Cine poate mântui omenirea și ne poate revoluționa destinul?

octombrie 3, 2021

Când vine vorba despre destin, cei mai mulți oameni cred că e același lucru cu a avea bani și statut, a avea succes și un destin bun și cred că cei săraci, cei din umbră, cei care suferă calamități și greutăți, cei care sunt priviți de sus au un destin rău. Așa că, pentru a-și schimba destinul, ei caută cu fervoare cunoașterea, sperând că asta îi va ajuta să câștige avere și statut, schimbându-și astfel soarta. Oare a avea bani, statut și succes în viață înseamnă cu adevărat a avea un destin bun? Oare a suferi calamități și nenorociri înseamnă cu adevărat a avea un destin rău? Cei mai mulți oameni nu înțeleg bine acest lucru și încă mai caută intens cunoașterea pentru a-și schimba soarta. Însă poate cunoașterea să schimbe destinul unui om? Cine poate mântui cu adevărat omenirea și ne poate revoluționa destinul? Astăzi, haideți să discutăm în detaliu despre aceasta întrebare!

În viața de zi cu zi putem vedea că mulți oameni care dobândesc cunoaștere pot, de asemenea, câștiga bani și statut. Ei sunt prosperi în viață și pot chiar deveni faimoși sau admirați. Fiind oameni de succes și renumiți, se pare că au un destin grozav. Dar este acest lucru adevărat? Sunt ei cu adevărat fericiți? Pot avea putere și influență și pot părea iluștri, dar tot se simt pustii și nefericiți și-și pierd pofta de viață. Unii chiar iau droguri sau se sinucid. Iar unii își exploatează puterea și influența pentru a face ce vor ei, făcând rău și comițând crime și ajungând să fie închiși, plini de rușine. Oare mare parte dintre aceștia nu sunt intelectuali? De ce ar face acești oameni, care par atât de raționali și care înțeleg legea, lucruri atât de cumplite? De ce ar face lucruri atât de ridicole? De ce s-ar întâmpla așa până la urmă? În ziua de azi, toți vor o educație, toți caută cunoașterea, iar clasa conducătoare din toate țările, din toate popoarele este a intelectualilor. Ei sunt cei care dețin puterea, ei sunt meritocrația peste tot în lume. Logic ar fi ca, având intelectuali la conducere, lumea să devină din ce în ce mai civilizată și iubitoare. Dar ce i se întâmplă cu adevărat lumii? Se scufundă în pandemoniu și haos, cu oamenii înșelându-se, luptându-se sau chiar omorându-se unii pe alții. Toți Îl neagă pe Dumnezeu și I se împotrivesc, ei urăsc adevărul și slăvesc răul fără nicio dorință de a se căi, stârnind mânia lui Dumnezeu și indignarea oamenilor. Dezastrele vin unul după altul, iar lumea se află tot timpul în pragul unui mare război. E clar că intelectualii de la putere și meritocrația nu produc societăți pașnice și fericite, ci, în schimb, ne aduc din ce în ce mai multe dezastre și suferințe. Pandemiile se înmulțesc, izbucnesc războaie tot timpul, iar cutremurele și foametea le urmează. Oamenii sunt înfricoșați, de parcă ar fi venit sfârșitul lumii. Care este adevăratul motiv pentru asta? De ce atunci când oamenii câștigă cunoaștere, putere și statut, ei fac atât de multe lucruri cumplite? De ce intelectualii și meritocrația aduc atât de multe dezastre unei țări și unui popor? Acest lucru este foarte demn de luat în seamă! Oare dobândirea cunoașterii face pe cineva mai bun și liber de păcat? Oare dobândirea cunoașterii face oamenii buni și îi împiedică să facă lucruri rele? Oare cunoașterea poate mântui oamenii de păcat și îi poate salva de forțele Satanei? Mă îndoiesc din ce în ce mai mult că puterea de cunoaștere poate schimba destinul unui om. De ce, după ce câștigă cunoaștere și statut, cei mai mulți oameni devin din ce în ce mai aroganți și neprihăniți de sine? De ce cu cât știu mai multe, cu atât sunt mai încrezuți? Odată ajunși la putere, ei