Tocmai am discutat în general despre o parte a mediului înconjurător, și anume condițiile necesare supraviețuirii omului, pe care Dumnezeu le-a pregătit când a creat lumea. Am discutat despre cinci lucruri, cinci elemente ale mediului înconjurător. Următorul nostru subiect este în strânsă legătură cu viața fizică a fiecărui om și este mai relevant pentru acea viață și pentru o îndeplinire mai mare a condițiilor cerute de aceasta decât cele cinci subiecte anterioare. Și anume, este mâncarea pe care o consumă oamenii. Dumnezeu a creat omul și l-a așezat într-un mediu înconjurător potrivit pentru viață; după aceea, omul a avut nevoie de mâncare și apă. Omul a avut această nevoie, așa că Dumnezeu a făcut pregătiri corespunzătoare pentru el. Așadar, fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu și fiecare lucru pe care El îl face nu reprezintă doar vorbe goale rostite, ci acțiuni reale, practice, duse la îndeplinire. Nu este mâncarea indispensabilă oamenilor în viețile lor de zi cu zi? Este mâncarea mai importantă decât aerul? Sunt la fel de importante. Ambele sunt condiții și substanțe necesare supraviețuirii omenirii și protejării continuării vieții omenești. Ce este mai important – aerul sau apa? Temperatura sau mâncarea? Sunt toate la fel de importante. Oamenii nu pot alege dintre acestea pentru că nu pot exista fără niciuna dintre ele. Aceasta este o problemă practică, reală, nu ceva ce poți să alegi. Tu nu știi, dar Dumnezeu știe. Când vezi mâncare, te gândești: „Nu pot exista fără hrană!” Dar imediat după ce ai fost creat, ai știut că ai nevoie de hrană? Nu ai știut, dar Dumnezeu știa. Abia când ți s-a făcut foame și ai văzut fructe în pomi și cereale pe pământ ca să le mănânci, ți-ai dat seama că ai nevoie de hrană. Abia când ți s-a făcut sete și ai zărit izvorul de apă – doar atunci când ai băut ți-ai dat seama că ai nevoie de ea. Apa a fost pregătită dinainte pentru omenire de către Dumnezeu. Mâncarea, indiferent dacă mănânci trei mese pe zi sau două, sau chiar mai mult de atât este, pe scurt, ceva fără de care oamenii nu-și pot trăi viețile de zi cu zi. Este unul dintre lucrurile necesare menținerii supraviețuirii normale și continue a corpului omenesc. Așadar, de unde provine, în mare parte, mâncarea? Mai întâi, vine din sol. Solul a fost pregătit dinainte pentru om de către Dumnezeu și este potrivit pentru supraviețuirea multor tipuri de plante, nu doar pentru copaci sau iarbă. Dumnezeu a pregătit pentru omenire semințele a tot felul de cereale și semințele altor diferite alimente și a dat omenirii un sol potrivit și pământ pentru semănat, iar cu aceste lucruri, omenirea obține hrana. Care sunt diferitele tipuri de hrană? Probabil știți deja. Mai întâi, sunt diferitele cereale. Ce tipuri diferite de cereale există? Grâul, dughia, meiul și alte tipuri de cereale decorticate. Și cerealele există în toate felurile și în numeroase varietăți, de la sud la nord: orzul, grâul, ovăzul, hrișca și așa mai departe. Diferite specii sunt potrivite pentru cultivare în diferite regiuni. Există și diferite tipuri de orez. Sudul are propriile sale varietăți, care sunt mai lungi și potrivite pentru oamenii din sud, deoarece clima este mai caldă acolo, însemnând că localnicii trebuie să mănânce tipuri cum ar fi orezul indian, care nu este prea lipicios. Orezul lor nu poate să fie prea lipicios, altfel își vor pierde pofta de mâncare și ar fi incapabili să-l digere. Nordicii mănâncă orez mai lipicios, având în vedere că nordul este întotdeauna mai rece, așa că oamenii de acolo trebuie să consume alimente mai aderente. Apoi, există diferite tipuri de boabe care cresc deasupra solului și acelea care cresc în pământ, cum ar fi cartofii, cartofii dulci, taro și multe altele. Cartofii cresc în nord, unde calitatea lor este foarte bună. Când oamenii nu au cereale de mâncat, cartofii pot fi mâncarea lor de bază, ca să poată menține trei mese pe zi. Cartofii pot fi folosiți și ca hrană de rezervă. Calitatea cartofilor dulci este oarecum mai slabă decât a cartofilor, dar pot fi totuși folosiți ca mâncare de bază pentru a menține cele trei mese zilnice. Când cerealele sunt greu de găsit, oamenii pot să-și potolească foamea folosind cartofi