Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
El, care este întruparea lui Dumnezeu, va avea esenţa lui Dumnezeu şi El, care este întruparea lui Dumnezeu, se va exprima ca Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu se întrupează, va aduce cu Sine lucrarea pe care trebuie să o facă şi, de vreme ce Dumnezeu se întrupează, va exprima ce este El şi va putea să aducă adevărul omului, să dea viaţă omului şi să îi arate omului calea. Trupul care nu conţine esenţa lui Dumnezeu cu siguranţă nu este Dumnezeu întrupat; în privinţa aceasta nu există nicio îndoială. Pentru a cerceta dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, omul trebuie să constate lucrul acesta după firea pe care o exprimă El şi cuvintele pe care le spune. Adică faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu şi dacă este sau nu adevărata cale trebuie judecat după esenţa Lui. Şi astfel, pentru a stabili[a] dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia este să se acorde atenţie esenţei Lui (lucrării Lui, cuvintelor Lui, firii Lui şi multor altor lucruri) mai degrabă decât aspectului exterior.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”
Dumnezeu care S-a întrupat se numește Hristos, iar astfel Hristosul care le poate da oamenilor adevărul se numește Dumnezeu. Nu există nimic prea exagerat în această privință, deoarece El deține esența lui Dumnezeu și firea și înțelepciunea lui Dumnezeu în lucrarea Lui, care sunt nerealizabile de către om. Aceia care se numesc Hristoși pe ei înșiși și totuși nu pot săvârși lucrarea lui Dumnezeu, sunt escroci. Hristos nu este numai manifestarea lui Dumnezeu pe pământ, ci și trupul special asumat de Dumnezeu în timp ce Își săvârșește și întregește lucrarea printre oameni. Acest trup nu este unul care poate fi înlocuit de orice om, ci unul care poate purta așa cum trebuie lucrarea lui Dumnezeu pe pământ și poate exprima firea lui Dumnezeu și Îl reprezintă bine pe Dumnezeu, oferindu-i omului viață. Mai devreme sau mai târziu, cei care se dau drept Hristos vor cădea cu toții, pentru că, deși susțin că sunt Hristos, ei nu dețin nimic din esența lui Hristos. Și astfel spun că autenticitatea lui Hristos nu poate fi definită de om, ci este acceptată și decisă de Dumnezeu Însuși.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”
Deși Hristos poate să lucreze pe pământ în numele lui Dumnezeu Însuși, El nu vine cu intenția de a le arăta tuturor oamenilor chipul Său în trup. El nu vine pentru ca toți oamenii să-L vadă; El vine să permită omului să fie condus de mâna Sa și, astfel, să intre în noua epocă. Funcția trupului lui Hristos este pentru lucrarea lui Dumnezeu Însuși, adică pentru lucrarea lui Dumnezeu în trup, și nu pentru a permite omului să înțeleagă pe deplin esența trupului Său. Indiferent de modul în care lucrează, acesta nu depășește ceea ce este realizabil trupește. Indiferent de modul în care lucrează, El o face în trup cu o umanitate normală, și nu dezvăluie pe deplin omului adevărata față a lui Dumnezeu. În plus, lucrarea Sa în trup nu este niciodată așa de supranaturală sau de inestimabilă precum o concepe omul. Chiar dacă Hristos Îl reprezintă pe Dumnezeu Însuși în trup și îndeplinește în mod personal lucrarea pe care Dumnezeu Însuși ar trebui să o facă, El nu neagă existența lui Dumnezeu din cer și nici nu-Și proclamă febril propriile fapte. Mai degrabă, rămâne umil ascuns în trupul Său. În afară de Hristos, cei care pretind în mod fals că sunt Hristos nu au calitățile Sale. Când se juxtapune împotriva firii arogante și înălțătoare a falșilor Hristoși, devine evident ce fel de trup are Hristos cu adevărat. Cu cât sunt mai falși, cu atât mai mult astfel de Hristoși falși se dau în spectacol și cu atât mai capabili sunt de a face semne și minuni pentru a înșela omul. Hristoșii falși nu au calitățile lui Dumnezeu; Hristos nu este întinat de vreun element care aparține Hristoșilor falși.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Esența lui Hristos este ascultare față de voința Tatălui ceresc”