devin corupți și despotici, făcând ravagii și provocând dezastre. Se pare că pe lângă o educație mai bună și o știință mai dezvoltată, o țară ar trebui să fie guvernată mai bine, iar poporul ar trebui să fie mai civilizat, fericit și sănătos. Însă chiar există acel fel de țară? Nu a existat niciodată. Asta chiar îi zăpăcește pe oameni! Am citit asta în cuvintele lui Dumnezeu: „Din momentul în care omenirea a născocit științele sociale, mintea omului a ajuns ocupată de știință și cunoaștere. Știința și cunoașterea au devenit apoi instrumente pentru guvernarea omenirii și nu mai este suficient loc pentru ca omul să-L venereze pe Dumnezeu și nu au mai rămas condiții favorabile pentru venerarea Lui. Locul lui Dumnezeu s-a scufundat și mai adânc în inima omului. Fără Dumnezeu în inima sa, lumea lăuntrică a omului este întunecată, fără speranță și goală. Ulterior, mulți oameni de știință, istorici și politicieni au ieșit în evidență pentru a-și exprima teoriile asupra științei sociale, teoria evoluției omenirii și alte teorii care contrazic adevărul că Dumnezeu a creat omul, pentru a umple inimile și mințile oamenilor. Și astfel, cei care cred că Dumnezeu a creat totul au devenit tot mai puțini, iar cei care cred în teoria evoluției au devenit tot mai mulți la număr. Tot mai multe persoane tratează consemnările lucrării lui Dumnezeu și cuvintele Lui din epoca Vechiului Testament drept mituri și legende. În inimile lor, oamenii devin indiferenți față de demnitatea și măreția lui Dumnezeu, față de dogma potrivit căreia Dumnezeu există și stăpânește toate lucrurile. Supraviețuirea omenirii și destinul țărilor și națiunilor nu mai sunt importante pentru ei, iar omul trăiește într-o lume goală, preocupat doar de a mânca, a bea și a-și satisface plăcerile. […] Puțini sunt oamenii care își asumă responsabilitatea de a căuta locul unde Dumnezeu Își săvârșește azi lucrarea sau de a căuta modul în care El conduce și plănuiește destinația omului. Și astfel, fără știrea omului, civilizația umană devine din ce în ce mai puțin capabilă să se alinieze dorințelor omului și există mulți oameni care simt că, trăind într-o astfel de lume, sunt mai puțin fericiți decât cei care s-au stins deja. Chiar și oamenii din țările care obișnuiau să fie foarte civilizate prezintă astfel de nemulțumiri. Deoarece, fără îndrumarea lui Dumnezeu, indiferent cât de mulți conducători și sociologi își storc creierii pentru a conserva civilizația umană, totul este în zadar. Nimeni nu poate umple golul din inima omului, deoarece nimeni nu poate fi viața omului și nicio teorie socială nu poate elibera omul de golul care îl chinuie. Știința, cunoașterea, libertatea, democrația, relaxarea, confortul: aceasta îi aduc omului doar o consolare temporară. Chiar și cu aceste lucruri, omul tot păcătuiește inevitabil și deplânge nedreptățile societății. Aceste lucruri nu pot înăbuși pofta și dorința omului de a explora. […] Omul, până la urmă, este tot om, iar poziția și viața lui Dumnezeu nu pot fi înlocuite de niciun om. Omenirea nu are nevoie doar de o societate corectă în care fiecare este bine hrănit, egal și liber; ce îi este necesar omenirii e mântuirea lui Dumnezeu și provizia Lui de viață pentru ea. Doar atunci când omul primește provizia de viață a lui Dumnezeu și mântuirea Lui, nevoile, dorința de explorare și golul spiritual ale omului vor putea fi rezolvate. Dacă oamenii unei țări sau ai unei națiuni sunt incapabili să primească mântuirea și grija lui Dumnezeu, atunci o astfel de țară sau națiune va merge pe calea spre declin, spre întuneric și va fi anihilată de Dumnezeu” („Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri” din Cuvântul Se arată în trup).