dulci. Taro, care este mâncat adesea de oamenii din sud, poate fi utilizat în același fel și poate constitui și mâncarea de bază. Acestea sunt diferitele cereale, care reprezintă părți necesare din mâncarea și băutura zilnică a oamenilor. Oamenii folosesc diferite cereale pentru a face pâine, chifle la abur, tăiței, orez, tăiței din orez și altele. Dumnezeu a acordat din abundență oamenilor tipurile acestea de cereale. Motivul pentru care există atât de multe varietăți este o chestiune care ține de voia lui Dumnezeu: sunt potrivite pentru a crește în diferite soluri și climate din nord, sud, est și vest; în timp ce diferitele lor compoziții și conținuturi corespund diferitelor compoziții și conținuturi ale corpului omenesc. Doar mâncând aceste cereale pot oamenii să mențină diferiții nutrienți și substanțe de care au nevoie corpurile lor. Mâncarea din nord și cea din sud sunt diferite, dar au mai multe asemănări decât deosebiri. Ambele pot satisface necesitățile normale ale corpului omenesc și pot susține supraviețuirea normală. Așadar, există o abundență de specii produse în fiecare regiune, deoarece trupul omenesc are nevoie de ceea ce îi asigură aceste alimente diferite – are nevoie de ceea ce este asigurat de diferite alimente crescute din pământ pentru a menține supraviețuirea normală a corpului omenesc, astfel încât să trăiască o viață omenească normală. Pe scurt, Dumnezeu S-a gândit foarte profund la omenire. Diferitele alimente pe care Dumnezeu le-a oferit omenirii nu sunt lipsite de varietate – dimpotrivă, acestea sunt destul de extinse. Dacă oamenii doresc să mănânce cereale, ei pot mânca cereale. Unii oameni preferă orezul în schimbul grâului și, dacă nu le place grâul, pot să mănânce orez. Există tot felul de tipuri de orez – orez cu bob lung, cu bob scurt, și fiecare dintre acestea poate satisface pofta de mâncare a oamenilor. Așadar, dacă oamenii mănâncă aceste cereale – atât timp cât nu sunt foarte pretențioși la mâncare – nu le va lipsi nutriția și li se garantează o viață sănătoasă până la moarte. Aceasta a fost ideea pe care Dumnezeu a avut-o în minte atunci când a oferit omenirii hrană. Corpul omenesc nu poate exista fără aceste lucruri – nu este aceasta realitatea? Acestea sunt probleme practice, pe care omul n-ar fi putut să le rezolve pe cont propriu, dar Dumnezeu era pregătit pentru ele: S-a gândit la ele dinainte și a pregătit lucrurile pentru omenire.

Însă asta nu e tot ceea ce Dumnezeu a dat omenirii. El a dat omenirii și legumele. Când mănânci orez, dacă nu mănânci altceva, s-ar putea să nu primești suficienți nutrienți. Pe de altă parte, dacă prăjești câteva legume sau amesteci o salată pe care să o consumi cu mâncarea, vitaminele din legume și diferitele lor elemente și alți nutrienți vor putea să satisfacă necesitățile corpului tău în mod natural. Iar oamenii pot mânca și niște fructe între mese. Uneori, oamenii au nevoie de mai multe lichide sau alți nutrienți sau diferite arome, iar fructele și legumele există ca să le asigure aceste necesități. Având în vedere că solurile și climele din nord, sud, est și vest sunt diferite, acestea produc diferite varietăți de legume și fructe. Întrucât clima din sud este exagerat de caldă, majoritatea fructelor și legumelor sunt din tipul răcoritor, care, odată mâncate, pot echilibra răceala și căldura în corpurile oamenilor. Prin contrast, sunt mai puține varietăți de legume și fructe în nord, dar totuși suficiente pentru ca oamenii de acolo să se poată bucura de ele. Cu toate acestea, datorită dezvoltărilor societății din ultimii ani, datorită așa-numitului progres social, precum și a îmbunătățirilor în comunicații și în transportul care leagă nordul, sudul, estul și vestul, oamenii din nord pot și ei acum să mănânce unele fructe și legume sudice sau produse regionale din sud și o pot face pe parcursul tuturor celor patru anotimpuri ale anului. Deși acest lucru poate satisface poftele și dorințele materiale ale oamenilor, corpurile lor sunt supuse pe neștiute diferitelor niveluri de daune. Aceasta pentru că printre alimentele pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru omenire, există alimente, fructe și legume menite pentru oamenii din sud, ca și