Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântul Se arată în trup

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

Capitolul 8

Când Dumnezeu Își rostește cuvintele din perspectiva Duhului, tonul Său este îndreptat către toată omenirea. Când Dumnezeu Își rostește cuvintele din perspectiva omului, tonul Său este îndreptat către toți aceia care urmează conducerea Duhului Său. Când Dumnezeu Își rostește cuvintele din perspectiva terței persoane (la care oamenii se referă ca la un observator), El arată direct cuvântul Său oamenilor pentru ca oamenii să Îl vadă ca un comentator, și se pare că din gura Lui ies la iveală lucruri nemărginite pe care omul nu le cunoaște, lucruri pe care omul nu le poate pătrunde. Nu este așa? Când Dumnezeu Își rostește cuvintele din perspectiva Duhului, uimește întreaga omenire: „Iubirea omului pentru Mine este prea slabă și încrederea sa în Mine este jalnic de mică. Dacă greutatea cuvintelor Mele nu ar fi îndreptată către slăbiciunile omului, el s-ar lăuda și ar exagera și ar pretinde că e infailibil și ar născoci teorii răsunătoare, ca și cum ar fi atotștiutor și atotcunoscător în privința chestiunilor de pe pământ.” Aceste cuvinte dezvăluie adevărata față a omului și dezvăluie poziția lui Dumnezeu în inimile oamenilor, dar expun și întreaga viață a omenirii. Fiecare om crede că el este extraordinar și nici măcar nu știe că există un cuvânt numit „Dumnezeu”, așa că el născocește teorii pompoase. Totuși, această „născocire a teoriilor pompoase” nu este o „vorbire” în sensul în care o oamenii înțeleg. În schimb, aceasta înseamnă că omenirea a fost coruptă de Satana într-o asemenea măsură încât toate lucrurile făcute de oameni Îl nesocotesc pe Dumnezeu și se opun direct lui Dumnezeu și înseamnă că însăși esența a ceea ce face omul vine de la Satana și este în opoziție cu Dumnezeu, este o faptă de independență, și se împotrivește voii lui Dumnezeu. De aceea Dumnezeu spune că toți oamenii născocesc teorii pompoase. De ce spune Dumnezeu că greutatea cuvintelor Sale nu este îndreptată către slăbiciunile omului? Deoarece, în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu, dacă El nu ar fi dezvăluit lucrurile ascunse în lumea lăuntrică a inimii omului, atunci niciun om nu s-ar supune și, prin urmare, oamenii nu s-ar înțelege pe ei înșiși și ei nu L-ar slăvi pe Dumnezeu. Aceasta înseamnă că, dacă intențiile omului nu sunt scoase la lumină, atunci omul va îndrăzni să facă orice, poate chiar să blesteme Cerul sau pe Dumnezeu. Acestea sunt slăbiciunile omului, deci Dumnezeu spune aceasta: „Pașii Mei calcă de la un capăt la celălalt al universului-lume într-o căutare perpetuă a celor care Îmi sunt pe plac și potriviți pentru folosul Meu.” Această afirmație, împreună cu ceea ce este spus mai târziu despre salutul Împărăției care se aude în mod oficial, demonstrează că Duhul lui Dumnezeu este implicat în noua lucrare pe pământ; doar că ochii fizici ai oamenilor nu o văd. Din moment ce se spune că Duhul pe pământ face o lucrare nouă, întregul univers-lume trece, de asemenea, printr-o schimbare crucială: nu numai că fiii lui Dumnezeu și oamenii lui Dumnezeu încep să accepte calitatea de martori ai întrupării lui Dumnezeu, în plus, fiecare religie, fiecare confesiune, fiecare pătură socială și fiecare loc, în măsuri diferite o acceptă, de asemenea. Este o mișcare măreață a universului-lume în ținutul spiritual. Cutremură întreaga lume religioasă până în temelii, care este parțial înțelesul „cutremurului” care a fost men‏ționat în trecut. În continuare, îngerii își încep lucrarea oficială, iar poporul lui Israel se întoarce în țara lui natală, pentru a nu mai rătăci niciodată, iar toți aceia incluși încep să accepte păstorirea. În schimb, egiptenii încep să se îndepărteze de sfera mântuirii Mele, adică încep să primească mustrarea Mea (dar aceea nu începe încă oficial). Deci, în această perioadă a acestor mari schimbări contemporane din lume răsună oficial salutul împărăției. Aceasta este ceea ce oamenii au numit „momentul când Duhul intensificat de șapte ori începe să lucreze.” De fiecare dată când Dumnezeu face lucrarea de recuperare, în aceste etape (sau răsturnări de situație), niciun om nu poate să simtă lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, cuvintele lui Dumnezeu „Când omul își pierde speranța” sunt adevărate. În plus, în fiecare dintre aceste etape de tranziție, când omenirea își pierde speranța sau când oamenii simt că acest curent este greșit, Dumnezeu începe din nou și trece la următorul pas al lucrării Sale. De la momentul creației și până acum, realizarea de către Dumnezeu a lucrării de recuperare și schimbarea metodele prin care El lucrează se aseamănă în acest mod. Deși majoritatea oamenilor, în diferite grade, pot pricepe un anumit aspect, în final ei sunt totuși duși de torentul de apă, deoarece statura lor este prea mică; ei nu pot să priceapă etapele lucrării lui Dumnezeu și, astfel, sunt eliminați. Totuși, aceasta este, de asemenea, metoda lui Dumnezeu de a purifica oamenii și aceasta este judecata lui Dumnezeu față de vechile noțiuni ale omenirii. Cu cât oamenii au o temelie mai puternică, cu atât sunt mai mari noțiunile lor despre Dumnezeu, și lor le este dificil să le dea deoparte; ei se agață de lucruri vechi și le este greu să accepte noua lumină. Pe de altă parte, dacă stai în picioare, trebuie să ai o anumită temelie, dar majoritatea oamenilor au o problemă în a-și da la o parte noțiunile. Acest lucru este în special adevărat în privința noțiunilor lor despre Dumnezeul întrupat de astăzi, care este clar și ușor de văzut.

