Tot nu înțelegeți diversele aspecte ale adevărului și în practica voastră încă mai există destule greșeli și abateri; în multe arii, trăiți după noțiunile și închipuirile voastre, niciodată capabili să înțelegeți principiile practicii. Astfel, este încă necesar ca oamenii să fie îndrumați să intre pe făgașul cel bun; cu alte cuvinte, ca să fie în stare să-și reglementeze viețile omenești și spirituale, să pună ambele aspecte în practică, și să nu aibă deseori nevoie să fie sprijiniți sau îndrumați. Numai atunci vor avea ei o statură adevărată. Și chiar dacă în viitor nu va fi nimeni care să te îndrume, tot vei fi în stare să experimentezi de unul singur. Astăzi, dacă ai priceput care aspecte ale adevărului sunt cruciale și care nu, în viitor, vei fi în stare să intri în realitate. Astăzi, sunteți conduși pe calea cea bună, îngăduindu-vi-se să înțelegeți multe adevăruri, iar în viitor veți fi în stare să mergeți mai departe. Se poate spune că oamenii sunt făcuți să înțeleagă acum calea cea mai pură. Astăzi, ești dus pe calea cea bună – și, când într-o zi nu va fi nimeni care să te îndrume, vei practica și vei avansa mai mult în conformitate cu această cale, cea mai pură dintre toate. Acum, oamenii sunt făcuți să înțeleagă ce tipuri de practică sunt corecte și care sunt deviante. După înțelegerea acestor lucruri, în viitor, experiențele lor vor fi mai profunde. Astăzi, noțiunile, închipuirile și abaterile din practica voastră sunt schimbate, iar calea practicii și a intrării vă este dezvăluită, după care această etapă de lucru se va încheia și veți începe să mergeți pe calea pe care voi, oamenii, se cuvine să mergeți. Atunci lucrarea Mea se va încheia și, din acel moment, nu vă veți mai întâlni cu Mine. Astăzi, statura voastră este încă insuficientă. Sunt multe dificultăți care se ivesc din natura-esență a omului și, tot astfel, există unele lucruri adânc înrădăcinate care trebuie încă să fie dezgropate. Voi nu înțelegeți detaliile mai delicate ce țin de natura-esență a oamenilor și încă aveți nevoie de Mine să vi le semnalez; altfel, nu ați fi în stare să le recunoașteți. Ceea ce se cunoaște drept mustrare și judecată se petrece atunci când, într-un anumit punct, lucrurile din oasele voastre și sângele vostru sunt expuse. Îmi voi finaliza lucrarea numai atunci când va fi împlinită în detaliu și în întregime. Cu cât mai profund vă sunt expuse esențele corupte, cu atât mai multă cunoaștere veți avea, iar lucrul acesta va fi de o mare însemnătate pentru mărturia și desăvârșirea voastră viitoare. Lucrarea Mea va fi completă numai când lucrarea de mustrare și de judecată va fi împlinită întru totul, iar voi Mă veți cunoaște după mustrarea și judecata Mea. Nu numai că-Mi veți cunoaște firea și dreptatea, ci, mai important, Îmi veți cunoaște mustrarea și judecata. Mulți dintre voi au noțiuni mărețe cu privire la noutatea și minuțiozitatea lucrării Mele. Oricum, s-ar cuveni să vedeți că lucrarea Mea e nouă și detaliată și că vă învăț să practicați față în față, luându-vă de mână. Numai acest lucru este benefic practicii voastre și abilității voastre de a rămâne neclintiți în viitor; altfel, ați fi aidoma frunzelor de toamnă, ofiliți, îngălbeniți și uscați, fără pic de valoare. Ar trebui să știți că Eu știu totul despre inimile și sufletele voastre; și ar trebui să știți că lucrarea pe care o fac și cuvintele pe care le rostesc sunt de o mare subtilitate. Așa s-ar cuveni să fiți tratați – pe baza firii și a calibrului vostru. Numai în acest fel va fi mai clară cunoașterea voastră despre mustrarea și judecata Mea și, chiar dacă astăzi nu știți, mâine veți ști. Orice ființă creată va cădea în mijlocul cuvintelor Mele de mustrare și judecată, fiindcă nu tolerez împotrivirea niciunei persoane față de Mine.

