Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Limitele au fost elaborate după diferitele moduri de viață ale oamenilor

2

Dumnezeu a creat toate ființele și le-a stabilit limite, iar printre ele a crescut tot felul de vietăți. În timp ce creștea tot felul de vietăți, El a pregătit și diferite metode de supraviețuire pentru oameni, așadar, vedeți că oamenii nu au doar o singură metodă de supravițuire. De asemenea, ei nu au doar un singur tip de mediu de supraviețuire. Am vorbit anterior despre Dumnezeu care a pregătit diferite tipuri de surse de hrană și apă, care sunt critice pentru ca viața oamenilor în trup să continue. Totuși, nu toți oamenii subzistă cu cereale. Oamenii au diferite metode de supraviețuire datorită diferențelor dintre mediile geografice și reliefuri. Toate aceste metode de supraviețuire au fost pregătite de Dumnezeu. Așadar, nu toți oamenii se ocupă de cultivarea pământului. Adică, nu toți oamenii își obțin hrana din culturi. Acesta este al treilea punct pe care îl vom discuta: limitele au fost elaborate după diferitele moduri de viață ale oamenilor. Așadar, ce alte moduri de viață au oamenii? Ce alte surse diferite de hrană au ei? Există mai multe tipuri de bază:

Primul este modul de viață vânătoresc. Toată lumea îl cunoaște, nu? Sunteți cu toții oameni moderni, nu știți să vânați, să țineți o armă. Sursele voastre de hrană sunt produse din pământ. Ce mănâncă oamenii care trăiesc din vânătoare? (Vânat.) Ei mănâncă păsările și animalele din pădure. „Vânatul” este un cuvânt modern. Vânătorii nu îl consideră o activitate recreațională, ci îl consideră hrană, mijlocul lor zilnic de subzistență. De pildă, ei prind o căprioară. Prinderea acestei căprioare este pentru vânător cum este strânsul recoltei pentru fermier. Fermierul își adună recolta din pământ, iar, când o vede, e fericit și se simte în largul său. Familia nu va fi înfometată când ai recolte de mâncat. Inima lui e liniștită, iar el este mulțumit. Și vânătorul se simte liniștit și mulțumit când vede ce a prins, deoarece nu trebuie să-și mai facă griji pentru mâncare. Va avea ce mânca la următoarea masă și nu va fi înfometat. Așa se simte cel care vânează ca să trăiască. În ce fel de medii trăiesc acești oameni de obicei? Majoritatea celor care se întrețin din vânătoare trăiesc în pădurile de la munte; ei nu cultivă pământul și nu plantează culturi. Nu e ușor să găsești pământ arabil acolo, așa că ei supraviețuiesc cu diferite vietăți, cu diferite tipuri de pradă. Acesta este primul mod de viață care e diferit de cel al oamenilor obișnuiți.

Al doilea mod este cel al păstorilor. Cei care păstoresc nu cultivă pământul, așadar ce fac ei? Dacă e cineva aici din Mongolia, puteți să ne vorbiți despre modul vostru de viață nomad. (În general, ne ocupăm de creșterea vitelor și a oilor, nu cultivăm pământul, iar iarna tăiem animalele și le mâncăm. Hrana noastră e alcătuită din carne de vită și de oaie în principal și bem ceai cu lapte. Deși păstorii sunt ocupați în toate anotimpurile, ei mănâncă bine. Nu le lipsesc laptele, produsele lactate sau carnea.) Mongolii mănâncă, în principal, carne de vită și oaie, beau lapte de oaie și de vacă și călăresc tauri și cai ca să-și mâne animalele pe câmp cu vântul în păr și cu soarele brăzdându-le chipul. Ei nu au parte de stresul vieții moderne. Toată ziua nu văd decât mari întinderi de cer albastru și câmpii cu iarbă. Majoritatea celor care se ocupă cu mânatul cirezilor trăiesc pe câmpii și își pot continua modul de viață nomad generație după generație. Deși viața pe câmpie e cam singuratică, este totuși o viață foarte fericită. Nu e un mod de viață rău!

Al treilea mod de viață este pescuitul. Există un număr mic de oameni care trăiesc pe malul oceanului sau pe mici insule. Ei sunt înconjurați de apă, înfruntând oceanul. Și mai sunt unii care trăiesc pe bărci. Acești oameni își câștigă traiul din pescuit. Care e sursa de hrană a celor care își câștigă traiul din pescuit? Sunt toate tipurile de pește, fructe de mare și produse marine, nu? Când Hong Kong era doar un mic sat de pescari, cei care trăiau acolo își câștigau traiul din pescuit. Ei nu cultivau pământul, ci pescuiau zilnic. Hrana lor principală era constituită din diferite specii de pești și fructe de mare. Uneori, dădeau la schimb aceste lucruri pe orez, făină și alte necesități zilnice. Acesta este un mod de viață diferit al celor care trăiesc pe lângă ape. Cei care trăiesc lângă apă se bazează pe aceasta pentru hrana lor, iar pescuitul este mijlocul lor de trai. Este sursa mijlocului lor de trai, dar și sursa hranei lor.

