Dumnezeu Însuși, Unicul (VIII)

Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor (II)

Vom continua să avem părtășie despre subiectul de data trecută. Puteți să vă amintiți care era subiectul de data trecută când am avut părtășie? (Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor.) Este acest subiect, „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor”, un subiect care vi se pare foarte îndepărtat? Sau aveți deja un concept aproximativ despre acesta în inimile voastre? Poate cineva să vorbească o clipă despre ideea principală a acestui subiect despre care am avut părtășie data trecută? (Prin crearea tuturor lucrurilor de către Dumnezeu, văd că El hrănește toate lucrurile și hrănește omenirea. În trecut, am crezut mereu că, atunci când Dumnezeu oferă provizion omului, nu Își oferă cuvântul decât aleșilor Săi; nu am văzut niciodată că, prin legile care guvernează toate lucrurile, Dumnezeu hrănește întreaga omenire. Numai prin comunicarea de către Dumnezeu a acestui adevăr am devenit complet conștient de faptul că El este sursa tuturor lucrurilor, că viețile tuturor lucrurilor sunt asigurate de El, că Dumnezeu rânduiește aceste legi și hrănește toate lucrurile. Din crearea tuturor lucrurilor de către Dumnezeu, văd iubirea Sa.) Data trecută, am avut părtășie în principal despre crearea tuturor lucrurilor de către Dumnezeu și despre felul în care El a stabilit legile și principiile pentru acestea. Sub asemenea legi și asemenea principii, toate lucrurile trăiesc și mor și coexistă cu omul sub stăpânirea lui Dumnezeu și sub privirile Sale. Prima dată am vorbit despre faptul că Dumnezeu a creat toate lucrurile folosindu-Și propriile metode pentru a hotărî legile după care cresc acestea, precum și traiectoriile și modelele creșterii lor. El a hotărât și modurile în care toate lucrurile supraviețuiesc pe acest pământ, astfel încât să poată continua să crească, să se înmulțească și să supraviețuiască în interdependență. Cu asemenea metode și legi, toate lucrurile pot exista și pot crește pe acest pământ fără efort și în pace și numai având un asemenea mediu înconjurător poate omenirea să aibă un cămin stabil și o situație de trai stabilă, continuând să avanseze mereu sub călăuzirea lui Dumnezeu.

Data trecută am discutat un concept de bază al lui Dumnezeu care asigură toate lucrurile: Dumnezeu asigură toate lucrurile astfel încât toate lucrurile să poată exista și trăi în beneficiul omenirii. Cu alte cuvinte, un astfel de mediu înconjurător există datorită legilor stabilite de către Dumnezeu. Numai datorită întreținerii și gestionării de către Dumnezeu a unor asemenea legi are omenirea actualul mediu de trai. Este un mare salt între ceea ce am discutat data trecută și cunoașterea lui Dumnezeu de care vorbeam în trecut. Care este motivul existenței acestui salt? Motivul este că atunci când vorbeam, în trecut, despre cunoașterea lui Dumnezeu, vorbeam în sfera mântuirii și gestionării omenirii de către Dumnezeu – adică mântuirea și gestionarea aleșilor Săi – și, în cadrul acelei sfere, vorbeam despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, faptele lui Dumnezeu, firea Lui, ce are El și ce este, voia Lui și felul în care îi oferă omului adevărul și viața. Însă data trecută, subiectul pe care l-am început nu s-a mai limitat doar la conținuturile din Biblie și la sfera lui Dumnezeu mântuindu-Și aleșii. În schimb, subiectul a depășit această sferă, a ieșit din îngrădirile Bibliei și ale celor trei etape ale lucrării pe care Dumnezeu o îndeplinește asupra aleșilor Săi, discutând despre Dumnezeu Însuși. Așa că, atunci când auzi această parte a părtășiei Mele, nu trebuie să-ți limitezi cunoașterea lui Dumnezeu la Biblie și la cele trei etape ale lucrării lui Dumnezeu. În schimb, trebuie să îți păstrezi perspectivele deschise; trebuie să vezi faptele lui Dumnezeu și ceea ce are El și ce este în toate lucrurile, precum și felul în care El dictează și gestionează toate lucrurile. Prin această metodă și pe această bază, poți vedea cum Dumnezeu asigură toate lucrurile, ceea ce îi permite omenirii să înțeleagă faptul că Dumnezeu este adevărata sursă a vieții pentru toate lucrurile, că aceasta este, de fapt, adevărata identitate a lui Dumnezeu Însuși. Adică, identitatea, statutul, autoritatea lui Dumnezeu, tot ceea ce este nu sunt menite numai acelora care Îl urmează în acest moment – nu vă sunt menite doar vouă, acest grup de oameni – ci sunt menite tuturor lucrurilor. Prin urmare, amploarea tuturor lucrurilor este foarte largă. Folosesc sintagma „toate lucrurile” pentru a descrie amploarea stăpânirii lui Dumnezeu asupra a tot pentru că vreau să vă spun că lucrurile dictate de către Dumnezeu nu sunt numai lucrurile pe care le puteți vedea cu ochii voștri – acestea includ nu numai lumea materială pe care o pot vedea toți oamenii, ci și o altă lume, dincolo de lumea materială, care nu poate fi văzută de ochi omenești și, dincolo chiar și de aceasta, includ planetele și spațiul cosmic, în care omenirea nu poate sălășlui. Aceasta este anvergura stăpânirii Sale asupra tuturor lucrurilor. Anvergura stăpânirii lui Dumnezeu este foarte largă; în ceea ce vă privește, fiecare dintre voi are nevoie și trebuie să înțeleagă, să vadă și să fie lămurit în legătură cu ceea ce ar trebui să înțelegeți, ceea ce ar trebui să vedeți și ce lucruri ar trebui să cunoașteți. Chiar dacă anvergura sintagmei „toate lucrurile” este, într-adevăr, foarte largă, nu am să vă spun despre lucrurile din acea sferă pe care nu aveți cum să o vedeți sau cu care nu puteți avea contact personal. Nu am să vă spun decât despre lucrurile din sfera cu care ființele omenești pot lua contact, pe care o înțeleg și pricep, astfel încât toată lumea să poată să conștientizeze adevărata semnificație a expresiei „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor”. Astfel, niciunul dintre cuvintele părtășiei Mele pentru voi nu vor fi vorbe goale.

Data trecută, am folosit metoda povestirii pentru a oferi o imagine de ansamblu simplă a subiectului „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor”, astfel încât oamenii să poată dobândi o înțelegere de bază a felului în care Dumnezeu oferă toate lucrurile. Care este scopul predării acestui concept de bază vouă? Este pentru a-i face pe oameni să înțeleagă că lucrarea lui Dumnezeu trece dincolo de Biblie și de cele trei etape ale lucrării Sale. El face mult mai multă lucrare pe care oamenii nu o pot vedea și cu care nu pot lua contact, lucrare de care se ocupă El personal. Dacă Dumnezeu ar lucra doar la a-Și gestiona și a-Și duce mai departe aleșii și nu S-ar ocupa de niciuna dintre celelalte lucrări, atunci ar fi foarte dificil pentru această omenire, inclusiv pentru voi toți, să continue să avanseze. Această omenire și această lume ar fi incapabile să continue să se dezvolte. În aceasta constă importanța expresiei „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor”, care reprezintă subiectul părtășiei pe care o voi avea cu voi astăzi.

