consideră că o viață spirituală normală implică neapărat rugăciunea, cântarea imnurilor, mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu sau cugetarea la cuvintele Sale, indiferent dacă aceste practici chiar au efect sau conduc la înțelegere adevărată. Acești oameni se concentrează pe respectarea procedurilor superficiale fără să se gândească la rezultatele lor; ei sunt oameni care trăiesc în ritualuri religioase, nu oameni care trăiesc în interiorul bisericii, și cu atât mai puțin oameni ai Împărăției. Rugăciunile lor, cântarea imnurilor și mâncatul și băutul cuvintelor lui Dumnezeu sunt doar o formă de a adera la reglementări, din constrângere și pentru a ține pasul cu tendințele, nu din voință proprie și din inimă. Oricât de mult s-ar ruga și ar cânta acești oameni, eforturile lor nu vor da roade, pentru că ceea ce practică sunt doar reglementările și ritualurile religiei; ei nu practică de fapt cuvintele lui Dumnezeu. Aceștia se concentrează numai pe a face caz din abordări și tratează cuvintele lui Dumnezeu ca pe niște reglementări de urmat. Acești oameni nu pun cuvintele lui Dumnezeu în practică; ei nu fac decât să-și satisfacă trupul și fac spectacol ca să fie văzuți de alții. Toate aceste reglementări și ritualuri religioase au fost create de oameni; nu vin de la Dumnezeu. Dumnezeu nu respectă reglementări și nici nu respectă vreo lege. În schimb, El face lucruri noi în fiecare zi, realizând o lucrare practică. La fel ca membrii Bisericii Celor Trei Autonomii, care se limitează la practici precum a respecta zilnic devoționalele de dimineață, a oferi rugăciuni de seară și rugăciuni de recunoștință înainte de masă și a aduce mulțumiri în toate cele – oricât de multe ar face și oricât de mult timp ar practica asta, nu vor avea lucrarea Duhului Sfânt. Când oamenii trăiesc printre reglementări și au inima fixată pe metode de practică, Duhul Sfânt nu poate lucra, deoarece inima lor este ocupată de reglementări și noțiuni umane. Astfel, Dumnezeu nu este în măsură să intervină și să lucreze asupra lor și ei pot continua să trăiască doar sub constrângerile legii. Astfel de oameni sunt pentru totdeauna incapabili să primească aprobarea lui Dumnezeu.

O viață spirituală normală este o viață trăită înaintea lui Dumnezeu. Atunci când se roagă, inima se poate liniști în fața lui Dumnezeu și, prin rugăciune, poate căuta luminarea Duhului Sfânt, poate cunoaște cuvintele lui Dumnezeu și înțelege intențiile lui Dumnezeu. Mâncând și bând cuvintele Lui, oamenii pot dobândi o înțelegere mai clară și mai detaliată a lucrării actuale a lui Dumnezeu. De asemenea, pot dobândi o nouă cale de practică și nu se vor agăța de cele vechi; tot ceea ce practică va fi pentru a realiza creșterea în viață. De exemplu, scopul rugăciunii nu este să spui câteva cuvinte cu sunet plăcut sau să izbucnești în lacrimi în fața lui Dumnezeu pentru a arăta cât de îndatorat Îi ești; mai degrabă, este antrenarea în folosirea spiritului, permițându-ți să îți liniștești inima înaintea lui Dumnezeu, să te instruiești pentru a căuta îndrumare din cuvintele lui Dumnezeu în toate chestiunile, astfel încât inima ta să poată fi atrasă de o nouă lumină în fiecare zi și astfel încât să nu fii negativ sau leneș și să poți păși pe calea cea dreaptă a punerii în practică a cuvintelor lui Dumnezeu. Majoritatea oamenilor se concentrează în zilele noastre pe metode de practică; ținta lor nu este de a urmări adevărul și de a obține creșterea în viață. Aici se află abaterea lor. Există, de asemenea, oameni capabili să accepte lumina nouă, dar metodele lor de practică nu se schimbă. Ei își aduc noțiunile religioase anterioare în timp ce caută să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu de astăzi, așa că ceea ce înțeleg este tot doctrină colorată de noțiuni religioase; ei nu acceptă lumina de astăzi într-o manieră pură și simplă. Drept urmare, practicile lor sunt alterate; ei nu fac decât să dea un nume nou aceluiași produs vechi. Oricât de bine ar practica, sunt niște ipocriți. Dumnezeu îi conduce pe oameni să facă lucruri noi în fiecare zi, cerând ca în fiecare zi să capete o nouă perspectivă și înțelegere și să nu fie de modă veche și repetitivi. Dacă crezi în Dumnezeu de mulți ani, totuși metodele tale de practică nu s-au schimbat deloc și dacă ești încă zelos și ocupat cu chestiunile externe, dar nu vii înaintea lui Dumnezeu pentru a te bucura de cuvintele Lui cu o inimă liniștită, atunci nu vei obține nimic. Când vine vorba de a accepta noua lucrare a lui Dumnezeu, dacă nu-ți schimbi planurile, dacă nu practici într-un nou mod și nu urmărești o înțelegere mai nouă, ci te agăți de ceea ce este vechi și accepți doar puțină lumină nouă, fără a schimba modul în care practici, atunci oamenii ca tine se află în acest curent numai cu numele; în realitate, ei sunt farisei religioși în afara curentului Duhului Sfânt.