Cuvintele lui Dumnezeu au atât de multă dreptate. Ele dezvăluie adevărul chestiunii. Cum apare de fapt cunoașterea? Fără îndoială, a venit de la acei oameni faimoși și măreți care au fost obiecte ale adulației de-a lungul istoriei. Există Confucianismul, teoria evoluției a lui Darwin, Manifestul Comunist și teoria comunismului ale lui Marx . Ateismul, materialismul și teoria evoluției provin toate din gândurile și teoriile pe care acești oameni faimoși le-au scris în cărți și sunt baza științei și a teoriei în societatea noastră modernă. Toate aceste doctrine și teorii au fost promovate de-a lungul veacurilor de către clasele conducătoare. Ele au ajuns în manuale și săli de clasă și au devenit maxime pentru omenire. Ele au educat, distrus și amorțit generație după generație, devenind unelte cu care clasele conducătoare să înșele și să corupă omenirea. Întreaga omenire a devenit din ce în ce mai coruptă sub educația și influența cunoașterii și a științei și, astfel, societatea a devenit mai întunecată și mai haotică, până la punctul în care atât Dumnezeu, cât și omul sunt furioși. Acum dezastrele devin din ce în ce mai frecvente, iar calamitățile lovesc tot timpul. Mari războaie ar putea izbucni oricând. Oamenii sunt înfricoșați, de parcă ar înfrunta sfârșitul lumii. Asta chiar ne face să ne întrebăm dacă știința și cunoașterea chiar sunt sau nu adevărul. Oamenii le caută și acceptă din ce în ce mai mult, dar ei nu pot scăpa de păcat sau găsi fericirea și devin, în schimb, mai corupți și răi, adâncindu-se în păcat și durere de care nu pot scăpa. Să aruncăm o privire spre adevărata esență a acestor oameni faimoși și măreți, la care se închină toată lumea. Toți au fost atei și evoluționiști care L-au negat și L-au respins pe Dumnezeu. Ei nu cred că Dumnezeu există sau că stăpânește asupra tuturor lucrurilor. Ei nu vor să accepte mai ales adevărurile pe care le exprimă Dumnezeu. În tot discursul lor, nici măcar un singur cuvânt nu expune întunecimea societății; nici măcar un singur cuvânt nu expune esența sau realitatea corupției omului de către Satana; nici măcar un singur cuvânt nu expune natura și esența malefică a clasei conducătoare și nu este martor pentru existența și lucrarea lui Dumnezeu sau pentru faptele și iubirea lui Dumnezeu și nici nu este conform cuvintelor lui Dumnezeu. Toate cuvintele lor sunt erezii și aberații care Îl neagă pe Dumnezeu și I se împotrivesc. Una peste alta, discursul lor are în întregime scopul de a susține interesele clasei conducătoare, de a înșela, corupe și a face rău omenirii și, drept urmare, ei au condus omenirea pe o cale întunecoasă și malefică, iar omenirea a devenit asemenea Satanei care se împotrivește lui Dumnezeu și-L trădează. Ce fel de oameni sunt în clasa conducătoare? Sunt ei virtuoși și înțelepți? Deloc. Până acum nu a existat niciun om virtuos și înțelept. Așa-zisa lor virtute și înțelepciune a fost arătată așa cum e, iar toate crimele pe care le-au comis în spatele cortinei au fost scoase la lumină. Este evident că de-a lungul întregii istorii a coruperii omenirii de către Satana, nu a existat niciun conducător virtuos sau înțelept, iar toți cei de la putere au fost întruchipări ale Satanei și demoni. Care dintre ideile și teoriile lor au corupt cel mai profund omenirea? Ateismul, materialismul, evoluționismul și comunismul. Au răspândit nenumărate erezii și aberații, inclusiv: „Nu există niciun Dumnezeu”, „Nu a existat niciodată un Mântuitor”, „Destinul unui om se află în mâna lui”, „Cunoștințele îți pot schimba soarta”. Aceste lucruri prind rădăcini în inimile oamenilor de la o vârstă fragedă și cresc treptat. Care sunt consecințele? Oamenii