Mediul de bază pentru viață pe care Dumnezeu îl creează pentru omenire

Am discutat o mulțime de subiecte și teme legate de cuvintele „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor”, dar știți în inimile voastre ce lucruri conferă Dumnezeu omenirii în afară de a vă oferi cuvântul Lui și de a-Și efectua asupra voastră lucrarea de mustrare și de judecată? Unii oameni ar putea spune: „Dumnezeu îmi acordă har și binecuvântări; El îmi dă disciplină și alinare și El îmi dă grijă și protecție în orice mod cu putință”. Alții vor spune: „Dumnezeu îmi oferă mâncarea și băutura de zi cu zi”, în timp ce alții vor spune chiar: „Dumnezeu mi-a oferit totul”. S-ar putea să răspundeți la aceste lucruri pe care oamenii le întâlnesc în viețile lor de zi cu zi într-o manieră care are legătură cu sfera propriei voastre experiențe de viață trupească. Dumnezeu acordă multe lucruri fiecărei persoane, cu toate că ceea ce discutăm aici nu se limitează doar la sfera nevoilor zilnice ale oamenilor, ci este menit să extindă câmpul perspectivei fiecărei persoane și să vă lase să vedeți lucrurile dintr-o perspectivă macro. De vreme ce Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor, cum întreține El viața tuturor lucrurilor? Cu alte cuvinte, ce oferă Dumnezeu tuturor lucrurilor creației Sale ca să le întrețină existența și legile care o susțin, astfel încât să poată continua să existe? Acesta este ideea principală a discuției noastre de astăzi. Înțelegeți ce am spus? Subiectul acesta s-ar putea să vă fie foarte nefamiliar, dar nu voi vorbi despre doctrine prea profunde. Mă voi strădui să mă asigur că puteți să Îmi ascultați cuvintele și să dobândiți înțelegere din ele. Nu trebuie să simțiți nicio povară – tot ceea ce trebuie să faceți este să ascultați cu atenție. Cu toate acestea, în această etapă, trebuie să mai subliniez o dată: despre ce subiect vorbesc? Spuneți-Mi. (Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor.) Atunci cum oferă Dumnezeu toate lucrurile? Ce oferă El tuturor lucrurilor astfel încât să se poată spune că „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor”? Aveți noțiuni sau gânduri în această privință? Se pare că discut un subiect care vă este aproape complet străin în inimile și mințile voastre. Dar sper că puteți conecta acest subiect și ceea ce am de gând să spun cu faptele lui Dumnezeu, mai degrabă decât cu vreo cunoaștere, cultură sau cercetare omenească. Vorbesc doar despre Dumnezeu, despre Dumnezeu Însuși. Aceasta este sugestia Mea pentru voi. Sunt sigur că înțelegeți!

Dumnezeu a acordat multe lucruri omenirii. Am să încep prin a vorbi despre ceea ce oamenii pot vedea, adică, despre ceea ce pot simți. Acestea sunt lucrurile pe care oamenii le pot accepta și înțelege în inimile lor. Așadar, haideți să începem să vorbim despre ceea ce a oferit Dumnezeu omenirii cu o discuție despre lumea materială.

1. Aerul

Mai întâi, Dumnezeu a creat aerul, ca omul să poată respira. Aerul este o substanță cu care oamenii pot fi zilnic în contact și este un lucru pe care oamenii se bazează clipă de clipă, chiar și atunci când dorm. Aerul pe care l-a creat Dumnezeu este de o importanță monumentală pentru omenire: este esențial pentru fiecare suflare a sa și pentru viața însăși. Această substanță, care poate fi doar simțită, dar nu văzută, a fost primul dar al lui Dumnezeu pentru toate lucrurile creației Sale. Dar după ce a creat aerul, S-a oprit Dumnezeu, considerându-Și lucrarea încheiată? Ori a luat în considerare cât de dens ar fi aerul? A luat El în considerare ce va conține aerul? La ce Se gândea Dumnezeu când a făcut aerul? De ce a făcut Dumnezeu aerul și care I-a fost raționamentul? Oamenii au nevoie de aer – au nevoie să respire. Mai întâi de toate, densitatea aerului ar trebui să fie potrivită pentru plămânii omenești. Cunoaște cineva densitatea aerului? De fapt, nu este deosebit de necesar ca oamenii că cunoască răspunsul la această întrebare la nivel de numere sau date, și chiar este cu totul inutil să cunoască răspunsul – e perfect adecvat să avem doar o idee generală. Dumnezeu a făcut aerul cu o densitate care să fie cea mai potrivită ca plămânii omenești să respire. Adică, a făcut aerul astfel încât să poată pătrunde cu ușurință în corpul uman prin respirație și astfel încât să nu fie afectat corpul atunci când respiră. Acestea au fost considerațiile lui Dumnezeu când a făcut aerul. Mai departe, vom discuta despre ce conține aerul. Conținutul aerului nu este otrăvitor pentru oameni și nu le va afecta plămânii sau vreo parte a corpului. Dumnezeu a trebuit să Se gândească la toate acestea. Dumnezeu a trebuit să Se gândească la faptul că aerul pe care îl respiră oamenii ar trebui să intre și să iasă din corp ușor și că, după ce este inhalat, natura și cantitatea de substanțe din aer ar trebui să fie în așa fel încât sângele, ca și aerul rezidual din plămâni și din corp ca întreg, să fie corect metabolizate. Mai mult, a trebuit să ia în considerare că aerul nu ar trebui să conțină nicio substanță otrăvitoare. Scopul pentru care vă spun despre aceste două standarde pentru aer nu este să vă hrănesc cu vreo informație în particular, ci să vă arăt că Dumnezeu a creat fiecare lucru în parte din creația Sa conform propriilor considerații, iar tot ceea ce a creat este cât se poate de bun. Mai mult, în ceea ce privește cantitatea de praf din aer și cantitatea de praf, nisip și țărână de pe pământ, ca și cantitatea de praf care cade pe pământ din cer, Dumnezeu are propriile metode de a gestiona și aceste lucruri, metode de a le înlătura sau de a le face să se dezintegreze. Deși există o anumită cantitate praf, Dumnezeu a făcut în așa fel încât praful să nu afecteze corpul omului sau să pună în pericol respirația omului, și a făcut particulele de praf de o dimensiune care să nu fie dăunătoare corpului. Nu a fost crearea aerului de către Dumnezeu un mister? A fost un lucru simplu, ca și cum ar sufla aer din gura Lui? (Nu.) Chiar și în crearea celor mai simple lucruri de către El, taina lui Dumnezeu, funcționarea minții Lui, felul Lui de a gândi și înțelepciunea Lui sunt toate evidente. Nu este Dumnezeu practic? (Ba da, este.) Asta înseamnă că, până și în crearea lucrurilor simple, Dumnezeu Se gândea la omenire. În primul rând, aerul pe care îl respiră oamenii este curat, iar ceea ce conține este potrivit pentru respirația oamenilor, nu este otrăvitor și nu dăunează oamenilor; în același fel, densitatea aerului este potrivită pentru respirația omenească. Acest aer, pe care oamenii îl inspiră și îl expiră constant, este esențial pentru corpul omenesc, pentru trupul omenesc. Iată de ce oamenii pot respira în voie, fără constrângeri sau griji. Pot, astfel, să respire normal. Aerul este ceea ce Dumnezeu a creat la început și ceea ce este indispensabil pentru respirația omenească.

