Versete din Biblie pentru referințe:

„La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu” (Ioan 1:1).

„Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Arătarea lui Dumnezeu se referă la venirea personală a lui Dumnezeu pe pământ pentru a lucra, pogorându-Se printre oameni pentru a înfăptui lucrarea de inaugurare a unei epoci și de terminare a unei epoci cu propria identitate și fire și în modul care Îi este inerent. Acest gen de arătare nu este un fel de ceremonie. Nu este un semn, o imagine, un miracol sau un fel de viziune măreață și cu atât mai puțin este un soi de proces religios. Mai degrabă, este un fapt real și concret, care poate fi atins și privit de oricine. Acest tip de arătare nu este de dragul de a face lucrurile pe jumătate sau de dragul unui fel de lucrări pe termen scurt. În schimb, este de dragul unei etape a lucrării din planul de gestionare al lui Dumnezeu. Arătarea lui Dumnezeu este întotdeauna plină de înțeles și are mereu o legătură cu planul Lui de gestionare. Ce se numește „arătare” aici diferă întru totul de tipul de „arătare” în care Dumnezeu îl îndrumă, conduce și luminează pe om. De fiecare dată când Se arată, Dumnezeu realizează o etapă din măreața Lui lucrare. Această lucrare este diferită de cea din orice altă epocă. Ea este de neimaginat pentru om și nu a mai fost niciodată experimentată de om. Este o lucrare care începe o nouă epocă și o încheie pe cea veche, fiind o etapă a lucrării pentru mântuirea omenirii mai nouă și mai măreață; cu atât mai mult, este o lucrare care conduce omenirea în noua epocă. Aceasta este semnificația arătării lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”

întrucât căutăm urmele pașilor lui Dumnezeu, se cuvine să căutăm intențiile lui Dumnezeu, cuvintele și cuvântările Lui. Asta pentru că, oriunde există noi cuvinte rostite de Dumnezeu, acolo este și glasul Lui și, oriunde se află urmele pașilor lui Dumnezeu, acolo sunt și faptele Lui; oriunde este exprimarea lui Dumnezeu, acolo Se arată El și, oriunde Se arată Dumnezeu, acolo există adevărul, calea și viața. În căutarea urmelor pașilor lui Dumnezeu, ați trecut cu vederea cuvintele „Dumnezeu este adevărul, calea și viața”. Prin urmare, mulți oameni, chiar și atunci când primesc adevărul, nu cred că au găsit urmele pașilor lui Dumnezeu și cu atât mai puțin recunosc arătarea lui Dumnezeu. Ce greșeală gravă! Arătarea lui Dumnezeu nu poate fi conform noțiunilor omului și cu atât mai puțin poate Dumnezeu să Se arate în maniera în care Îi cere omul. Dumnezeu Își face propriile alegeri și propriile planuri atunci când Își înfăptuiește lucrarea; mai mult, El are propriile Sale obiective și propriile Sale metode. Indiferent ce lucrare face, El nu are nevoie să discute despre aceasta cu oamenii sau să le ceară sfatul, cu atât mai puțin să anunțe fiecare persoană în parte despre lucrarea Lui. Aceasta este firea lui Dumnezeu și ar trebui să fie, de asemenea, recunoscută de toată lumea. Dacă doriți să fiți martori ai arătării lui Dumnezeu, să urmați pașii Lui, atunci trebuie mai întâi să vă îndepărtați de propriile noțiuni. Nu trebuie să-I ceri insistent lui Dumnezeu să facă un lucru sau altul, cu atât mai puțin ar trebui să-L constrângi și să-L limitezi la propriile tale noțiuni. În schimb, ar trebui să vă întrebați cum se cuvine să căutați urmele pașilor lui Dumnezeu, cum se cuvine să acceptați arătarea Lui și cum se cuvine să vă supuneți noii lucrări a lui Dumnezeu: asta ar trebui să facă omul. Întrucât omul nu este adevărul și nu deține adevărul, el ar trebui să caute, să accepte și să se supună.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”