încep să-L nege pe Dumnezeu și tot ce vine de la El, chiar și faptul că Dumnezeu a creat cerul, pământul și toate lucrurile și că El stăpânește asupra tuturor lucrurilor. Omul a fost creat de Dumnezeu, dar ei neagă acest fapt și denaturează adevărul, spunând că oamenii au evoluat din maimuțe, de parcă omul ar aparține în aceeași categorie cu animalele. Aceste teorii intelectuale aberante și absurde au cucerit mințile oamenilor, făcându-și loc în inimile lor și devenind parte din natura lor, așa că toți Îl neagă pe Dumnezeu, se distranțează de El și le e din ce în ce mai greu să accepte adevărul. De asemenea, ei devin mai aroganți, răi și corupți tot timpul. Își pierd orice urmă de conștiință și rațiune, pierzându-și de tot umanitatea și ajungând să fie imposibil de mântuit. Astfel au fost oamenii corupți de Satana până în punctul în care au devenit demoni. Acesta este rezultatul îngrozitor al oamenilor care caută cunoașterea și o folosesc pentru a-și schimba destinele. Faptele arată că știința și cunoașterea nu sunt adevărul și nu pot deveni viețile noastre, ci sunt contrare adevărului și incompatibile cu acesta. Nu fac decât să corupă, să rănească și să distrugă omenirea.

Deci de ce să spunem că aceste lucruri nu sunt adevărul? Deoarece cunoașterea nu vine de la Dumnezeu, ci din corupția omenirii de către Satana. Vine de la acei oameni faimoși și măreți pe care îi adoră omenirea coruptă. Așa că putem spune cu certitudine: cunoașterea nu este adevărul. În primul rând, cunoașterea nu-i poate ajuta pe oameni să-și afle esența coruptă și nu le poate oferi cunoaștere de sine. În al doilea rând, cunoașterea nu poate curăța firile corupte ale oamenilor, ci doar îi face pe oameni din ce în ce mai aroganți. În al treilea rând, cunoașterea nu poate mântui omenirea de păcat și nu o poate purifica. În al patrulea rând, cunoașterea nu-i poate ajuta pe oameni să afle adevărul și să ajungă să-L cunoască pe Dumnezeu și să I se supună. În al cincilea rând, cunoașterea nu-i poate ajuta pe oameni să câștige fericire adevărată și nu le poate aduce lumină și, mai ales, nu le poate oferi o destinație minunată. Și, de asemenea, cunoașterea nu este adevărul și nu poate mântui omenirea de păcat și de forțele Satanei. Așa că putem fi siguri că soarta unei persoane nu poate fi schimbată de cunoaștere. Numai ceea ce vine de la Dumnezeu este adevărul; numai cuvintele lui Dumnezeu sunt adevărul. Numai adevărul poate fi viața oamenilor și le poate curăța corupția, permițându-le să scape de păcat și dă devină sfinți. Numai adevărul le permite oamenilor să-și recupereze conștiința și rațiunea și să trăiască o adevărată asemănare umană. Numai adevărul le poate oferi oamenilor un sens adevărat și țeluri în viață și numai adevărul îi poate ajuta pe oameni să-L cunoască pe Dumnezeu, să câștige binecuvântările Lui și o destinație minunată. De aceea numai adevărul exprimat de Dumnezeu întrupat poate mântui omenirea de forțele Satanei, permițându-i să se întoarcă în întregime spre Dumnezeu. Doar Mântuitorul poate mântui omenirea și poate revoluționa destinul omenirii, oferindu-ne o destinație minunată. Deci de ce nu-l poate mântui cunoașterea pe om? Fiindcă omul este prea adânc corupt de Satana, are naturi satanice și trăiește în firi corupte, păcătuind și făcând rău tot timpul. Oamenii sunt capabili de orice rău în circumstanțele potrivite și, în clipa în care câștigă putere, își arată adevărata față și se dezlănțuie. Iar cunoașterea vine de la omenirea coruptă, de la Satana, deci cunoașterea nu este adevărul. Oricât de mult ar învăța omenirea coruptă, nu-și poate cunoaște esența și adevărul propriei corupții și nu