alimente, fructe și legume potrivite pentru oamenii din nord. Adică, dacă te-ai născut în sud, este foarte potrivit pentru tine să mănânci lucruri din sud. Dumnezeu a pregătit anume aceste alimente, fructe și legume pentru că sudul are o anumită climă. Nordul are alimente care sunt necesare corpurilor oamenilor din nord. Totuși, pentru că oamenii au apetituri lacome, au fost duși pe neștiute de valul noilor tendințe sociale, ceea ce i-a făcut să încalce pe neștiute aceste legi. Chiar dacă oamenii simt că viețile lor sunt mai bune decât în trecut, un asemenea progres social aduce daune ascunse corpurilor tot mai multor oameni. Acesta nu este un lucru pe care Dumnezeu vrea să îl vadă și nu este ceea ce El a intenționat atunci când a oferit omenirii aceste alimente, fructe și legume. Oamenii înșiși au cauzat situația actuală prin încălcarea legilor lui Dumnezeu.

Chiar și în afară de toate acestea, bunătatea pe care Dumnezeu a oferit-o omenirii este cu adevărat bogată și abundentă și fiecare loc își are propriile produse locale. De exemplu, unele locuri sunt bogate în curmale roșii (cunoscute și cu numele de jujube), altele sunt bogate în nuci, iar altele sunt bogate în alune sau alte diferite tipuri de nuci. Toate aceste lucruri materiale oferă nutrienții necesari corpului omenesc. Dar Dumnezeu asigură omenirii lucruri în cantități corecte și la momentul potrivit, în conformitate cu anotimpul și timpul anului. Omenirea râvnește la plăceri fizice și este lacomă, ceea ce face să îi fie ușor să încalce și să pricinuiască daune legilor naturale de creștere omenească pe care El le-a stabilit când a creat omenirea. Să luăm drept exemplu cireșele. Acestea se coc prin luna iunie. În condiții normale, în august nu mai există cireșe. Pot fi păstrate proaspete doar două luni, dar, folosind tehnici științifice, oamenii pot acum să extindă această perioadă până la douăsprezece luni, chiar până la sezonul cireșelor din anul următor. Aceasta înseamnă că există cireșe în tot timpul anului. Este normal acest fenomen? (Nu.) Atunci, care este sezonul cel mai bun pentru a mânca cireșe? Aceasta este perioada dintre iunie și august. După această perioadă, indiferent cât de proaspete le păstrezi, nu au același gust, nici nu asigură ceea ce îi trebuie corpului omenesc. Odată ce a trecut data expirării, indiferent ce chimicale folosești, nu vei putea să le impregnezi cu tot ceea ce au atunci când cresc natural. În plus, nimeni nu poate face nimic pentru a elimina sau schimba daunele pe care chimicalele le provoacă oamenilor, indiferent ce metodă încearcă. Deci, ce aduce oamenilor economia de piață actuală? Viețile oamenilor par mai bune, transportul între regiuni a devenit foarte convenabil, iar oamenii pot mânca tot felul de fructe în oricare dintre cele patru anotimpuri. Oamenii din nord pot să mănânce banane în mod regulat, precum și orice delicatese regionale, fructe sau altă mâncare din sud. Dar aceasta nu este viața pe care Dumnezeu vrea să o dăruiască omenirii. Genul acesta de economie de piață poate aduce un oarecare avantaj vieților oamenilor, dar le poate și dăuna. Din cauza abundenței de pe piață, mulți oameni mănâncă fără să se gândească la ceea ce bagă în gură. Acest comportament încalcă legile naturale și este dăunător pentru sănătatea oamenilor. Așadar, economia de piață nu poate aduce oamenilor fericire adevărată. Vedeți singuri. Nu se vând struguri la piață în toate cele patru anotimpuri? De fapt, strugurii nu se păstrează proaspeți decât o perioadă foarte scurtă de timp după ce sunt culeși. Dacă îi păstrezi până în iunie, anul următor, mai pot fi ei numiți struguri? Sau „gunoi” ar fi un nume mai potrivit pentru ei? Nu doar că le lipsește substanța unui strugure proaspăt, dar au mai multe produse chimice în ei. După un an, nu mai sunt proaspeți, iar proprietățile nutritive pe care le aveau au dispărut de mult. Când oamenii mănâncă struguri, ei au acest sentiment: „Ce norocoși suntem! Cum am fi putut noi să mâncăm struguri în acest anotimp acum treizeci de ani? Nu ai fi putut nici dacă voiai. Viața este atât de bună acum!” Este aceasta cu adevărat fericire? Dacă ești interesat, poți face propria cercetare despre strugurii care au fost conservați cu