Există unii care sunt posedați de duhuri rele și strigă în gura mare „Eu sunt Dumnezeu!” Totuși, în cele din urmă, ei sunt descoperiți, căci greșesc în privința lucrului pe care îl reprezintă. Ei îl reprezintă pe Satana și Duhul Sfânt nu le acordă nicio atenție. Oricât de mult te-ai exalta sau oricât de hotărât ai striga, ești tot o ființă creată, și una care îi aparține Satanei. Eu nu strig niciodată „Sunt Dumnezeu, sunt Fiul iubit al lui Dumnezeu!” Dar lucrarea pe care o fac este lucrarea lui Dumnezeu. Trebuie să strig? Exaltarea nu este necesară. Dumnezeu Își face singur lucrarea și nu are nevoie ca omul să-I dea un statut sau un titlu onorific: lucrarea Lui este suficientă pentru a-I reprezenta identitatea și statutul. Înainte de botezul Său, nu era Isus Dumnezeu Însuși? Nu era El întruparea lui Dumnezeu? Cu siguranță nu se poate spune că abia după ce a primit mărturie a devenit singurul Fiu al lui Dumnezeu? Cu mult înainte ca El să-Și înceapă lucrarea, nu exista deja un om pe nume Isus? Tu nu ești în stare să deschizi noi căi sau să reprezinți Duhul. Nu poți exprima lucrarea Duhului sau cuvintele pe care le rostește. Nu ești în stare să faci lucrarea lui Dumnezeu Însuși și pe cea a Duhului ești incapabil să o faci. Înțelepciunea, minunăția și caracterul de nepătruns al lui Dumnezeu și întreaga fire prin care Dumnezeu îl mustră pe om: toate acestea îți depășesc capacitatea de exprimare. Așadar, ar fi inutil să încerci să pretinzi a fi Dumnezeu; ai avea numai numele, și nimic din esență. Dumnezeu Însuși a venit, dar nimeni nu-L recunoaște, totuși Își continuă lucrarea și o face astfel în reprezentarea Duhului. Nu contează dacă Îi spui om sau Dumnezeu, Domnul sau Hristos sau dacă Îi spui soră. Însă lucrarea pe care o face El este aceea a Duhului și reprezintă lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Lui nu Îi pasă de numele prin care I se adresează omul. Poate numele acela să-I determine lucrarea? Indiferent de cum Îi spui, în ceea ce Îl privește pe Dumnezeu, El este întruparea Duhului lui Dumnezeu; El reprezintă Duhul, de care este aprobat. Dacă nu ești în stare să faci loc pentru o nouă epocă, să pui capăt celei vechi, să anunți una nouă sau să faci o nouă lucrare, atunci nu poți fi numit Dumnezeu!
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (1)”
Dacă, în prezent, trebuie să apară o persoană capabilă să arate semne și să facă minuni, să alunge demoni, să vindece bolnavii și să facă multe miracole, iar dacă această persoană pretinde că vine de la Isus, atunci ar fi vorba despre un fals realizat de duhurile rele și imitația acestora a lui Isus. Reține! Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Etapa lucrării lui Isus a fost deja finalizată, iar Dumnezeu nu va relua niciodată acea etapă a lucrării. Lucrarea lui Dumnezeu este ireconciliabilă cu concepțiile omului; de exemplu, Vechiul Testament a prezis venirea unui Mesia, dar s-a dovedit că Isus a venit, așa că ar fi greșit pentru un alt Mesia să vină din nou. Isus a venit deja o dată și ar fi greșit dacă Isus ar urma să vină din nou de data aceasta. Există un singur nume pentru fiecare epocă, fiecare nume fiind caracterizat de epocă. În concepțiile omului, Dumnezeu trebuie să arate mereu semne și să facă minuni, trebuie să vindece bolnavii și să alunge mereu demoni, trebuie să fie mereu ca Isus, însă, de data aceasta, Dumnezeu nu e deloc așa. Dacă, în timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu ar arăta semne, ar face minuni, ar alunga demoni și ar vindeca bolnavii – dacă ar face exact așa cum a făcut Isus – atunci Dumnezeu ar repeta aceeași lucrare, iar lucrarea lui Isus nu ar avea semnificație sau valoare. Astfel, Dumnezeu realizează o singură etapă a lucrării în fiecare epocă. Odată ce fiecare etapă a lucrării Sale a fost finalizată, este imitată la scurt timp de duhurile rele, iar după ce Satana începe să calce pe urmele Lui, Dumnezeu trece la o metodă diferită. Odată ce El a completat o etapă a lucrării Sale, aceasta este imitată de duhurile rele. Asta trebuie să vă fie clar.
– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi”
Citate din predici și părtășii ca referință:
Oricine se dă drept Hristos pentru a vorbi ca să înșele oameni este un Hristos fals. Toți falșii Hristoși sunt posedați de duhuri rele și sunt înșelători. Cum poți desluși un Hristos fals care vorbește în mod constant pentru a înșela oameni? Dacă te uiți doar la câteva dintre cuvintele unui Hristos fals, îți vei bate capul și nu vei putea înțelege care sunt cu adevărat intențiile duhului rău. Dacă tu continui să urmărești acest duh rău și să ții seama de tot ceea ce a spus, este foarte ușor să vezi ce fel de lucru este într-adevăr, ce face, ce spune de fapt, ce urzește să le facă oamenilor și ce cale oferă oamenilor – după care înțelegerea devine ușoară. Putem vedea că, în esență, aceleași caracteristici sunt prezente în multe cuvinte ale duhurilor rele. Ele pot doar imita cuvintele lui Dumnezeu, dar cu siguranță nu pot surprinde esența cuvintelor lui Dumnezeu. Cuvintele lui Dumnezeu au un context și un scop. Scopul final și efectele finale ale cuvântărilor lui Dumnezeu sunt foarte clare și poți vedea că vorbele Sale au autoritate și putere, că ele pot emoționa și mișca sufletul cuiva. Dar cuvintele duhurilor rele și ale Satanei nu au nici context, nici efect – ele sunt ca un iaz cu apă stătătoare, iar oamenii simt că au inima posomorâtă după ce le citesc. Ei nu obțin nimic de la ele. Deci, duhurilor rele de toate felurile le lipsește în întregime adevărul și în sinea lor, sunt cu siguranță posomorâte și întunecate. Cuvintele lor nu le pot aduce oamenilor lumină și nu le pot arăta calea pe care ar trebui să o urmeze. Duhurile rele nu-și declară în mod clar scopul, nici ceea ce încearcă să realizeze; nu se face nicio referire la nimic legat de esența adevărului sau rădăcină. Chiar deloc. Nimic din ceea ce ar trebui să înțeleagă sau să câștige oamenii nu poate fi găsit în cuvintele duhurilor rele. Prin urmare, cuvintele duhurilor rele pot doar să-i deruteze pe oameni și să le aducă o confuzie lăuntrică și întuneric. Ele nu le pot oferi oamenilor absolut nicio hrană. Din aceasta, putem vedea că natura și esența inerentă a duhurilor rele este cea a răului și a întunericului. Le lipsește vitalitatea, duhnind, în schimb, a moarte. Sunt cu adevărat lucruri negative care ar trebui blestemate. Nu există absolut niciun adevăr în discursul lor; este o absurditate totală care determină greață, dezgust și vărsături, ca și cum cineva tocmai ar fi mâncat o muscă moartă.
Fragment din „Rânduielile de lucru”
Dacă cineva confundă poporul ales al lui Dumnezeu și spune că el este Hristos, trupul Dumnezeului întrupat, atunci trebuie să ne uităm la substanța și expresia lui, la lucrarea și cuvintele sale și la firea lui dezvăluită, astfel încât să stabilim dacă el este Hristos. Văzând substanța sa din aceste aspecte majore, ne putem asigura dacă el este Dumnezeu întrupat. În primul rând, din aspectul lucrării, ar trebui să vedem că dacă lucrarea Lui este lucrarea lui Dumnezeu, El va fi capabil să exprime cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce are și este Dumnezeu și firea dreaptă a Lui. Dacă ea este lucrarea omului, el poate vorbi doar despre tot ceea ce are și este omul, experiența și înțelegerea omului. El nu poate să vorbească despre tot ceea ce are și este Dumnezeu, despre lucrarea, cerințele și firea lui Dumnezeu, ca să nu mai vorbim de planul de gestionare (planul mântuirii) al lui Dumnezeu și de taina Lui. În al doilea rând, din aspectul cuvântului, există o diferență fundamentală între cuvântul lui Dumnezeu și cuvântul uman. Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă tot ceea ce are și este Dumnezeu, iar cuvântul omului reprezintă tot ceea ce are și este omul. Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă firea lui Dumnezeu. Cuvântul omului reprezintă umanitatea omului. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul. Cuvântul omului nu este adevărul. El nu aparține adevărului. În al treilea rând, din aspectul firii, lucrarea lui Dumnezeu poate să exprime firea lui Dumnezeu. Lucrarea omului nu poate să exprime firea lui Dumnezeu; ea poate doar să exprime personalitatea omului. Ce are personalitatea omului? Are vreo dreptate, măreție, furie sau adevăr? Personalitatea omului nu are nimic din ceea ce are și este Dumnezeu. Astfel, lucrarea omului nu implică nicio picătură din firea lui Dumnezeu. Este foarte ușor să judecăm din aceste aspecte dacă este cuvântul lui Dumnezeu sau cuvântul omului, lucrarea lui Dumnezeu sau lucrarea omului. Dacă omul nu poate face diferența din aceste aspecte, este ușor să fie derutat de Hristoși falși și antihriști. Dacă poți să faci diferența din aceste trei aspecte, vei putea să stabilești cine este Dumnezeu întrupat și cine nu este. Lucrarea, cuvintele și firea – este cel mai precis mod de a face diferența dintre aceste trei aspecte și de a nu judeca după aparențe exterioare.
Fragment din Predici și părtășie despre intrarea în viață
Note de subsol:
a. În textul original se citește „cât despreˮ.