se poate căi cu adevărat și întoarce către Dumnezeu. Nicio cantitate de cunoștințe nu poate rezolva natura păcătoasă a unui om și cu atât mai puțin nu-i poate schimba firea coruptă. Oricât de mult ar ști omenirea coruptă, nu poate scăpa de păcat sau de forțele Satanei și nu poate obține sfințenia. Când acceptă adevărul, oamenii nu pot atinge supunerea față de Dumnezeu și nu-și pot rezolva niciodată problema naturii lor păcătoase. Cu cât este mai elevată cunoașterea omenirii, cu atât mai greu îi este să accepte adevărul și cu atât mai predispusă este să-L nege pe Dumnezeu și să I se împotrivească. Când oamenii caută mai multă cunoaștere, ei devin mai aroganți, neprihăniți de sine și ambițioși. Nu se pot abține să nu pășească pe calea păcatului. De aceea cunoașterea nu poate decât să corupă, să rănească și să distrugă oamenii. Mulți oameni nu pot vedea adevărata esență a cunoașterii și nu pot vedea la ce folosește de fapt. Ei nu pot vedea proveniența, sursa cunoașterii, ci doar o venerează și o caută orbește în loc să urmărească adevărul. De ce toți acei oameni faimoși fac atât de mult rău, aducând suferință poporului și făcând rău țării după ce câștigă puterea, provocând tot felul de calamități, comițând rele oribile și de nerăscumpărat? Acelea sunt consecințele venerării și căutării cunoașterii. Asta arată că soarta unui om nu poate fi schimbată de cunoaștere și că, oricât de elevată ar fi cunoașterea cuiva, el nu poate fi mântuit de Dumnezeu dacă nu are credință și nu acceptă adevărul. El nu va fi binecuvântat de Dumnezeu și nu va avea un destin bun oricât de elevată i-ar fi cunoașterea, ci va merge în iad atunci când va muri. Dumnezeu este drept și stăpânește asupra sorții omenirii, așa că oricine nu-I câștigă aprobarea sau binecuvântarea nu poate avea un destin bun, ci este condamnat la distrugere, pierzanie și iad.

Acum cei înțelepți au încetat să mai adore cunoașterea și tânjesc după venirea Celui Sfânt, după coborârea Mântuitorului ca să mântuiască omenirea. Nimeni nu speră că vreun om faimos și măreț va mântui omenirea. Ei nu se pot mântui nici pe ei înșiși, deci cum ar putea să mântuiască întreaga omenire? Faptele ne arată cum cunoașterea nu poate asigura un destin bun și că ideea de dezvoltare prin știință și educație este doar un nonsens. Doar Mântuitorul poate mântui omenirea de păcat și de forțele Satanei; doar Mântuitorul exprimând adevărul ne poate conduce pe calea luminii; doar acceptarea tuturor adevărurilor exprimate de Mântuitor ne poate elibera de corupția Satanei ca să putem fi mântuiți pe deplin de Dumnezeu și să-I putem câștiga aprobarea și binecuvântările. Aceasta este singura cale prin care ne putem schimba complet destinul. Este clar că schimbarea sorții unui om se petrece acceptând apariția și lucrarea Mântuitorului, acceptând toate adevărurile exprimate de Mântuitor în zilele de pe urmă și fiind curățit prin acceptarea judecății lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Pe scurt, singura cale de a revoluționa destinul cuiva este acceptarea adevărului. Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeu a creat această lume, El a creat această omenire și, mai mult decât atât, El a fost arhitectul culturii Greciei antice și al civilizației umane. Doar Dumnezeu consolează această omenire și doar lui Dumnezeu Îi pasă de aceasta noapte și zi. Dezvoltarea și progresul umanității sunt inseparabile de suveranitatea lui Dumnezeu, iar istoria și viitorul umanității sunt inextricabile în raport cu planurile lui Dumnezeu. Dacă ești un creștin adevărat, atunci vei crede cu siguranță că ascensiunea sau prăbușirea oricărei țări sau națiuni are loc în funcție de planurile lui Dumnezeu. Doar Dumnezeu cunoaște destinul unei țări sau națiuni și doar Dumnezeu controlează cursul acestei omeniri. Dacă omenirea își dorește să aibă un destin bun, dacă o țară își dorește să aibă un destin bun, atunci omul trebuie să se plece în fața lui Dumnezeu în închinare, să se căiască și să mărturisească înaintea lui Dumnezeu, altfel, destinul și destinația omului vor fi o catastrofă inevitabilă” („Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri” din Cuvântul Se arată în trup).