ajutorul chimicalelor și ai să vezi exact din ce sunt făcuți și dacă aceste substanțe pot aduce vreun beneficiu oamenilor. În Epoca Legii, când israeliții au plecat din Egipt și călătoreau, Dumnezeu le-a dat prepelițe și mană. Însă le-a permis Dumnezeu oamenilor să conserve aceste alimente? Unii dintre ei erau obtuzi și se temeau că nu aveau să mai aibă a doua zi, așa că au pus deoparte pentru mai târziu. Apoi ce s-a întâmplat? A doua zi, mâncarea era putrezită. Dumnezeu nu te lasă să pui ceva deoparte, pentru că El a făcut pregătiri care garantează că nu vei flămânzi. Însă omenirea nu are o astfel de încredere, nici credință adevărată în Dumnezeu. Vrea întotdeauna să-și lase loc de manevre și nu este niciodată în stare să vadă toată grija și considerația din spatele pregătirilor făcute de Dumnezeu pentru omenire. Nu pot să simtă acest lucru, așa că nu pot să-și pună pe deplin credința în Dumnezeu, gândindu-se mereu: „Nu te poți bizui pe acțiunile lui Dumnezeu! Cine știe dacă Dumnezeu ne va dărui ceea ce avem nevoie sau când o va face! Dacă sunt lihnit și Dumnezeu nu îmi oferă, atunci nu voi muri de foame? Nu-mi va lipsi hrana?” Vezi cât este de șubredă încrederea omului!

Cerealele, fructele și legumele și toate tipurile de nuci – acestea sunt toate alimente vegetariene. Ele conțin suficiente substanțe nutritive ca să satisfacă necesitățile corpului omenesc, chiar dacă sunt alimente vegetariene. Cu toate acestea, Dumnezeu nu a spus: „Le voi da oamenilor doar aceste alimente. Lasă-i să mănânce doar aceste lucruri!” Dumnezeu nu S-a oprit aici, ci a continuat să pregătească pentru omenire mai multe alimente care au un gust chiar mai delicios. Care sunt aceste alimente? Sunt diferite tipuri de cărnuri și pește pe care majoritatea dintre voi le puteți vedea și mânca. El a pregătit pentru om multe, multe tipuri de cărnuri și pește. Peștii trăiesc în apă, iar carnea peștilor din apă este diferită în substanță de carnea animalelor crescute pe pământ și îi poate asigura omului diferite substanțe nutritive. Proprietățile peștilor pot regla, de asemenea, răceala și căldura din corpurile omenești, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru om. Dar ceea ce este delicios nu se poate mânca în exces. Așa cum am spus deja, Dumnezeu oferă omenirii cantitatea potrivită la timpul potrivit, astfel încât oamenii să se poată bucura în mod potrivit de ceea ce a oferit El într-o manieră normală și în conformitate cu anotimpul și timpul. Acum, ce fel de alimente sunt incluse în categoria cărnii de pasăre? Pui, prepeliță, porumbel și așa mai departe. Mulți oameni mănâncă și rață și gâscă. Deși Dumnezeu a asigurat toate aceste feluri de carne, El a emis anumite cerințe la adresa aleșilor Lui și a pus dietei lor limite specifice în timpul Epocii Legii. În zilele noastre, aceste limite se bazează pe gustul individual și interpretarea personală. Aceste diferite tipuri de cărnuri asigură corpului omenesc diferite substanțe nutritive, completând proteina și fierul, îmbogățind sângele, întărind mușchii și oasele și oferind mai multă energie. Indiferent cum le gătesc și le mănâncă oamenii, aceste cărnuri îi pot ajuta să îmbunătățească gustul mâncării și să-și crească apetitul, satisfăcându-și totodată stomacurile. Mai important, aceste alimente îi pot asigura corpului omenesc necesitățile nutriționale zilnice. Acestea sunt aspecte pe care Dumnezeu le-a luat în considerație atunci când a pregătit mâncarea pentru omenire. Există vegetale, există carne – nu este aceasta abundență? Dar oamenii ar trebui să înțeleagă care era intenția lui Dumnezeu atunci când a pregătit toate alimentele pentru omenire. A fost ca oamenii să exagereze cu aceste alimente? Ce se întâmplă când omul devine captiv în încercarea de a-și satisface aceste dorințe materiale? Nu devine îmbuibat? Nu afectează îmbuibarea corpul omenesc în diferite feluri? (Ba da.) De aceea, Dumnezeu repartizează cantitatea potrivită la timpul potrivit și le permite oamenilor să se bucure de diferite alimente, în concordanță cu perioadele de timp și cu anotimpurile. De exemplu, după o vară foarte fierbinte, oamenii acumulează multă căldură, precum și uscăciune patogenă și umiditate în corpurile lor. Atunci când