Toți trebuie să puteți să vă reglementați chibzuit viețile. Puteți să vă organizați fiecare zi oricum doriți; sunteți liberi să faceți orice vreți; puteți să citiți cuvintele lui Dumnezeu, să ascultați imnuri sau predici sau să scrieți bilete devoționale; și, dacă vă interesează, puteți să scrieți imnuri. Oare nu constituie toate astea o viață convenabilă? Se cuvine ca toate aceste lucruri să clădească o viață omenească. Oamenii ar trebui să trăiască în mod natural; doar după ce au cules roadele umanității și vieților lor spirituale se poate socoti că au intrat într-o viață normală. Astăzi, discernământul și raționalitatea nu îți lipsesc doar când vine vorba despre umanitate. Există multe viziuni ce ar trebui să fie cunoscute și cu care oamenii trebuie să fie înzestrați și, orice lecție întâlnești, aceea este lecția pe care ar trebui să o înveți; trebuie să fii în stare să te adaptezi la mediul înconjurător. Ca să fie rodnică, îmbunătățirea nivelului tău de educație trebuie făcută pe termen lung. Există niște lucruri cu care trebuie să te „dotezi” pentru o viață umană normală și, în plus, trebuie să-ți înțelegi intrarea în viață. Astăzi, ai ajuns să înțelegi multe dintre cuvintele lui Dumnezeu – citindu-le, din nou, acum – pe care nu le-ai înțeles atunci, iar inima ta a devenit mult mai statornică. Și acestea sunt rezultate pe care le-ai dobândit. În fiecare zi în care mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu și există puțină cunoaștere în tine, poți comunica în mod liber cu frații și surorile tale. Nu este aceasta viața pe care se cuvine să o ai? Uneori, pui unele întrebări sau cântărești un subiect și acest lucru te face să deosebești mai bine și îți oferă mai mult discernământ și mai multă înțelepciune, îngăduindu-ți să înțelegi unele adevăruri – și nu este acest lucru ceea ce conține viața spirituală despre care se vorbește astăzi? Nu este acceptabil să pui în practică doar un singur aspect al vieții spirituale; să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu, să te rogi și să cânți imnuri – toate constituie viața spirituală și, când ai viață spirituală, trebuie să ai și o viață a umanității normale. Astăzi, mult din ceea ce se spune este cu scopul de a le oferi oamenilor rațiune și discernământ, de a le îngădui să aibă viața unei umanități normale. Ce înseamnă să ai discernământ; ce înseamnă să ai relații interpersonale normale; cum ar trebui să interacționezi cu oamenii – ar trebui să te înzestrezi cu aceste lucruri mâncând și bând cuvintele lui Dumnezeu, iar ceea ce ți se cere poate fi dobândit printr-o umanitate normală. Înzestrează-te cu lucrurile cu care ar trebui să te înzestrezi, dar nu merge prea departe; unii oameni folosesc tot felul de cuvinte și vocabulare și, prin aceasta, se dau în spectacol. Mai există și alții care citesc tot felul de cărți, prin care se desfată cu dorințele trupului. Ei chiar studiază și caută să întreacă biografiile și citatele unor așa-zise mari figuri ale lumii și citesc cărți pornografice – acest lucru este și mai ridicol! Oameni ca aceștia nu cunosc poteca de intrare în viață, și cu atât mai puțin nu cunosc lucrarea lui Dumnezeu astăzi. Nu știu nici măcar cum să-și petreacă fiecare zi. Viețile lor sunt atât de goale! Ei nu știu absolut deloc în ce ar trebui să intre. Tot ce fac este să vorbească și să comunice cu alții, de parcă vorbitul ar ține locul propriei lor intrări. Nu au nicio rușine? Aceștia sunt oameni care nu știu cum să trăiască și care nu înțeleg viața omenească; își petrec toată ziua îndopându-se și făcând lucruri fără noimă – și ce sens are să trăiești astfel? Am văzut că mulți oameni, în afară de faptul că muncesc, mănâncă și se îmbracă, își ocupă timpul prețios cu lucruri fără sens, fie că glumesc și se prostesc, bârfesc sau dorm toată ziua. Este aceasta viața unui sfânt? Este aceasta viața unui om normal? Ai putea fi desăvârșit de o astfel de viață josnică, înapoiată și nepăsătoare? Ești atât de dispus să te predai Satanei pe degeaba? Când viețile oamenilor sunt ușoare și în mediul lor înconjurător nu există suferință, ei sunt incapabili să experimenteze. În medii confortabile, oamenilor le este ușor să devină depravați – dar mediile nefavorabile te fac să te rogi cu o mai mare insistență și te fac să nu cutezi să-L părăsești pe Dumnezeu. Cu cât viețile le sunt mai ușoare și mai monotone, cu atât simt oamenii mai mult că viața nu are niciun sens și că mai bine ar muri. Atât de stricat este trupul oamenilor; ei au de beneficiat doar dacă trec prin încercări.

Etapa lucrării lui Isus a fost făcută în Iudeea și Galileea, iar neamurile nu au știut de ea. Lucrarea pe care a făcut-o El a fost foarte secretă și nicio națiune, în afară de Israel, nu a știut de ea. Numai atunci când Isus Și-a terminat lucrarea și aceasta a stârnit zarvă au aflat oamenii de ea și, pe atunci, El plecase. Isus a venit să facă o etapă a lucrării, a câștigat niște oameni și a terminat o etapă a lucrării. În orice etapă a lucrării pe care o face Dumnezeu există mulți care Îl urmează. Dacă ar fi împlinită doar de Dumnezeu Însuși, ar fi lipsită de sens; trebuie să existe oameni care să-L urmeze pe Dumnezeu până când El duce la bun sfârșit acea etapă a lucrării. Numai după ce lucrarea lui Dumnezeu Însuși a fost terminată încep oamenii să împlinească lucrarea încredințată de Dumnezeu și numai atunci lucrarea Lui începe să se răspândească. Dumnezeu face doar lucrarea de inaugurare a unei noi epoci; lucrarea oamenilor este să o continue. Astfel, lucrarea de astăzi nu va dura mult; viața Mea împreună cu omul nu va continua foarte mult. Eu doar Îmi termin lucrarea și vă fac să îndepliniți datoria pe care se cuvine să o îndepliniți, pentru ca această lucrare și această Evanghelie să se poată răspândi cât de repede posibil printre neamuri și alte națiuni – numai astfel vă puteți îndeplini datoria ca oameni. Timpul de astăzi este cel mai prețios dintre toate. Dacă îl ignori, ești un nesăbuit; dacă, în acest mediu, mănânci și bei aceste cuvinte și experimentezi această lucrare și, totuși, îți lipsește hotărârea de a căuta adevărul și nu ai nici cel mai mic simț al poverii, atunci cum rămâne cu viitorul tău? Oare o persoană ca tine nu e pregătită să fie alungată?