Acum putem vedea clar că intelectualli nu se pot mântui nici măcar pe ei înșiși, deci cum ar putea mântui omenirea? Numai Mântuitorul poate mântui omenirea de păcat și îi poate aduce lumină, fericire și o destinație minunată. Atunci, cine este Mântuitorul? Nu există nicio îndoială că El este Dumnezeu întrupat în formă omenească, venit printre oameni pentru lucrarea de mântuire. El este Mântuitorul nostru. Putem spune că Mântuitorul este întruchiparea lui Dumnezeu, că El este Dumnezeu înveșmântat în carne omenească. Asta înseamnă întruparea. Așadar, Dumnezeu întrupat este Mântuitorul care a coborât printre noi. Dumnezeu S-a întrupat de două ori pentru a mântui oamenii de când a creat omenirea. Acum 2000 de ani, El a devenit trup drept Domnul Isus și a spus într-o predică: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor este aproape!” (Matei 4:17). El a exprimat multe adevăruri și, în cele din urmă, a fost răstignit pentru a răscumpăra omenirea, servind drept jertfă de păcat pentru omenire. Aceasta a fost o demostrație clară a iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Oamenii din toată lumea L-au acceptat pe Domnul Isus drept Mântuitorul lor, mărturisind și căindu-se lui Dumnezeu și au fost iertați de păcatele lor. Ei s-au bucurat de pacea și bucuria oferite de Dumnezeu precum și de o mare parte a harului Său. Când Domnul Isus Și-a terminat lucrarea de răscumpărare, a profețit de multe ori: „Eu vin curând” și „venirea Fiului Omului”. „Pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!” (Matei 24:44). De aceea toți cei care L-au acceptat pe Domnul Isus drept Mântuitorul lor așteaptă ca El să vină în zilele de pe urmă, ca Mântuitorul să coboare pentru a-i mântui și a-i lua în Împărăția Cerurilor. Domnul Isus a profețit: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul” (Ioan 16:12-13). „Sfinţeşte-i prin adevăr! Cuvântul Tău este adevărul” (Ioan 17:17). Pe baza profețiilor Lui, Dumnezeu Se va întrupa drept Fiul Omului în zilele de pe urmă și va exprima adevăruri pentru a curăți și mântui pe deplin omenirea, pentru a duce omenirea într-o destinație minunată. Așadar, Dumnezeu întrupat în zilele de pe urmă este Mântuitorul care Se arată omenirii. Deci cum ar trebui să-L întâmpinăm pe Mântuitor? Domnul Isus a spus: „Oile Mele ascultă glasul Meu” (Ioan 10:27). „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” (Apocalipsa 2:7). Domnul Isus ne-a amintit în mai multe rânduri că esențial în întâmpinarea Domnului este a asculta glasul lui Dumnezeu și a accepta adevărurile exprimate de Dumnezeu atunci când Se întoarce în zilele de pe urmă. Dezastrele se află chiar în fața noastră. Vedem că în întreaga lume, doar Dumnezeu Atotputernic a exprimat adevăruri care mântuiesc omenirea și nimeni în afară de Dumnezeu Atotputernic nu a rostit adevăruri. Asta dovedește că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus care S-a întors, că El este Mântuitorul venit să mântuiască omenirea în zilele de pe urmă. Aceasta este o veste minunată! Singura cale de a ne schimba destinele este să acceptăm mântuirea Mântuitorului și să acceptăm adevărurile exprimate de Dumnezeu.