2. Temperatura

Al doilea lucru pe care îl vom discuta este temperatura. Toată lumea știe ce este temperatura. Temperatura este ceva esențial pentru un mediu înconjurător potrivit supraviețuirii umane. Dacă temperatura este prea ridicată – de exemplu, presupunând că temperatura ar fi mai mare de patruzeci de grade Celsius – nu ar fi foarte istovitor pentru oameni? Nu ar fi epuizant pentru oameni să trăiască în astfel de condiții? Iar dacă temperatura ar fi prea scăzută? Presupunând că temperatura ar ajunge la minus patruzeci de grade Celsius, oamenii nu ar fi în stare să suporte nici aceste condiții. Așadar, Dumnezeu a fost foarte atent în stabilirea acestui interval de temperatură, acesta fiind intervalul de temperatură la care corpul omenesc se poate adapta, ceea ce se încadrează, mai mult sau mai puțin, între minus treizeci de grade Celsius și plus patruzeci de grade Celsius. Temperaturile din teritoriile de la nord la sud se încadrează, în esență, în acest interval. În regiunile reci, temperaturile pot coborî, probabil, până la minus cincizeci sau șaizeci de grade Celsius. Dumnezeu nu i-ar lăsa pe oameni să trăiască în asemenea regiuni. Așadar, de ce există aceste regiuni înghețate? Dumnezeu are propria Sa înțelepciune și are propriile Sale intenții în această privință. Nu ți-ar permite să te apropii de acele locuri. Locurile care sunt prea fierbinți sau prea reci sunt protejate de Dumnezeu, ceea ce înseamnă că El nu a plănuit ca omul să trăiască acolo. Aceste locuri nu sunt pentru omenire. Dar de ce ar face El ca asemenea locuri să existe pe pământ? Dacă acestea sunt locuri unde Dumnezeu nu ar lăsa omul să trăiască sau chiar să supraviețuiască, atunci de ce le-ar fi creat Dumnezeu? În asta stă înțelepciunea lui Dumnezeu. Adică, Dumnezeu a calibrat în mod rezonabil intervalul de temperatură a mediului în care oamenii supraviețuiesc. Există și o lege naturală care acționează aici. Dumnezeu a creat anumite lucruri pentru a menține și a controla temperatura. Care sunt ele? În primul rând, soarele le poate aduce oamenilor căldură, dar sunt oamenii în stare să suporte această căldură dacă este prea ridicată? Este cineva care îndrăznește să se apropie de soare? Există vreun instrument științific pe pământ care să se poată apropia de soare? (Nu.) De ce nu? Soarele este prea fierbinte. Orice se apropie prea mult se va topi. Așadar, Dumnezeu a lucrat anume pentru a stabili înălțimea soarelui deasupra omenirii și distanța față de aceasta conform calculelor Sale meticuloase și standardelor Sale. Apoi, există cei doi poli ai pământului, Sud și Nord. Aceste regiuni sunt în întregime înghețate și glaciale. Poate omenirea să trăiască în regiuni glaciale? Sunt asemenea locuri potrivite pentru supraviețuirea oamenilor? Nu, așa că oamenii nu merg în aceste locuri. Din moment ce oamenii nu merg la Polul Sud și la Polul Nord, ghețarii sunt păstrați și pot servi propriului scop, care este acela de a controla temperatura. Înțelegeți, da? Dacă nu ar exista Polul Sud și Polul Nord, atunci căldura constantă a soarelui ar face ca oamenii de pe pământ să piară. Dar oare numai prin aceste două lucruri ține Dumnezeu temperatura în limitele unui interval potrivit supraviețuirii omenești? Nu. Mai sunt și tot felul de lucruri vii, cum ar fi iarba de pe câmp, diferitele tipuri de copaci și toate soiurile de plante din păduri, care absorb căldura soarelui și, făcând asta, neutralizează energia termică a soarelui într-un mod care reglează temperatura mediului în care trăiește omenirea. Mai sunt și sursele de apă, cum ar fi râurile și lacurile. Nimeni nu poate decide suprafața pe care o acoperă râurile și lacurile. Nimeni nu poate controla câtă apă există pe pământ, nici unde curge această apă, direcția în care curge, debitul sau viteza acesteia. Numai Dumnezeu știe. Aceste surse diferite de apă, de la apele subterane la râurile și lacurile vizibile de la suprafață, pot, de asemenea, regla temperatura mediului în care trăiesc oamenii. În afară de sursele de apă, există și tot felul de formațiuni geografice, cum ar fi munții, câmpiile, canioanele și mlaștinile, care, toate, reglează temperaturile într-o măsură proporțională cu amploarea și aria lor geografică. De exemplu, dacă un munte are o circumferință de o sută de kilometri, atunci acești o sută de kilometri vor contribui cu valoarea de utilitate a o sută de kilometri. În privința numărului de lanțuri muntoase și canioane pe care Dumnezeu le-a creat pe pământ, acesta este un număr pe care Dumnezeu l-a luat în considerare. Cu alte cuvinte, dincolo de existența fiecărui lucru creat de Dumnezeu este o poveste, iar fiecare lucru conține înțelepciunea și planurile lui Dumnezeu. Să considerăm, de exemplu, pădurile și toate diferitele feluri de vegetație – amploarea și întinderea ariei în care există și cresc acestea sunt dincolo de controlul vreunui om și nimeni nu are vreun cuvânt de spus în această privință. La fel, niciun om nu poate controla câtă apă absorb, nici câtă energie termică absorb de la soare. Toate aceste lucruri se află în sfera planului pe care Dumnezeu l-a făcut atunci când a creat toate lucrurile.

Numai datorită planificării atente a lui Dumnezeu, a cumpănirii Sale și a rânduielii în toate privințele poate omul să trăiască într-un mediu înconjurător cu o temperatură atât de potrivită. Așadar, fiecare lucru în parte pe care omul îl vede cu ochii lui, cum ar fi soarele, Polul Sud și Polul Nord, despre care oamenii aud atât de des, ca și diferitele viețuitoare de pe și de sub pământ și din apă și mărimea suprafețelor acoperite de păduri și a altor forme de vegetație, sursele de apă, diferitele întinderi de apă, cantitățile de apă din mări și de apă dulce și diferite medii înconjurătoare geografice – toate acestea sunt lucruri pe care Dumnezeu le folosește pentru a menține temperaturi normale pentru supraviețuirea omului. Acest lucru este absolut. Numai pentru că Dumnezeu S-a gândit profund la toate acestea, omul este în stare să trăiască într-un mediu înconjurător cu asemenea temperaturi potrivite. Nu trebuie să fie nici prea frig, nici prea cald: locurile care sunt prea călduroase, în care temperaturile depășesc nivelul la care se poate adapta corpul omenesc, cu siguranță, nu sunt puse deoparte pentru tine de către Dumnezeu. Locurile care sunt prea reci, în care temperaturile sunt prea scăzute, unde, imediat ce sosesc, oamenii vor îngheța complet în doar câteva minute, astfel încât nu mai pot să vorbească, le va îngheța creierul, nu mai sunt în stare să gândească și curând se sufocă – nici asemenea locuri nu sunt puse deoparte de către Dumnezeu pentru omenire. Nu contează ce fel de cercetări vor oamenii să desfășoare, nici dacă vor să inoveze sau să depășească asemenea limitări – indiferent ce gânduri au oamenii, ei nu vor fi niciodată în stare să depășească limitele până la care se poate adapta corpul omenesc. Nu vor putea niciodată să înlăture aceste limitări pe care Dumnezeu le-a creat pentru om. Aceasta se datorează faptului că Dumnezeu a creat ființele omenești și Dumnezeu știe cel mai bine la ce temperaturi se poate adapta corpul omenesc. Dar oamenii înșiși nu știu. De ce spun că oamenii nu știu? Ce lucruri prostești au făcut oamenii? Nu au fost destui oameni care au încercat mereu să cucerească Polul Nord și Polul Sud? Astfel de oameni au vrut mereu să meargă în acele locuri, să ocupe pământul, ca să se stabilească acolo. Ar fi ceva absurd. Chiar dacă ai cercetat intens Polul Sud și Polul Nord, ce urmează? Chiar dacă te poți adapta la temperaturi și ești capabil să trăiești acolo, ar avantaja omenirea în vreun fel dacă ai „îmbunătăți” mediul actual de viață al Polului Sud și al Polului Nord? Omenirea are un mediu înconjurător în care poate supraviețui, dar totuși oamenii nu stau acolo liniștiți și docili, ci insistă să se aventureze în locuri în care nu pot supraviețui. Ce înseamnă asta? Oamenii au devenit plictisiți și nerăbdători în ceea ce privește viața la temperaturi potrivite și s-au bucurat de prea multe binecuvântări. În plus, mediul obișnuit de viață a fost aproape complet distrus de către omenire, așa că acum cred că ar putea la fel de bine să meargă la Polul Sud și la Polul Nord să provoace mai multe daune sau să urmărească vreun soi de „cauză”, că pot găsi vreo modalitate de „a deschide un nou drum”. Nu este acest lucru o prostie? Adică, sub conducerea strămoșului ei, Satana, această omenire continuă să facă absurdități, una după alta, distrugând în mod nesăbuit și nechibzuit căminul frumos pe care Dumnezeu l-a creat pentru ea. Asta este mâna Satanei. Mai mult, văzând că supraviețuirea omului pe pământ este oarecum în pericol, mulți oameni caută metode prin care să călătorească pe Lună, vrând să stabilească o cale prin care să supraviețuiască acolo. Însă, în cele din urmă, oxigenul lipsește de pe Lună. Pot ființele omenești să supraviețuiască fără oxigen? Din moment ce oxigenul lipsește de pe Lună, nu este un loc unde poate sta omul, și totuși omul continuă să-și dorească să meargă acolo. Cum ar trebui să se numească acest comportament? Este, totodată, autodistrugere, nu-i așa? Luna este un loc fără aer și temperatura nu este potrivită pentru supraviețuirea omului, deci nu este un loc pus deoparte de Dumnezeu pentru om.