În cuvântarea acestei zile, Dumnezeu a vorbit mult despre viziuni, despre care nu voi intra în detalii aici, dar principalul lucru pe care El l-a spus a fost despre cum temelia construirii Împărăției este construirea bisericii. Pentru a fi mai specific, în perioada construirii bisericii, principalul scop era de a-i convinge pe oameni în inima lor și prin cuvânt, în ciuda faptului de a nu-L fi cunoscut pe Dumnezeu întrupat cu proprii ochi. Deși ei aveau credință în inimile lor, nu Îl cunoșteau pe Dumnezeu întrupat pentru că, în acea etapă, El nu se deosebea față de o persoană. În Epoca Împărăției, toți trebuie să arate convingere în inimile, în vorbirea și în ochii lor. De aici este clar că, pentru ca toți să arate convingere în inimile, vorbirea și ochii lor, ei trebuie să aibă voie să Îl cunoască cu ochii lor fizici pe Dumnezeu care trăiește în trup. Faptul acesta nu poate fi realizat într-o situație în care oamenii sunt obligați să facă ceva deoarece nu au altă opțiune sau acolo unde oamenii au o credință superficială. În schimb, oamenii vor fi convinși în inimă și prin cuvânt, prin înțelegere. Prin urmare, în această etapă a construirii nu există bătăi sau omoruri. În schimb, le permite oamenilor să primească luminare prin cuvântul lui Dumnezeu și prin aceasta ei pot urmări și explora astfel încât vor ajunge în mod inconștient să Îl cunoască pe Dumnezeu întrupat. Cât despre Dumnezeu, această etapă a lucrării este mult mai ușoară, lasă natura să își urmeze cursul și nu se opune omenirii. În final, îi va permite omului să ajungă în mod natural să-L cunoască pe Dumnezeu, deci nu fii îngrijorat sau neliniștit. Când Dumnezeu a spus: „lupta tărâmului spiritual este făcută direct printre toți oamenii Mei”, El a vrut să spună că, atunci când oamenii merg pe calea cea dreaptă și încep să-L cunoască pe Dumnezeu, aceasta include nu numai ispitirea lăuntrică a fiecărei persoane, ci și faptul că ei pot fi și ispitiți de Satana în biserica însăși. Totuși, acesta este unicul drum, deci nimeni nu ar trebui să fie alarmat. Ispitirea Satanei poate veni sub diferite forme: cineva poate respinge sau abandona ceea ce spune Dumnezeu și el ar putea spune lucruri negative care să strice pozitivitatea altor oameni, cu toate acestea, el de obicei nu îi atrage pe alți oameni; le este greu oamenilor să discearnă aceste lucruri. Principalul motiv pentru aceasta este: el poate încă să fie proactiv în participarea la întâlniri, dar are nelămuriri privind viziunile. Dacă biserica nu își ia măsuri de precauție în privința lui, atunci întreaga biserică ar putea fi molipsită de negativitatea sa și ar putea răspunde căldicel lui Dumnezeu, prin aceasta neacordând atenție cuvintelor lui Dumnezeu, iar aceasta ar însemna căderea în ispita Satanei. El poate că nu se răzvrătește direct împotriva lui Dumnezeu, dar deoarece nu poate să înțeleagă cuvântul lui Dumnezeu și nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, se poate plânge sau poate avea resentimente în inima sa. El poate spune că Dumnezeu l-a abandonat, așa că e incapabil de a primi luminare și iluminare. El poate dorește să plece, dar un sentiment tăcut de teamă sălășluiește în sinea lui și poate spune că lucrarea lui Dumnezeu nu este de la Dumnezeu, ci este, de fapt, lucrarea duhurilor rele.