Pe lângă cei care trăiesc din agricultură, în principal, există cele trei moduri de viață menționate mai sus. Pe lângă cei care trăiesc din păstorit, pescuit și vânătoare, majoritatea oamenilor își câștigă existența din cultivarea pământului. Ce le trebuie acestora din urmă? Le trebuie pământ. Generații întregi trăiesc din cultivarea cerealelor și își iau hrana din pământ. Orice ar cultiva, legume, fructe sau cereale, cu toții își iau necesarul zilnic din pământ.

Care sunt condițiile de bază pentru aceste diferite moduri de viață omenești? Nu au nevoie de susținerea de bază a mediilor de supraviețuire? Cu alte cuvinte, dacă vânătorii și-ar pierde pădurile de la munte sau păsările și animalele, nu și-ar mai asigura traiul. Așadar, dacă oamenii care trăiesc din vânătoare și-ar pierde pădurile de la munte și nu ar mai avea păsările și animalele, dacă nu ar mai avea o sursă pentru traiul lor, atunci nu se știe care e direcția pe care o astfel de comunitate ar lua-o și unde ar merge acești oameni, ba chiar ar putea să dispară. Iar cei care își câștigă traiul din păstorit pe ce se bazează? Ei nu se bazează cu adevărat pe șeptelul lor, ci pe mediul în care supraviețuiește șeptelul lor – pășunile. Dacă nu ar exista acestea, unde ar paște animalele lor? Ce ar mânca vitele și oile? Fără animale, ce fel de trai ar avea acești nomazi? N-ar avea niciunul. Fără o sursă pentru animalele lor, unde ar merge oamenii ca ei? Supraviețuirea continuă ar deveni foarte dificilă; ei nu ar avea niciun viitor. Fără surse de apă, râurile și lacurile ar seca. Toți acei pești care se bazează pe apă pentru a trăi ar mai exista? Acei pești nu ar mai exista. Ar mai supraviețui acei oameni care se bazează pe apă și pe pești pentru traiul lor? Dacă nu ar avea hrană, dacă nu ar avea sursa traiului lor, acei oameni nu ar mai putea supraviețui. Cu alte cuvinte, dacă există o problemă cu traiul sau cu supraviețuirea lor, acele rase nu ar mai continua și ar dispărea, ar fi șterse de fața pământului. Iar dacă cei care își asigură traiul făcând agricultură și-ar pierde pământul, dacă nu ar putea planta nimic și nu și-ar lua hrana din diferite plante, care ar fi rezultatul? Fără hrană, nu ar muri oamenii de foame? Dacă oamenii ar muri de foame, acel gen de oameni nu ar fi distrus? Așadar, acesta este scopul lui Dumnezeu în conservarea diferitelor medii. Dumnezeu are doar un singur scop în conservarea diferitelor medii și ecosisteme, în păstrarea diferitelor viețuitoare în cadrul fiecărui mediu – acela de a hrăni toate tipurile de oameni, de a da viață oamenilor în diferite medii geografice.

Dacă toate ființele și-ar pierde propriile lor legi, ele nu ar mai exista; dacă legile tuturor ființelor s-ar pierde, atunci ființele vitale, dintre toate ființele, nu ar mai putea continua. Oamenii și-ar pierde și ei mediile de supraviețuire pe care se bazează. Dacă oamenii ar pierde toate acestea, nu ar mai putea să trăiască și să se înmulțească generație după generație. Motivul pentru care oamenii au supraviețuit până acum este că Dumnezeu le-a oferit toate ființele care să-i hrănească, să alimenteze omenirea în diferite feluri. Ei au supraviețuit până acum, până în ziua de azi, doar pentru că Dumnezeu hrănește omenirea în diferite feluri. Cu acest tip de mediu stabilit pentru supraviețuire care este favorabil și sistematic, toți oamenii de pe pământ, toate rasele pot supraviețui în cadrul propriilor sfere prestabilite. Nimeni nu poate trece dincolo de aceste sfere sau limite deoarece ele au fost trasate de Dumnezeu.

din „Cuvântul Se arată în trup”