Pentru a trăi o viață spirituală normală, trebuie să poți accepta zi de zi lumină nouă și să urmărești o înțelegere adevărată a cuvintelor lui Dumnezeu. Trebuie să poți înțelege adevărul în mod clar și să găsești o cale de practică în toate chestiunile. Citind cuvintele lui Dumnezeu în fiecare zi, trebuie să fii capabil să descoperi probleme noi și să-ți conștientizezi neajunsurile, astfel încât să poți avea o inimă doritoare și căutătoare care îți mișcă întreaga ființă și astfel încât să poți fi liniștit în fața lui Dumnezeu în orice moment, temându-te profund să nu rămâi în urmă. O persoană cu o astfel de inimă doritoare și căutătoare, care este dispusă să obțină continuu pătrunderea, este pe drumul cel bun al vieții spirituale. Cei care acceptă să fie mișcați de Duhul Sfânt, care doresc să facă mai bine, care sunt dispuși să urmărească să fie desăvârșiți de Dumnezeu, care tânjesc după o înțelegere mai profundă a cuvintelor lui Dumnezeu, care nu urmăresc supranaturalul, dar care, în schimb, plătesc un preț real, cei care cu adevărat arată considerație față de intențiile lui Dumnezeu și ating de fapt pătrunderea, făcându-și experiențele mai veritabile și mai reale, care nu urmăresc cuvinte și doctrine goale sau nu urmăresc sentimente supranaturale, care nu se închină la nicio mare personalitate – aceștia sunt cei care au pătruns într-o viață spirituală normală. Tot ceea ce fac este menit să obțină în continuare creștere în viața lor și să-i facă să aibă un spirit proaspăt și plin de viață, iar ei sunt întotdeauna capabili să obțină pătrunderea în mod activ. Fără să-și dea seama, ei ajung să înțeleagă adevărul și să pătrundă în realitate. Cei care au vieți spirituale normale și experimentează eliberarea și libertatea spiritului în fiecare zi pot să practice cuvintele lui Dumnezeu într-un mod flexibil, spre satisfacția Lui. Chiar și în rugăciune, nu fac lucrurile mecanic și sunt capabili să țină pasul cu lumina nouă, în fiecare zi. De exemplu, oamenii se antrenează pentru a-și liniști inima înaintea lui Dumnezeu, iar inimile lor pot fi cu adevărat liniștite în fața lui Dumnezeu și ei nu pot fi tulburați de nimeni. Nicio persoană, niciun eveniment sau lucru nu le poate constrânge viețile spirituale normale. O astfel de instruire este destinată să dea un rezultat; nu este menită să stabilească reglementări la care oamenii să adere. Această practică nu se referă la aderarea la reglementări, ci la promovarea creșterii în viață a oamenilor. Dacă vezi această practică doar ca pe niște reglementări de urmat, viața nu ți se va schimba niciodată. Poți fi angajat în aceeași instruire, la fel ca alții, dar în timp ce ei sunt în cele din urmă capabili să țină pasul cu lucrarea Duhului Sfânt, tu ești eliminat din curentul Duhului Sfânt. Nu te păcălești pe tine însuți? Scopul acestor cuvinte este de a le permite oamenilor să-și liniștească inima în fața lui Dumnezeu, să-și întoarcă inima spre El, astfel încât lucrarea lui Dumnezeu asupra lor să fie fără piedici și să poată da roade. Numai atunci oamenii pot fi în concordanță cu intențiile lui Dumnezeu.