Subiectul nostru actual, temperatura, este un lucru pe care oamenii îl pot întâlni în viețile lor de zi cu zi. Temperatura este un lucru pe care toate corpurile omenești îl pot simți, dar nimeni nu se gândește cum a apărut temperatura sau cine este responsabil de ea și o controlează astfel încât să fie potrivită pentru supraviețuirea omenească. Aceasta este ceea ce învățăm acum. Este înțelepciunea lui Dumnezeu în acest lucru? Este acțiunea lui Dumnezeu în acest lucru? (Da.) Având în vedere că Dumnezeu a creat un mediu înconjurător cu o temperatură potrivită pentru supraviețuirea omului, este aceasta una dintre metodele prin care Dumnezeu oferă toate lucrurile? Este.

3. Sunetul

Care este cel de-al treilea lucru? Este, de asemenea, ceva care reprezintă o parte esențială a mediului normal al omului, ceva pentru care Dumnezeu a trebuit să facă aranjamente atunci când a creat toate lucrurile. Este foarte important pentru Dumnezeu și, de asemenea, pentru fiecare ființă umană în parte. Dacă Dumnezeu nu S-ar fi ocupat de acest lucru, acesta ar fi interferat mult cu supraviețuirea omenirii, însemnând că ar fi avut un impact atât de semnificativ asupra vieții omului și asupra trupului său lumesc, încât omenirea nu ar fi fost capabilă să supraviețuiască într-un asemenea mediu. Se poate spune că nicio viețuitoare nu ar fi putut supraviețui într-un asemenea mediu. Deci, care este acest lucru despre care vorbesc? Este vorba despre sunet. Dumnezeu a creat totul și totul trăiește în mâinile lui Dumnezeu. Toate lucrurile creației lui Dumnezeu trăiesc și se transformă în mod continuu sub privirile Sale. Ce vreau să spun prin asta este că fiecare lucru creat de Dumnezeu are valoare și sens în existența lui; adică există ceva esențial cu privire la existența fiecărui lucru în parte. În ochii lui Dumnezeu, fiecare lucru are viață și, din moment ce toate trăiesc, vor produce sunete. De exemplu, pământul se învârtește în permanență, soarele se învârtește în permanență și luna se învârtește și ea în permanență. Având în vedere că toate lucrurile se propagă, se dezvoltă și se mișcă, ele emit sunete în mod constant. Toate lucrurile create de Dumnezeu pe pământ sunt în continuă propagare, dezvoltare și mișcare. De exemplu, poalele munților se mișcă și se reașază și toate viețuitoarele din adâncul mărilor înoată și se deplasează. Acest lucru înseamnă că aceste viețuitoare, toate lucrurile de sub privirile lui Dumnezeu, sunt în mișcare în mod constant, regulat și în conformitate cu tiparele stabilite. Deci ce anume produc toate aceste lucruri care se propagă și se dezvoltă în întuneric și se mișcă în secret? Sunete – sunete mari, puternice. Dincolo de planeta Pământ, tot felul de planete sunt și ele constant în mișcare, iar viețuitoarele și organismele de pe aceste planete se propagă și ele, se dezvoltă și se mișcă. Adică, toate lucrurile cu și fără viață se mișcă permanent înainte sub privirea lui Dumnezeu și, pe măsură ce fac acest lucru, fiecare dintre ele emite sunete. Dumnezeu a făcut aranjamente și pentru aceste sunete și cred că deja Îi cunoașteți motivul, nu-i așa? Când te apropii de un avion, ce efect are sunetul asurzitor al motorului asupra ta? Dacă stai în prejma lui pentru mult timp, urechile îți vor fi asurzite. Cum rămâne cu inima ta – va fi în stare să reziste acestui chin? Unii oameni cu inimi slabe nu ar putea să suporte. Bineînțeles, nici aceia cu inimi tari nu vor putea să reziste dacă durează prea mult. Adică, efectul sunetului asupra corpului omenesc, indiferent dacă este vorba despre urechi sau despre inimă, este extrem de important pentru fiecare ființă umană în parte, iar sunetele care sunt prea puternice vor dăuna oamenilor. Așadar, atunci când Dumnezeu a creat toate lucrurile și după ce acestea începuseră să funcționeze normal, Dumnezeu a făcut aranjamente corespunzătoare pentru aceste sunete – sunetele tuturor lucrurilor aflate în mișcare. Aceasta este, de asemenea, una dintre problemele de care a trebuit să țină cont Dumnezeu atunci când a creat un mediu înconjurător pentru omenire.

Mai întâi, înălțimea atmosferei de deasupra suprafeței pământului are un efect asupra sunetului. De asemenea, dimensiunea golurilor din sol va manipula și afecta sunetul. Apoi mai sunt diferite medii geografice a căror confluență afectează, de asemenea, sunetul. Adică, Dumnezeu folosește anumite metode pentru a elimină unele sunete, pentru ca oamenii să poată supraviețui într-un mediu înconjurător la care urechile și inimile lor să poată rezista. Altfel, sunetele ar reprezenta un obstacol imens în calea supraviețuirii oamenilor, devenind o mare bătaie de cap în viețile lor și reprezentând o gravă problemă pentru ei. Asta înseamnă că Dumnezeu a fost foarte atent în crearea pământului, a atmosferei și a diferitelor tipuri de medii geografice și în fiecare dintre acestea este inclusă înțelepciunea lui Dumnezeu. Înțelegerea de către omenire a acestui lucru nu trebuie să fie prea amănunțită. Este suficient ca oamenii să știe că acțiunile lui Dumnezeu sunt incluse. Acum, spuneți-Mi, această lucrare pe care a făcut-o Dumnezeu, calibrând în mod precis sunetul pentru a menține mediul propice vieții și viețile normale ale omenirii – a fost absolut necesară? (Da.) De vreme ce această lucrare a fost necesară, atunci, din această perspectivă, se poate spune că Dumnezeu a folosit această lucrare drept o metodă pentru a oferi toate lucrurile? Dumnezeu a creat un mediu înconjurător atât de liniștit pentru aprovizionarea omenirii astfel încât corpul omenesc să poată trăi relativ normal în el, fără să sufere nicio interferență, și astfel încât omenirea să fie capabilă să existe și să trăiască normal. Nu este aceasta una dintre modalitățile prin care Dumnezeu aprovizionează omenirea? Nu a fost acesta un lucru foarte important pe care l-a făcut Dumnezeu? (Da.) Era mare nevoie de acest lucru. Deci cum apreciați acest lucru? Deși nu puteți simți că aceasta a fost acțiunea lui Dumnezeu, nici nu știți cum a procedat Dumnezeu în acel moment, puteți simți totuși necesitatea pentru care Dumnezeu a făcut acest lucru? Puteți simți înțelepciunea lui Dumnezeu sau grija și considerația pe care le-a pus în acest lucru? (Da, putem.) Este suficient dacă puteți să simțiți acest lucru. Sunt multe acțiuni pe care le-a înfăptuit Dumnezeu între lucrurile creației Sale pe care oamenii nu pot nici să le simtă, nici să le vadă. Aduc acest lucru în discuție doar pentru a vă informa cu privire la acțiunile lui Dumnezeu, astfel încât să puteți ajunge să Îl cunoașteți pe Dumnezeu. Acestea sunt indicii care vă pot permite să Îl cunoașteți și să Îl înțelegeți mai bine pe Dumnezeu.