Îmi fac lucrarea de-a lungul universului, iar în Răsărit bubuiturile tunetelor răsună fără sfârșit, zguduind toate națiunile și confesiunile. Vorbirea Mea este cea care i-a dus pe toți oamenii în ziua de azi. Eu fac ca toți oamenii să fie cuceriți de vorbirea Mea, să cadă în acest curent și să se predea înaintea Mea, căci de mult Mi-am retras slava de pe tot pământul și am trimis-o înainte reînnoită în Răsărit. Cine nu tânjește să-Mi vadă slava? Cine nu-Mi așteaptă cu nerăbdare reîntoarcerea? Cine nu este însetat de reapariția Mea? Cui nu îi este dor de frumusețea Mea? Cine n-ar veni la lumină? Cine nu ar privi la bogăția din Canaan? Cine nu tânjește după întoarcerea Răscumpărătorului? Cine nu-L admiră pe El, care are o putere măreață? Vorbirea Mea va fi propagată pe tot pământul; voi vorbi și rosti mai multe cuvinte aleșilor Mei, ca tunetul puternic care scutură munții și râurile. Eu rostesc cuvintele Mele întregului univers și omenirii. De aceea, cuvintele din gura Mea au devenit comoara omului și toți oamenii Îmi prețuiesc cuvintele. Fulgerul luminează de la Răsărit tocmai până la Apus. Cuvintele Mele sunt de așa natură, încât omul nu dorește să se despartă de ele și, de asemenea, sunt de nepătruns pentru om, ba mai mult decât atât, ele îi provoacă omului bucurie. Ca niște nou-născuți, toți oamenii se simt încântați și bucuroși și Îmi sărbătoresc venirea. Prin vorbirea Mea, voi aduce pe toți oamenii înaintea Mea. De atunci, voi intra în mod oficial între oameni și voi face astfel încât ei să vină să-Mi aducă omagii. Cu slava pe care o radiez și cuvintele din gura Mea, voi face astfel încât toți oamenii să vină înaintea Mea și să vadă că fulgerul luminează de la Răsărit, că am coborât pe „Muntele Măslinilor” din Răsărit și că am venit de mult timp pe pământ, că nu mai sunt Fiul evreilor, ci Fulgerul din Răsărit. Deoarece de mult am înviat și am plecat din mijlocul omenirii, iar apoi am reapărut cu slavă printre oameni. Eu sunt Cel ce a fost adorat în urmă cu nenumărate epoci și tot Eu sunt pruncul care a fost părăsit de israeliți în urmă cu nenumărate epoci. Chiar mai mult, Eu sunt Dumnezeu Atotputernic plin de slavă al epocii prezente! Să vină toți înaintea tronului Meu și să-Mi vadă înfățișarea plină de slavă, să-Mi audă vorbirea și să-Mi privească faptele. Aceasta este întreaga Mea intenție; este sfârșitul și punctul culminant al planului Meu, precum și scopul gestionării Mele: ca miriadele de națiuni să-Mi aducă omagii Mie, ca miriadele de guri să Mă recunoască, ca miriadele de oameni să-și pună încrederea în Mine și ca multitudinea de aleși ai Mei să se abandoneze Mie!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul”

De data aceasta, Dumnezeu vine să Își săvârșească lucrarea nu într-un trup spiritual, ci într-un trup foarte obișnuit. În plus, este corpul celei de-a doua întrupări a lui Dumnezeu, este și corpul prin care Dumnezeu Se întoarce în trup. Este un trup foarte obișnuit. Privindu-L, nu poți vedea nimic care să-L facă să Se evidențieze dintre alții, dar poți câștiga de la El adevăruri de care nu s-a mai auzit înainte. Chiar acest trup nesemnificativ este întruchiparea tuturor cuvintelor adevărului lui Dumnezeu, purtătorul lucrării din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu și expresia prin care omul înțelege întreaga fire a lui Dumnezeu. Nu îți dorești foarte mult să Îl vezi pe Dumnezeu din ceruri? Nu îți dorești foarte mult să Îl înțelegi pe Dumnezeu din ceruri? Nu îți dorești foarte mult să vezi destinația omenirii? El îți va spune toate aceste secrete – secrete pe care niciun alt om nu a putut vreodată să ți le spună și El îți va