vine toamna, se coc multe feluri de fructe, iar când oamenii le mănâncă, umiditatea din corpurile lor este înlăturată. La această vreme, vitele și oile vor fi crescut robuste, așa că oamenii ar trebui să mănânce niște carne pentru a se hrăni. După ce mănâncă diferite tipuri de carne, corpurile oamenilor obțin energie și căldură pentru a-i ajuta să suporte frigul iernii și, drept rezultat, ei sunt capabili să treacă de iarnă în siguranță și sănătoși. Cu cea mai mare grijă și precizie, Dumnezeu controlează și coordonează ce să ofere omenirii și când; și când va face diferite lucruri să crească, să rodească și să se coacă. Acest lucru are legătură cu „felul în care Dumnezeu a pregătit mâncarea necesară pentru traiul de zi cu zi al omului”. În completarea diferitelor tipuri de hrană, Dumnezeu mai asigură omenirii și surse de apă. După ce mănâncă, oamenii tot trebuie să bea niște apă. Ajunge doar să mănânce fructe? Oamenii nu ar putea trăi doar cu fructe și, în plus, în unele anotimpuri nu există niciun fruct. Deci cum poate fi rezolvată problema apei pentru omenire? Dumnezeu a rezolvat-o pregătind multe surse de apă la suprafața pământului și în subteran, inclusiv lacuri, râuri și izvoare. Din aceste surse de apă se poate bea în situații în care nu există nicio contaminare sau manipulare umană sau alterare. Cu alte cuvinte, în legătură cu sursele de hrană care susțin viețile corpurilor fizice ale oamenilor, Dumnezeu a făcut pregătiri foarte precise, foarte exacte și foarte potrivite, astfel încât viețile oamenilor să fie bogate și îmbelșugate și să nu le lipsească nimic. Acesta este un lucru pe care oamenii îl pot simți și vedea.

În plus, Dumnezeu a creat printre toate lucrurile unele plante, animale și variate ierburi care sunt anume menite să vindece răni sau să trateze boala din corpul uman. Ce ar trebui să facă cineva, de exemplu, dacă se arde sau se opărește din greșeală cu apă fierbinte? Poți să clătești arsura cu apă? Poți să găsești pur și simplu o bucată de cârpă dintr-o haină veche undeva și să o înfășori? Dacă faci asta, rana s-ar putea să se umple de puroi sau să se infecteze. De exemplu, dacă cineva face febră, răcește, suferă un accident de muncă, o durere de stomac din cauză că a mâncat ceva nepotrivit sau dezvoltă anumite boli din cauza obiceiurilor de viață sau a problemelor emoționale, cum ar fi boli vasculare, afecțiuni psihologice sau boli ale organelor interne, atunci există plante corespunzătoare care să vindece toate acestea. Există plante care îmbunătățesc circulația sângelui și înlătură stagnarea, care alină durerea, opresc hemoragia, oferă anestezie, vindecă pielea și o fac să revină la normal, care înlătură staza sângelui și elimină toxinele din corp – pe scurt, aceste plante au întrebuințări în viața de zi cu zi. Oamenii le pot folosi și au fost pregătite de către Dumnezeu pentru corpul omenesc, în caz de nevoie. Dumnezeu i-a permis omului să le descopere pe unele din întâmplare, în timp ce altele au fost descoperite de oameni pe care Dumnezeu i-a ales în acest scop sau ca rezultat al unor fenomene speciale orchestrate de El. După descoperirea acestor plante, omenirea avea să le dea mai departe și apoi, mulți oameni aveau să știe despre ele. Crearea acestor plante de către Dumnezeu are, prin urmare, valoare și semnificație. Rezumând, toate aceste lucruri sunt de la Dumnezeu, pregătite și plantate de El atunci când a creat mediul de viață pentru omenire. Toate aceste lucruri sunt esențiale. Sunt considerațiile lui Dumnezeu mai bine gândite decât acelea ale omenirii? Când vezi tot ceea ce a făcut Dumnezeu, ești în stare să percepi partea practică a lui Dumnezeu? Dumnezeu lucrează în taină. Dumnezeu a creat toate acestea când omul încă nu apăruse pe această lume, înainte de a lua contact cu omenirea. Totul a fost făcut cu gândul la omenire, de dragul existenței omului și cu gândul la supraviețuirea sa, astfel încât omenirea să poată trăi fericită în această lume materială bogată și îmbelșugată pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru ea, fără griji cu privire la hrană sau îmbrăcăminte și nelipsindu-i nimic. Într-un astfel de mediu, omenirea poate continua să se înmulțească și să supraviețuiască.