De ce îl menționează Dumnezeu pe Petru atât de des? Și de ce spune El că nici măcar Iov nu se apropie de el? Aceasta nu numai că permite oamenilor să acorde atenție faptelor lui Petru, dar le permite, de asemenea, să înlăture toate exemplele pe care le au în inimile lor și ar trebui, de asemenea, dat deoparte chiar și exemplul lui Iov, care a avut cea mai mare credință. Doar prin aceasta poate exista un rezultat mai bun, în care oamenii să poată înlătura totul pentru a-l imita pe Petru și, prin aceasta, să mai facă un pas în direcția cunoașterii lui Dumnezeu. Dumnezeu le-a prezentat oamenilor calea de a practica pe care a mers Petru pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, al cărei scop era să le ofere oamenilor un punct de referință. Dumnezeu apoi continuă să le prevestească una dintre căile prin care Satana îi va tenta pe oameni când El spune „Dar dacă ești rece și nepăsător față de cuvintele Mele, atunci, fără îndoială, Mi te vei opune. Acesta este un lucru sigur.” Prin aceste cuvinte, Dumnezeu prezice schemele șirete pe care Satana va încerca să le utilizeze și El îi previne pe oameni să o considere o avertizare. Chiar dacă nu toată lumea va fi indiferentă față de cuvintele lui Dumnezeu, totuși, unii oameni vor cădea prizonieri acestei ispite, așa că la sfârșit Dumnezeu spune din nou cu emfază „Dacă nu veți cunoaște cuvintele Mele, nu le veți accepta și nu le veți pune în practică, atunci veți deveni în mod inevitabil obiectul mustrării Mele! Veți deveni cu siguranță o victimă a Satanei!” Acesta este sfatul lui Dumnezeu pentru omenire, dar, în final, așa cum a prezis Dumnezeu, o parte din oameni vor deveni victime ale Satanei.

Anterior:Despre viața lui Petru

Următorul:Capitolul 9

S-ar putea să vă placă și