spune și adevărurile pe care nu le înțelegi. El este poarta ta către Împărăție și ghidul tău către epoca nouă. Acest trup obișnuit deține multe taine de nepătruns pentru om. Faptele Sale sunt enigmatice pentru tine, dar întregul obiectiv al lucrării pe care o săvârșește este suficient pentru a-ți permite să vezi că El nu este, așa cum cred oamenii, un simplu trup, deoarece El reprezintă intențiile lui Dumnezeu în zilele de pe urmă și grija arătată de El omenirii în zilele de pe urmă. Deși nu-I poți auzi cuvintele, care par să zguduie cerul și pământul, deși nu poți să Îi vezi ochii drept niște flăcări și deși nu poți primi disciplina toiagului Lui de fier, totuși poți să auzi din cuvintele Lui că Dumnezeu este mânios, poți să știi că Dumnezeu arată milă omenirii, poți să vezi firea Lui dreaptă și înțelepciunea Lui și, chiar mai mult decât atât, poți să apreciezi grija lui Dumnezeu pentru întreaga omenire. Lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă este pentru a-i permite omului să Îl vadă pe Dumnezeu din ceruri trăind printre oameni pe pământ și pentru a-i permite omului să Îl cunoască, să I se supună, să se teamă de El și să Îl iubească. De aceea, El S-a întors întrupat pentru a doua oară. Deși ceea ce vede omul în această zi este un Dumnezeu asemenea omului, un Dumnezeu cu un nas și doi ochi și un Dumnezeu foarte obișnuit, în cele din urmă, El vă va arăta că dacă această persoană n-ar exista, cerul și pământul ar trece printr-o schimbare uriașă; dacă această persoană n-ar exista, cerurile s-ar întuneca, pământul s-ar cufunda în haos, iar toată omenirea ar trăi în mijlocul foametei și a ciumei. El vă va arăta că dacă Dumnezeu întrupat al zilelor de pe urmă nu ar fi venit să vă mântuiască, atunci Dumnezeu ar fi distrus de mult timp omenirea întreagă în iad; dacă acest trup nu ar fi existat, atunci ați fi veșnic cei mai mari păcătoși și ați fi cadavre pentru totdeauna. Trebuie să știți că dacă acest trup n-ar fi existat, întregii omeniri i-ar fi imposibil să scape de o mare calamitate și i-ar fi imposibil să scape de pedeapsa mult mai aspră pe care Dumnezeu o aplică omenirii în zilele de pe urmă. Dacă acest trup obișnuit nu s-ar fi născut, ați fi cu toții într-o stare în care implorați pentru viața voastră fără să fiți capabili să trăiți și implorați pentru moarte, fără să puteți muri; dacă acest trup nu ar fi existat, atunci nu ați putea să câștigați adevărul și să veniți înaintea tronului lui Dumnezeu astăzi, ci, mai degrabă, ați fi pedepsiți de Dumnezeu din cauza păcatelor voastre cumplite. Știați că, dacă Dumnezeu nu S-ar fi întors întrupat, nimeni n-ar fi avut șanse de mântuire; și dacă nu ar fi existat venirea acestui trup, Dumnezeu ar fi încheiat de mult epoca veche? Dat fiind acest fapt, veți mai respinge a doua întrupare a lui Dumnezeu? Din moment ce puteți trage foloase atât de mari de pe urma acestei persoane obișnuite, de ce nu L-ați accepta cu dragă inimă?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Știi? Dumnezeu a săvârșit un lucru măreț în rândul oamenilor”

Dumnezeu Își continuă cuvântările, utilizând diverse metode și multe perspective pentru a ne povățui ce ar trebui să facem și, totodată, exprimând glasul inimii Sale. Cuvintele Sale au puterea vieții, ne oferă calea pe care ar trebui să mergem și ne permit să înțelegem ce este exact adevărul. Începem să fim atrași de cuvintele Sale, începem să fim atenți la tonul și maniera Sa de a vorbi și, în subconștient, începem să remarcăm glasul inimii acestei persoane neremarcabile. El lucrează până la epuizare pentru noi, Își pierde somnul și apetitul pentru noi, plânge pentru noi, oftează pentru