Dintre toate faptele lui Dumnezeu, mărețe sau mărunte, există ceva care să nu aibă valoare sau semnificație? Tot ceea ce face El are valoare și semnificație. Haideți să ne începem discuția pornind de la un subiect comun. Oamenii se întreabă adesea: ce a fost mai întâi, oul sau găina? (Găina.) Găina a fost prima, fără nicio îndoială! De ce a fost găina prima? De ce n-ar fi putut fi oul primul? Nu iese puiul din ou? După ce a clocit oul vreme de douăzeci și una de zile, iese puiul, iar puiul acela face și el apoi ouă și iarăși ies pui din ouă. Deci cine a fost mai întâi, oul sau găina? Voi răspundeți „găina” cu certitudine absolută. Dar de ce este acesta răspunsul vostru? (Biblia spune că Dumnezeu a creat păsările și animalele.) Așa că răspunsul vostru se bazează pe Biblie. Însă vreau ca voi să vorbiți de propria voastră înțelegere, pentru ca Eu să văd dacă aveți vreo cunoaștere practică a acțiunilor lui Dumnezeu. Acum, sunteți siguri sau nu de răspunsul vostru? (Dumnezeu a creat găina, apoi i-a dat capacitatea de a se reproduce, ceea ce reprezintă capacitatea de a cloci ouă.) Această interpretare este mai mult sau mai puțin corectă. Găina a fost prima, iar apoi oul. Acest lucru este sigur. Nu este o taină deosebit de profundă, dar oamenii lumii o văd astfel și încearcă să o rezolve folosind teorii filosofice fără să ajungă la o concluzie. Acest lucru este exact ca atunci când oamenii nu știu că Dumnezeu i-a creat. Ei nu cunosc acest principiu fundamental, nici nu le este limpede dacă oul sau găina ar trebui să fi fost mai întâi. Ei nu știu ce ar trebui să fi fost mai întâi, așa că sunt mereu incapabili să afle răspunsul. Este destul de natural ca găina să fi fost prima. Dacă exista un ou înaintea găinii, acest lucru ar fi fost anormal. Este un lucru atât de simplu – găina a fost cu siguranță prima. Aceasta nu este o întrebare care să necesite cunoștințe avansate. Dumnezeu a creat totul cu intenția ca omul să se bucure de aceste lucruri. Odată ce există găina, oul urmează în mod firesc. Nu este aceasta o soluție evidentă? Dacă oul ar fi fost creat primul, n-ar avea totuși nevoie de găină ca să-l clocească? Este o soluție mult mai comodă să creeze direct găina. În acest fel, găina poate face ouă și poate cloci puișorii înăuntru, iar omul poate mânca găina. Ce convenabil! Felul în care Dumnezeu face lucrurile este succint și ordonat, deloc complicat. De unde provine oul? Provine de la găină. Nu există ou fără găină. Ceea ce a creat Dumnezeu era o ființă vie. Omenirea este absurdă și ridicolă, încurcându-se mereu în astfel de lucruri simple și sfârșind cu o întreagă colecție de sofisme absurde. Ce copilăros este omul! Relația dintre ou și găină este clară: găina a fost prima. Aceasta este cea mai precisă explicație, cea mai corectă modalitate de a o înțelege și cel mai precis răspuns. Așa este.

– Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul VIII”