4. Lumina

Cel de-al patrulea lucru se referă la ochii oamenilor: lumina. Și aceasta este foarte importantă. Atunci când vezi o lumină puternică și strălucirea ei ajunge la o anumită intensitate, este capabilă să orbească ochii oamenilor. La urma urmelor, ochii oamenilor sunt ochi ai trupului. Nu suportă iritațiile. Îndrăznește cineva să se uite direct la soare? Unii oameni au încercat și, dacă poartă ochelari de soare, este în regulă – însă acest lucru necesită un instrument. Fără instrumente, ochiul liber al omului nu are nicio abilitate să înfrunte soarele și să privească direct spre el. Totuși, Dumnezeu a creat soarele ca să aducă lumină omenirii, iar această lumină este tot un lucru de care S-a ocupat El. Dumnezeu nu a finalizat pur și simplu de creat soarele, l-a pus undeva și l-a ignorat apoi; Dumnezeu nu face lucrurile în acest fel. El face lucrurile cu atenție și le gândește în profunzime. Dumnezeu a creat omenirii ochi ca să poată vedea, dar a stabilit dinainte parametrii de lumină în funcție de care omul poate vedea lucrurile. Nu ar servi la nimic dacă lumina ar fi prea slabă. Dacă este atât de întuneric încât oamenii nu-și pot vedea degetele în fața lor, atunci ochii lor și-au pierdut funcția și nu vor fi de niciun folos. Însă lumina care este prea strălucitoare va fi insuportabilă pentru ochii oamenilor și aceștia tot nu vor putea vedea nimic. Așadar, Dumnezeu a mobilat mediul înconjurător al existenței omenirii cu o cantitate de lumină potrivită ochilor oamenilor, o cantitate care nu va răni sau afecta ochii oamenilor, darămite să-i facă să-și piardă funcția. De aceea Dumnezeu a adăugat straturi de nori în jurul soarelui și al pământului, și de aceea densitatea aerului este, de asemenea, capabilă să filtreze în mod corespunzător tipurile de lumină care pot răni ochii sau pielea oamenilor – acestea sunt direct proporționale. În plus, culorile pământului creat de către Dumnezeu reflectă lumina soarelui și toate celelalte tipuri de lumină și sunt capabile să elimine tipurile de lumină care sunt prea strălucitoare pentru ca ochii omenești să se adapteze la ea. Prin urmare, oamenii pot să umble pe afară și să-și vadă de viețile lor fără să aibă mereu nevoie de ochelari de soare închiși la culoare. În condiții normale, ochii omenești pot vedea lucruri din câmpul lor vizual fără să fie deranjați de lumină. Adică, n-ar fi de niciun folos dacă lumina ar fi prea penetrantă sau prea slabă. Dacă ar fi prea slabă, ochii oamenilor ar fi afectați și, după o scurtă folosire, distruși; dacă ar fi prea puternică, ochii oamenilor nu ar fi în stare să o suporte. Tocmai lumina aceasta pe care o au oamenii trebuie să fie potrivită ca ochii oamenilor să vadă, iar Dumnezeu a minimalizat, prin diferite metode, daunele produse de lumină ochilor oamenilor. Și cu toate că această lumină ar putea aduce beneficii sau daune ochilor oamenilor, este suficientă ca să le permită oamenilor să reziste până la sfârșitul vieții lor, menținându-le folosirea lor. Nu a fost Dumnezeu minuțios când a luat în considerare acest lucru? Cu toate acestea, diavolul, Satana, acționează fără a ține cont de aceste lucruri, care nici măcar nu-i trec prin minte. Cu Satana, lumina este fie prea strălucitoare, fie prea slabă. Așa acționează Satana.

Dumnezeu a făcut aceste lucruri pentru toate aspectele corpului omenesc – pentru vedere, auz, gust, respirație, sentimente și așa mai departe – pentru a maximiza adaptabilitatea de supraviețuire a omenirii, astfel încât aceasta să poată trăi normal și să continue să o facă. Cu alte cuvinte, mediul de viață actual, creat de către Dumnezeu, este mediul cel mai potrivit și cel mai benefic pentru supraviețuirea omenirii. Unii oameni ar putea crede că nu prea contează și că e un lucru foarte banal. Sunetul, lumina și aerul sunt lucruri pe care oamenii le simt ca fiind dreptul lor din naștere, lucruri de care s-au bucurat din momentul în care s-au născut. Dar dincolo de aceste lucruri de care te poți bucura, a lucrat Dumnezeu; acest lucru este ceva ce oamenii trebuie să înțeleagă, ceva ce trebuie să știe. Indiferent dacă simți că nu e nevoie să le înțelegi sau să le cunoști, pe scurt, când Dumnezeu le-a creat, El S-a gândit mult la ele, a avut un plan, a avut anumite idei. Nu a pus, pur și simplu, omenirea într-un asemenea mediu de viață, la întâmplare sau fără să Se gândească bine la acest lucru. Ați putea crede că am vorbit în mod prea grandios despre fiecare dintre aceste lucruri mărunte, dar în viziunea Mea, fiecare lucru pe care Dumnezeu l-a oferit omenirii este necesar pentru supraviețuirea umanității. În aceasta este acțiunea lui Dumnezeu.