noi și geme bolnav pentru noi; El îndură umilință de dragul destinației și mântuirii noastre, iar amorțeala și răzvrătirea noastră varsă lacrimi și sânge din inima Sa. Nicio persoană obișnuită nu are această ființă și aceste posesiuni și nicio ființă umană coruptă nu le poate avea sau obține. El are îngăduința și răbdarea pe care nicio persoană obișnuită nu le are, iar iubirea Sa nu este ceva ce are orice ființă creată. Nimeni în afară de El nu ne poate cunoaște toate gândurile, nu ne cunoaște natura și esența ca pe podul propriei palme, nu judecă răzvrătirea și corupția omenirii, nici nu ne vorbește și lucrează asupra noastră astfel, în numele lui Dumnezeu din ceruri. Nimeni în afară de El nu are autoritatea, înțelepciunea și demnitatea lui Dumnezeu; firea lui Dumnezeu, ce are și ce este Dumnezeu sunt dezvăluite în întregime în El. Nimeni în afară de El nu ne poate arăta calea și nu ne poate aduce lumină. Nimeni în afară de El nu poate dezvălui tainele pe care Dumnezeu nu le-a făcut cunoscute de la creație până astăzi. Nimeni în afară de El nu ne poate mântui de robia Satanei și de firile noastre corupte. El Îl reprezintă pe Dumnezeu; El exprimă glasul inimii lui Dumnezeu, îndemnurile lui Dumnezeu și cuvintele de judecată ale lui Dumnezeu către toată omenirea. El a deschis o epocă nouă, o eră nouă, și a inaugurat un pământ nou și un cer nou și o lucrare nouă, El ne-a adus speranță și a pus capăt vieții pe care am dus-o într-o stare nedeslușită și a permis ființelor noastre întregi să vadă complet calea spre mântuire. El a cucerit întregile noastre ființe și ne-a câștigat inimile. Din acel moment înainte, inimile noastre au obținut conștientizare, iar duhurile noastre par să fie reînviate: această persoană obișnuită, nesemnificativă, această persoană care trăiește printre noi și care a fost respinsă de noi atât de mult timp – nu este acesta Domnul Isus, care este mereu în gândurile noastre, fie că suntem treji, fie că visăm, și după care tânjim zi și noapte? Este El! Este chiar El! El este Dumnezeul nostru! El este adevărul, calea și viața! El ne-a făcut să trăim din nou și să vedem lumina și a oprit inimile noastre de la rătăcire. Ne-am întors în casa lui Dumnezeu, ne-am întors înaintea tronului Său, suntem față în față cu El, am văzut înfățișarea Sa și drumul care ne așteaptă. În acest moment, inimile noastre sunt complet cucerite de El; nu ne mai îndoim de cine este El, nu ne mai opunem lucrării Sale și cuvântului Său și cădem, prosternați, înaintea Lui. Nu ne dorim nimic mai mult decât să călcăm pe urmele lui Dumnezeu pentru tot restul vieții noastre și să fim desăvârșiți de El și să Îi răsplătim harul și să-I răsplătim iubirea pentru noi și să ne supunem aranjamentelor și orchestrărilor Sale, să cooperăm cu lucrarea Lui și să facem tot ce putem pentru a finaliza ceea ce El ne încredințează.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 4: Privind arătarea lui Dumnezeu întru judecata și mustrarea Sa”

Dacă oamenii rămân blocați în Epoca Harului, atunci nu vor fi niciodată eliberați de firea lor coruptă și cu atât mai puțin vor cunoaște firea inerentă a lui Dumnezeu. Dacă oamenii trăiesc mereu în mijlocul unei abundențe de har, dar nu au calea vieții care le permite să Îl cunoască pe Dumnezeu sau să-L mulțumească, atunci ei nu Îl vor câștiga niciodată cu adevărat în credința lor în El. Acest tip de credință e de-a dreptul deplorabil. După ce vei fi terminat de citit această carte, după ce vei fi trăit fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu întrupat în Epoca Împărăției, vei simți că dorințele pe care le-ai avut ani la rând s-au realizat în