Dumnezeu Atotputernic spune: „Hristos al zilelor de pe urmă folosește o multitudine de adevăruri pentru a-i învăța pe oameni, pentru a demasca substanța omului și pentru a-i analiza cuvintele și faptele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să asculte de Dumnezeu, cum ar trebui să Îi fie credincios lui Dumnezeu, cum ar trebui să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu și așa mai departe. Aceste cuvinte sunt toate îndreptate către substanța omului și firea sa coruptă. În special, cele care dezvăluie cum Îl nesocotesc oamenii pe Dumnezeu vizează modul în care oamenii sunt o întruchipare a Satanei și o forță inamică față de Dumnezeu. În realizarea lucrării Sale de judecată, Dumnezeu nu clarifică pur și simplu natura oamenilor în doar câteva cuvinte; El o demască, o tratează și o emondează pe termen lung. Toate aceste diferite metode de demascare, tratare și emondare nu pot fi înlocuite prin cuvinte obișnuite, ci prin adevărul de care oamenii sunt complet lipsiți. Doar metodele de acest fel pot fi considerate judecată; doar prin acest tip de judecată oamenii pot să fie supuși și pe deplin convinși cu privire la Dumnezeu și, mai mult decât atât, să câștige adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Ceea ce aduce cu sine lucrarea judecății este faptul că omul înțelege adevăratul chip al lui Dumnezeu și adevărul despre răzvrătirea proprie. Lucrarea judecății îi permite omului să înțeleagă mai bine voia lui Dumnezeu, scopul lucrării lui Dumnezeu și tainele de neînțeles pentru el. De asemenea, îi permite omului să își recunoască și să își cunoască esența coruptă și rădăcinile stricăciunii sale, precum și să descopere urâțenia omului. Aceste efecte sunt toate aduse de lucrarea judecății, deoarece esența acestei lucrări este de fapt lucrarea de dezvăluire a adevărului, căii și vieții lui Dumnezeu în fața tuturor celor care au credință în El. Această lucrare este lucrarea de judecată realizată de Dumnezeu” („Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr” din Cuvântul Se arată în trup).