5. Curentul de aer

Care este cel de-al cincilea lucru? Acest lucru este în strânsă legătură cu fiecare zi din viața fiecărei persoane. Această relație este atât de puternică, încât corpul omenesc nu ar putea trăi fără ea în această lume materială. Acest lucru este curentul de aer. Probabil oricine poate să înțeleagă expresia „curent de aer” după ce doar o aude. Deci, ce este curentul de aer? Ați putea spune că simpla mișcare a aerului reprezintă un „curent de aer”. Curentul de aer este un vânt pe care ochiul omenesc nu îl poate vedea. Este și o modalitate prin care se mișcă gazele. Cu toate acestea, în această discuție, la ce se referă, în primul rând, curentul de aer? Veți înțelege de îndată ce o spun. Pământul duce munții, mările și toate lucrurile creației în timp ce se învârtește, iar când se învârtește, o face cu viteză. Deși nu simți nicio rotație, rotația pământului există fără îndoială. Ce generează rotația sa? Atunci când alergi, nu simți vântul pe la urechile tale? Dacă vântul poate fi generat atunci când alergi, cum să nu fie vânt atunci când pământul se învârtește? Când pământul se învârtește, toate lucrurile sunt în mișcare. Însuși pământul este în mișcare și se învârtește cu o anumită viteză, în timp ce toate lucrurile de pe el se propagă și se dezvoltă, de asemenea. Așadar, mișcarea la o anumită viteză va da naștere în mod natural curentului de aer. Acesta este lucrul la care mă refer când spun „curent de aer”. Curentul de aer nu afectează corpul omenesc într-o anumită măsură? Să luăm ca exemplu taifunurile: taifunurile obișnuite nu sunt în mod deosebit puternice, dar, când lovesc, oamenii nu pot nici măcar să rămână pe loc și le este greu să meargă în bătaia vântului. Chiar și un singur pas este dificil și unii oameni pot fi chiar împinși în ceva de vânt, incapabili să se miște. Acesta este unul dintre felurile în care curentul de aer poate afecta omenirea. Dacă pământul întreg ar fi acoperit de câmpii atunci, când pământul și toate lucrurile s-ar roti, i-ar fi imposibil corpului omenesc să suporte curentul de aer care ar fi generat. Ar fi extrem de dificil de răspuns la o asemenea situație. Dacă chiar așa ar sta lucrurile, un astfel de curent de aer nu doar ar afecta omenirea, ci ar distruge-o de tot. Oamenii ar fi incapabili să supraviețuiască într-un asemenea mediu înconjurător. De aceea, Dumnezeu a făcut diferite medii geografice pentru a rezolva asemenea curenți de aer – în medii diferite, curenții de aer devin mai slabi, își schimbă direcția, își schimbă viteza și își schimbă forța. De aceea oamenii pot vedea diferite caracteristici geografice, cum ar fi munții, lanțurile muntoase mărețe, câmpiile, dealurile, depresiunile, văile, platourile și râurile mari. Cu aceste diferite caracteristici geografice, Dumnezeu schimbă viteza, direcția și forța unui curent de aer. Aceasta este metoda pe care o folosește El pentru a reduce sau manipula curentul de aer într-un vânt a cărui viteză, direcție și forță sunt potrivite, astfel încât oamenii să poată avea un mediu de viață normal în care să trăiască. Este nevoie de acest lucru? (Da.) Să facă așa ceva pare dificil pentru oameni, dar este ușor pentru Dumnezeu, deoarece El observă toate lucrurile. Pentru El, nu se poate să fie mai ușor sau mai simplu să creeze un mediu înconjurător cu un curent de aer potrivit pentru omenire. Așadar, într-un astfel de mediu înconjurător creat de Dumnezeu, fiecare lucru al creației Sale este indispensabil. Există valoare și necesitate în existența fiecărui lucru în parte. Cu toate acestea, acest principiu nu este înțeles de Satana sau de omenirea care a fost coruptă. Ei continuă să distrugă, să dezvolte și să exploateze cu visuri deșarte despre transformarea munților în pământ plat, umplerea canioanelor și construirea de zgârie-nori pe pământ plat pentru a crea jungle de beton. Este speranța lui Dumnezeu ca omenirea să poată trăi fericită, să poată crește fericită și să poată petrece fiecare zi fericită în cel mai potrivit mediu înconjurător, pe care El l-a pregătit pentru ea. De aceea Dumnezeu nu a fost niciodată nepăsător în privința felului în care tratează mediul în care trăiește omenirea. De la temperatură la aer, de la sunet la lumină, Dumnezeu a făcut planuri și aranjamente complicate, astfel încât corpurile oamenilor și mediul lor înconjurător de viață să nu fie supuse niciunei interferențe din partea condițiilor naturale și, în schimb, omenirea să poată să trăiască, să se înmulțească normal și să trăiască normal împreună cu toate lucrurile într-o coexistență armonioasă. Toate acestea sunt oferite de către Dumnezeu tuturor lucrurilor și omenirii.

Din felul în care a aranjat Dumnezeu aceste cinci condiții de bază pentru supraviețuirea omului, puteți să vedeți cum aprovizionează El omenirea? (Da.) Adică, Dumnezeu este Creatorul tuturor condițiilor de bază pentru supraviețuirea omului și, totodată, Dumnezeu gestionează și controlează aceste lucruri; chiar și acum, după mii de ani de existență umană, Dumnezeu încă le mai modifică permanent mediul de viață, asigurându-le cel mai bun și cel mai propice mediu de viață, astfel încât viețile oamenilor să poată fi menținute într-un mod normal. Cât de mult timp poate fi menținută această situație? Cu alte cuvinte, cât timp va continua Dumnezeu să asigure un astfel de mediu? Până când Dumnezeu Își finalizează pe deplin lucrarea de gestionare. Atunci, Dumnezeu va schimba mediul de viață al omenirii. S-ar putea să facă aceste schimbări prin aceleași metode sau ar putea să o facă prin metode diferite, dar ceea ce oamenii trebuie să știe acum este că Dumnezeu Se îngrijește întotdeauna de nevoile omenirii; gestionează mediul în care trăiește omenirea; și păstrează, protejează și menține acel mediu. Cu un astfel de mediu înconjurător, aleșii lui Dumnezeu pot trăi în mod normal și pot accepta mântuirea, mustrarea și judecata lui Dumnezeu. Toate lucrurile continuă să supraviețuiască datorită suveranității lui Dumnezeu și întreaga omenire continuă să avanseze datorită acestor aprovizionări de la Dumnezeu.