sfârșit. Vei simți că doar acum L-ai văzut pe Dumnezeu față în față; doar acum I-ai zărit înfățișarea, I-ai auzit cuvântările personale, ai apreciat înțelepciunea lucrării Lui și ai simțit cu adevărat cât de practic și atotputernic este El. Vei simți că ai câștigat multe lucruri pe care oamenii din vremurile trecute nici nu le-au văzut, nici nu le-au avut vreodată. În clipa aceea, vei ști clar ce înseamnă să crezi în Dumnezeu și ce înseamnă să te aliniezi intențiilor lui Dumnezeu. Bineînțeles, dacă te agăți de părerile din trecut și respingi sau negi faptul celei de-a doua întrupări a lui Dumnezeu, atunci vei rămâne cu mâna goală, fără a obține nimic și, în cele din urmă, vei fi declarat vinovat de a I te împotrivi lui Dumnezeu. Cei care sunt capabili să se supună adevărului și lucrării lui Dumnezeu vor fi revendicați sub numele celui de-al doilea Dumnezeu întrupat – Atotputernicul. Ei vor putea accepta îndrumarea personală a lui Dumnezeu, dobândind adevăruri din ce în ce mai înalte, precum și viață adevărată. Vor vedea viziunea ce nu a fost văzută vreodată de oamenii din trecut: „M-am întors să văd ce glas vorbea cu mine; și când m-am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur, iar printre sfeșnice, pe «Cineva Care era ca un fiu al omului». Era îmbrăcat într-o mantie care-I ajungea până la picioare și era încins la piept cu un brâu de aur. Capul și părul Îi erau albe ca lâna albă sau ca zăpada, ochii Îi erau ca flacăra focului, picioarele Îi erau ca bronzul încins, ars în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari. În mâna dreaptă avea șapte stele, și din gură Îi ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri. Fața Lui era ca soarele atunci când strălucește în toată puterea lui” (Apocalipsa 1:12-16). Viziunea aceasta este expresia întregii firi a lui Dumnezeu, iar expresia întregii Sale firi este și expresia lucrării lui Dumnezeu în întruparea Sa prezentă. În torenții mustrărilor și ai judecăților, Fiul Omului Își exprimă firea inerentă prin intermediul cuvântărilor, permițându-le tuturor celor care Îi acceptă pedeapsa și judecata să vadă adevăratul chip al Fiului Omului, care este o descriere fidelă a chipului Fiului Omului văzut de Ioan. (Bineînțeles, toate acestea vor fi invizibile pentru cei care nu acceptă lucrarea lui Dumnezeu în Epoca Împărăției.) Adevăratul chip al lui Dumnezeu nu poate fi pe deplin descris folosind limbajul omenesc, așa că Dumnezeu folosește metoda de a-Și exprima firea inerentă pentru a-i arăta omului adevăratul Său chip. Ceea ce înseamnă că toți cei care au apreciat firea inerentă a Fiului Omului au văzut adevărata față a Fiului Omului, căci Dumnezeu este prea măreț și nu poate fi descris pe deplin folosind limbajul uman. Odată ce omul a experimentat fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu în Epoca Împărăției, atunci va ști adevăratul înțeles al cuvintelor lui Ioan când a vorbit despre Fiul Omului printre sfeșnice: „Capul și părul Îi erau albe ca lâna albă sau ca zăpada, ochii Îi erau ca flacăra focului, picioarele Îi erau ca bronzul încins, ars în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari. În mâna dreaptă avea șapte stele, și din gură Îi ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri. Fața Lui era ca soarele atunci când strălucește în toată puterea lui.” În acea clipă, vei ști fără nicio îndoială că acest trup obișnuit care a spus atât de multe este într-adevăr al doilea Dumnezeu întrupat. Mai mult, vei simți cu adevărat cât ești de binecuvântat și te vei simți cel mai norocos. Ești dornic să primești această binecuvântare?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”