Dumnezeu Atotputernic a exprimat atât de multe adevăruri, care sunt adunate în cărți conținând cuvintele lui Dumnezeu precum Cuvântul Se arată în trup, însumând milioane de cuvinte. Toate acestea sunt adevăruri exprimate de Dumnezeu pentru lucrarea sa de judecată din zilele de pe urmă și însumează mult mai multe adevăruri decât cele exprimate de Dumnezeu în Epoca Legii și în Epoca Harului. Dumnezeu Atotputernic a dezvăluit toate tainele planului Său de gestionare pentru a mântui omenirea, a dezvăluit toate tainele Bibliei pe care oamenii nu le-au înțeles până acum și a dezvăluit adevărul corupției omenirii de către Satana și natura noastră satanică, potrivnică lui Dumnezeu. Asta ne permite să recunoaștem rădăcina păcătoșeniei noastre și adevărul corupției noastre. Oamenii devin pe deplin convinși în fața faptelor și încep să se urască, să simtă regrete și să se căiască cu adevărat. De asemenea, Dumnezeu exprimă toate adevărurile de care oamenii au nevoie pentru a practica și a pătrunde, astfel încât să putem trăi după cuvintele Lui și să trăim o adevărată asemănare umană și o asemănare a adevărului. Aceasta este singura cale de a dobândi promisiunile și binecuvântările lui Dumnezeu. Dumnezeu Atotputernic a exprimat atât de multe adevăruri, care au toate scopul de a purifica stricăciunea omenirii și de a ne mântui de forțele Satanei ca să ne putem întoarce către Dumnezeu și să-L putem cunoaște. Aceste adevăruri sunt singurele maxime adevărate pentru viață și învățăminte pentru a câștiga mântuirea și sunt suficiente pentru a schimba radical destinul unui om, permițându-i să dobândească acces la o destinație minunată – Împărăția lui Dumnezeu. Marile dezastre au început deja. Singura cale de a le adeveri speranța bună este acceptarea apariției și lucrării Mântuitorului. Acceptarea tuturor adevărurilor exprimate de Dumnezeu Atotputernic este singura cale de a câștiga aprobarea lui Dumnezeu, de a câștiga protecția și binecuvântările lui Dumnezeu prin marile dezastre, de a le supraviețui acestora și de a fi aduși de Dumnezeu în Împărăția Sa. Dacă oamenii nu acceptă toate adevărurile exprimate de Mântuitor, ci doar așteaptă ca un dumnezeu fals din închipuirea lor sau un spirit malefic să vină și să-i salveze de la dezastre, acesta nu este decât o iluzie. Ei vor rămâne cu mâna goală, fără să câștige nimic din eforturile lor. Falșii dumnezei și spiritele malefice nu-i pot mântui pe oameni. Numai Dumnezeu întrupat, Mântuitorul poate mântui omenirea și aceasta este singura cale prin care oamenii să câștige un destin și o destinație bune. Dumnezeu Atotputernic spune: „Hristos al zilelor de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este cărarea prin care omul dobândește viața și este singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos al zilelor de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să intri pe porțile Împărăției cerurilor” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup). „Cei care doresc să dobândească viața fără să se bazeze pe adevărul rostit de Hristos sunt cei mai ridicoli oameni de pe pământ, iar cei care nu acceptă calea vieții adusă de Hristos sunt pierduți în fantezie. Și astfel, spun că aceia care nu-L acceptă pe Hristos al zilelor de pe urmă vor fi mereu detestați de Dumnezeu. Hristos este poarta omului către Împărăție în timpul zilelor de pe urmă și nu există nimeni care să-L poată ocoli. Nimeni nu poate fi desăvârșit de Dumnezeu dacă nu prin Hristos. Crezi în Dumnezeu și astfel, trebuie să accepți cuvintele Lui și să te supui căii Lui. Nu poți să te gândești doar la a obține binecuvântări câtă vreme ești incapabil să primești adevărul și incapabil să accepți provizia vieții. Hristos vine în timpul zilelor de pe urmă, astfel încât toți cei care cred cu adevărat în El să poată să primească viața. Lucrarea Lui este de dragul închiderii vechii epoci și intrării în cea nouă și lucrarea Lui este cărarea ce trebuie luată de către toți cei care vor intra în noua epocă. Dacă nu ești capabil să-L recunoști și, în schimb, Îl condamni, blasfemiezi sau chiar Îl persecuți, atunci ești sortit să arzi pentru eternitate și nu vei intra niciodată în Împărăția lui Dumnezeu. Căci acest Hristos este Însuși expresia Duhului Sfânt, expresia lui Dumnezeu și Cel căruia Dumnezeu I-a încredințat săvârșirea lucrării Lui pe pământ. Și astfel spun că, dacă nu poți accepta tot ceea ce este săvârșit de Hristos al zilelor de pe urmă, atunci blasfemiezi Duhul Sfânt. Pedeapsa care trebuie primită de toți cei care Îl blasfemiază pe Duhul Sfânt este evidentă pentru toată lumea” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup).

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Lasă un răspuns

Contactează-ne pe Messenger