V-a adus această ultimă parte a părtășiei noastre gânduri noi? Ați devenit acum conștienți de cea mai mare diferență dintre Dumnezeu și omenire? Până la urmă, cine este stăpânul tuturor lucrurilor? Este omul? (Nu.) Atunci, care este diferența între felul în care Dumnezeu și omenirea se ocupă de toată creația? (Dumnezeu stăpânește și aranjează toate lucrurile, în timp ce omul se bucură de ele.) Sunteți de acord cu acest lucru? Cea mai importantă diferență dintre Dumnezeu și omenire este aceea că Dumnezeu stăpânește peste întreaga creație și o aprovizionează. El este sursa a tot și, în timp ce Dumnezeu aprovizionează toată creația, omenirea se bucură de aceasta. Adică, omul se bucură de toate lucrurile creației atunci când acceptă viața pe care Dumnezeu o conferă tuturor lucrurilor. Dumnezeu este Stăpânul, iar omenirea se bucură de roadele creării tuturor lucrurilor de către Dumnezeu. Atunci, din perspectiva tuturor lucrurilor din creația lui Dumnezeu, care este diferența dintre Dumnezeu și omenire? Dumnezeu poate vedea limpede legile modului în care cresc toate lucrurile și El controlează și domină aceste legi. Adică, toate lucrurile sunt sub privirea lui Dumnezeu și în aria atentei Sale cercetări. Poate omenirea să vadă toate lucrurile? Ceea ce poată să vadă omenirea este limitat la ce se află direct în fața ochilor săi. Dacă urci un munte, nu vezi decât acel munte. Nu poți vedea ce se află de partea cealaltă a muntelui. Dacă te duci pe mal, ceea ce vezi e doar o parte a oceanului, dar nu ai de unde să știi cum este cealaltă parte a oceanului. Dacă intri într-o pădure, poți vedea vegetația din fața ta și din jurul tău, dar nu poți vedea ce se întinde mai departe. Oamenii nu pot vedea locurile mai înalte, mai îndepărtate, mai adânci. Tot ceea ce pot ei vedea este ce se află direct în fața lor și în câmpul lor vizual. Chiar dacă oamenii știu legea care dictează cele patru anotimpuri ale anului și legile creșterii tuturor lucrurilor, tot nu sunt în stare să gestioneze sau să dea ordine tuturor lucrurilor. Totuși, felul în care Dumnezeu vede toate lucrurile creației este ca și cum ar vedea o mașinărie pe care a construit-o El Însuși. Cunoaște extrem de bine fiecare piesă componentă și fiecare legătură, știe care îi sunt principiile și sistemele și care îi sunt scopurile – Dumnezeu cunoaște extrem de limpede toate aceste lucruri. De aceea Dumnezeu este Dumnezeu și omul este om! Deși omul ar putea să-și aprofundeze cercetarea despre știință și legile care guvernează toate lucrurile, acea cercetare are o arie limitată, în vreme ce Dumnezeu controlează totul. Pentru om, controlul lui Dumnezeu este infinit. Un om și-ar putea petrece întreaga viață cercetând cea mai mică faptă a lui Dumnezeu, fără a obține vreun rezultat real. De aceea, dacă folosești doar cunoașterea și ceea ce ai învățat ca să-L studiezi pe Dumnezeu, nu vei fi niciodată capabil să-L cunoști pe Dumnezeu sau să-L înțelegi. Dar dacă alegi calea de a căuta adevărul și de a-L căuta pe Dumnezeu, și Îl privești pe Dumnezeu din perspectiva celui care ajunge să-L cunoască, atunci, într-o zi, vei recunoaște că acțiunile și înțelepciunea lui Dumnezeu sunt pretutindeni, și vei mai ști de ce este Dumnezeu numit Stăpânul tuturor lucrurilor și sursa vieții tuturor lucrurilor. Cu cât dobândești mai mult o astfel de cunoaștere, cu atât vei înțelege de ce Dumnezeu este numit Stăpânul tuturor lucrurilor. Toate lucrurile și totul, inclusiv tu, primesc constant ciclul neîntrerupt al aprovizionării lui Dumnezeu. De asemenea, vei fi în stare să simți clar că în această lume și în această omenire nu există nimeni în afară de Dumnezeu care ar putea să aibă abilitatea și esența cu care El stăpânește, gestionează și menține existența tuturor lucrurilor. Când vei ajunge la o asemenea înțelegere, vei recunoaște cu adevărat că Dumnezeu este Dumnezeul tău. Când vei ajunge la acest punct, Îl vei fi acceptat cu adevărat pe Dumnezeu și Îi vei fi permis să fie Dumnezeul tău și Stăpânul tău. Când vei dobândi o asemenea înțelegere și când viața ta va ajunge într-un asemenea punct, Dumnezeu nu te va mai pune la încercare și judeca, nici nu-ți va mai cere nimic, pentru că Îl vei înțelege pe Dumnezeu, Îi vei cunoaște inima și Îl vei accepta cu adevărat pe Dumnezeu în inima ta. Acesta este un motiv important pentru părtășia despre aceste subiecte referitoare la stăpânirea și gestionarea tuturor lucrurilor de către Dumnezeu. Realizarea acestui lucru are menirea de a le oferi oamenilor mai multă cunoaștere și înțelegere, nu doar pentru a te face să conștientizezi, ci și pentru a-ți da mai multă cunoaștere practică și înțelegere a acțiunilor lui Dumnezeu.

Mâncarea și băutura zilnice pe care Dumnezeu le pregătește pentru omenire

Tocmai am discutat în general despre o parte a mediului înconjurător, și anume condițiile necesare supraviețuirii omului, pe care Dumnezeu le-a pregătit când a creat lumea. Am discutat despre cinci lucruri, cinci elemente ale mediului înconjurător. Următorul nostru subiect este în strânsă legătură cu viața fizică a fiecărui om și este mai relevant pentru acea viață și pentru o îndeplinire mai mare a condițiilor cerute de aceasta decât cele cinci subiecte anterioare. Și anume, este mâncarea pe care o consumă oamenii. Dumnezeu a creat omul și l-a așezat într-un mediu înconjurător potrivit pentru viață; după aceea, omul a avut nevoie de mâncare și apă. Omul a avut această nevoie, așa că Dumnezeu a făcut pregătiri corespunzătoare pentru el. Așadar, fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu și fiecare lucru pe care El îl face nu reprezintă doar vorbe goale rostite, ci acțiuni reale, practice, duse la îndeplinire. Nu este mâncarea indispensabilă oamenilor în viețile lor de zi cu zi? Este mâncarea mai importantă decât aerul? Sunt la fel de importante. Ambele sunt condiții și substanțe necesare supraviețuirii omenirii și protejării continuării vieții omenești. Ce este mai important – aerul sau apa? Temperatura sau mâncarea? Sunt toate la fel de importante. Oamenii nu pot alege dintre acestea pentru că nu pot exista fără niciuna dintre ele. Aceasta este o problemă practică, reală, nu ceva ce poți să alegi. Tu nu știi, dar Dumnezeu știe. Când vezi mâncare, te gândești: „Nu pot exista fără hrană!” Dar imediat după ce ai fost creat, ai știut că ai nevoie de hrană? Nu ai știut, dar Dumnezeu știa. Abia când ți s-a făcut foame și ai văzut fructe în pomi și cereale pe pământ ca să le mănânci, ți-ai dat seama că ai nevoie de hrană. Abia când ți s-a făcut sete și ai zărit izvorul de apă – doar atunci când ai băut ți-ai dat seama că ai nevoie de ea. Apa a fost pregătită dinainte pentru omenire de către Dumnezeu. Mâncarea, indiferent dacă mănânci trei mese pe zi sau două, sau chiar mai mult de atât este, pe scurt, ceva fără de care oamenii nu-și pot trăi viețile de zi cu zi. Este unul dintre lucrurile necesare menținerii supraviețuirii normale și continue a corpului omenesc. Așadar, de unde provine, în mare parte, mâncarea? Mai întâi, vine din sol. Solul a fost pregătit dinainte pentru om de către Dumnezeu și este potrivit pentru supraviețuirea multor tipuri de plante, nu doar pentru copaci sau iarbă. Dumnezeu a pregătit pentru omenire semințele a tot felul de cereale și semințele altor diferite alimente și a dat omenirii un sol potrivit și pământ pentru semănat, iar cu aceste lucruri, omenirea obține hrana. Care sunt diferitele tipuri de hrană? Probabil știți deja. Mai întâi, sunt diferitele cereale. Ce tipuri diferite de cereale există? Grâul, dughia, meiul și alte tipuri de cereale decorticate. Și cerealele există în toate felurile și în numeroase varietăți, de la sud la nord: orzul, grâul, ovăzul, hrișca și așa mai departe. Diferite specii sunt potrivite pentru cultivare în diferite regiuni. Există și diferite tipuri de orez. Sudul are propriile sale varietăți, care sunt mai lungi și potrivite pentru oamenii din sud, deoarece clima este mai caldă acolo, însemnând că localnicii trebuie să mănânce tipuri cum ar fi orezul indian, care nu este prea lipicios. Orezul lor nu poate să fie prea lipicios, altfel își vor pierde pofta de mâncare și ar fi incapabili să-l digere. Nordicii mănâncă orez mai lipicios, având în vedere că nordul este întotdeauna mai rece, așa că oamenii de acolo trebuie să consume alimente mai aderente. Apoi, există diferite tipuri de boabe care cresc deasupra solului și acelea care cresc în pământ, cum ar fi cartofii, cartofii dulci, taro și multe altele. Cartofii cresc în nord, unde calitatea lor este foarte bună. Când oamenii nu au cereale de mâncat, cartofii pot fi mâncarea lor de bază, ca să poată menține trei mese pe zi. Cartofii pot fi folosiți și ca hrană de rezervă. Calitatea cartofilor dulci este oarecum mai slabă decât a cartofilor, dar pot fi totuși folosiți ca mâncare de bază pentru a menține cele trei mese zilnice. Când cerealele sunt greu de găsit, oamenii pot să-și potolească foamea folosind cartofi dulci. Taro, care este mâncat adesea de oamenii din sud, poate fi utilizat în același fel și poate constitui și mâncarea de bază. Acestea sunt diferitele cereale, care reprezintă părți necesare din mâncarea și băutura zilnică a oamenilor. Oamenii folosesc diferite cereale pentru a face tăiței, chifle la abur, orez și tăiței din orez. Dumnezeu a acordat din abundență oamenilor tipurile acestea de cereale. Motivul pentru care există atât de multe varietăți este o chestiune care ține de voia lui Dumnezeu: sunt potrivite pentru a crește în diferite soluri și climate din nord, sud, est și vest; în timp ce diferitele lor compoziții și conținuturi corespund diferitelor compoziții și conținuturi ale corpului omenesc. Doar mâncând aceste cereale pot oamenii să mențină diferiții nutrienți și substanțe de care au nevoie corpurile lor. Mâncarea din nord și cea din sud sunt diferite, dar au mai multe asemănări decât deosebiri. Ambele pot satisface necesitățile normale ale corpului omenesc și pot susține supraviețuirea normală. Așadar, există o abundență de specii produse în fiecare regiune, deoarece trupul omenesc are nevoie de ceea ce îi asigură aceste alimente diferite – are nevoie de ceea ce este asigurat de diferite alimente crescute din pământ pentru a menține supraviețuirea normală a corpului omenesc, astfel încât să trăiască o viață omenească normală. Pe scurt, Dumnezeu S-a gândit foarte profund la omenire. Diferitele alimente pe care Dumnezeu le-a oferit omenirii nu sunt lipsite de varietate – dimpotrivă, acestea sunt destul de extinse. Dacă oamenii doresc să mănânce cereale, ei pot mânca cereale. Unii oameni preferă orezul în schimbul grâului și, dacă nu le place grâul, pot să mănânce orez. Există tot felul de tipuri de orez – orez cu bob lung, cu bob scurt, și fiecare dintre acestea poate satisface pofta de mâncare a oamenilor. Așadar, dacă oamenii mănâncă aceste cereale – atât timp cât nu sunt foarte pretențioși la mâncare – nu le va lipsi nutriția și li se garantează o viață sănătoasă până la moarte. Aceasta a fost ideea pe care Dumnezeu a avut-o în minte atunci când a oferit omenirii hrană. Corpul omenesc nu poate exista fără aceste lucruri – nu este aceasta realitatea? Acestea sunt probleme practice, pe care omul n-ar fi putut să le rezolve pe cont propriu, dar Dumnezeu era pregătit pentru ele: S-a gândit la ele dinainte și a pregătit lucrurile pentru omenire.

Însă asta nu e tot ceea ce Dumnezeu a dat omenirii. El a dat omenirii și legumele. Când mănânci orez, dacă nu mănânci altceva, s-ar putea să nu primești suficienți nutrienți. Pe de altă parte, dacă prăjești câteva legume sau amesteci o salată pe care să o consumi cu mâncarea, vitaminele din legume și diferitele lor elemente și alți nutrienți vor putea să satisfacă necesitățile corpului tău în mod natural. Iar oamenii pot mânca și niște fructe între mese, nu-i așa? Uneori, oamenii au nevoie de mai multe fluide sau alți nutrienți sau diferite arome, iar fructele și legumele există ca să le asigure aceste necesități. Având în vedere că solurile și climele din nord, sud, est și vest sunt diferite, acestea produc diferite varietăți de legume și fructe. Întrucât clima din sud este exagerat de caldă, majoritatea fructelor și legumelor sunt din tipul răcoritor, care, odată mâncate, pot echilibra răceala și căldura în corpurile oamenilor. Prin contrast, sunt mai puține varietăți de legume și fructe în nord, dar totuși suficiente pentru ca oamenii de acolo să se poată bucura de ele. Cu toate acestea, datorită dezvoltărilor societății din ultimii ani, datorită așa-numitului progres social, precum și a îmbunătățirilor în comunicații și în transportul care leagă nordul, sudul, estul și vestul, oamenii din nord pot și ei acum să mănânce unele fructe și legume sudice sau produse regionale din sud și o pot face pe parcursul tuturor celor patru anotimpuri ale anului. Deși acest lucru poate satisface poftele și dorințele materiale ale oamenilor, corpurile lor sunt supuse pe neștiute diferitelor niveluri de daune. Aceasta pentru că printre alimentele pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru omenire, există alimente, fructe și legume menite pentru oamenii din sud, ca și alimente, fructe și legume potrivite pentru oamenii din nord. Adică, dacă te-ai născut în sud, este foarte potrivit pentru tine să mănânci lucruri din sud. Dumnezeu a pregătit anume aceste alimente, fructe și legume pentru că sudul are o anumită climă. Nordul are alimente care sunt necesare corpurilor oamenilor din nord. Totuși, pentru că oamenii au apetituri lacome, au fost duși pe neștiute de valul noilor tendințe sociale, ceea ce i-a făcut să încalce pe neștiute aceste legi. Chiar dacă oamenii simt că viețile lor sunt mai bune decât în trecut, un asemenea progres social aduce daune ascunse corpurilor tot mai multor oameni. Acesta nu este un lucru pe care Dumnezeu vrea să îl vadă și nu este ceea ce El a intenționat atunci când a oferit omenirii aceste alimente, fructe și legume. Oamenii înșiși au cauzat situația actuală prin încălcarea legilor lui Dumnezeu.

Chiar și în afară de toate acestea, bunătatea pe care Dumnezeu a oferit-o omenirii este cu adevărat bogată și abundentă și fiecare loc își are propriile produse locale. De exemplu, unele locuri sunt bogate în curmale roșii (cunoscute și cu numele de jujube), altele sunt bogate în nuci, iar altele sunt bogate în alune sau alte diferite tipuri de nuci. Toate aceste lucruri materiale oferă nutrienții necesari corpului omenesc. Dar Dumnezeu asigură omenirii lucruri în cantități corecte și la momentul potrivit, în conformitate cu anotimpul și timpul anului. Omenirea râvnește la plăceri fizice și este lacomă, ceea ce face să îi fie ușor să încalce și să pricinuiască daune legilor naturale de creștere omenească pe care El le-a stabilit când a creat omenirea. Să luăm drept exemplu cireșele. Acestea se coc prin luna iunie. În condiții normale, în august nu mai există cireșe. Pot fi păstrate proaspete doar două luni, dar, folosind tehnici științifice, oamenii pot acum să extindă această perioadă până la douăsprezece luni, chiar până la sezonul cireșelor din anul următor. Aceasta înseamnă că există cireșe în tot timpul anului. Este normal acest fenomen? (Nu.) Atunci, care este sezonul cel mai bun pentru a mânca cireșe? Acesta este perioada dintre iunie și august. După această perioadă, indiferent cât de proaspete le păstrezi, nu au același gust, nici nu asigură ceea ce îi trebuie corpului omenesc. Odată ce a trecut data expirării, indiferent ce chimicale folosești, nu vei putea să le impregnezi cu tot ceea ce au atunci când cresc natural. În plus, nimeni nu poate face nimic pentru a elimina sau schimba daunele pe care chimicalele le provoacă oamenilor, indiferent ce metodă încearcă. Deci, ce aduce oamenilor economia de piață actuală? Viețile oamenilor par mai bune, transportul între regiuni a devenit foarte convenabil, iar oamenii pot mânca tot felul de fructe în oricare dintre cele patru anotimpuri. Oamenii din nord pot să mănânce banane în mod regulat, precum și orice delicatese regionale, fructe sau altă mâncare din sud. Dar aceasta nu este viața pe care Dumnezeu vrea să o dăruiască omenirii. Genul acesta de economie de piață poate aduce un oarecare avantaj vieților oamenilor, dar le poate și dăuna. Din cauza abundenței de pe piață, mulți oameni mănâncă fără să se gândească la ceea ce bagă în gură. Acest comportament încalcă legile naturale și este dăunător pentru sănătatea oamenilor. Așadar, economia de piață nu poate aduce oamenilor fericire adevărată. Vedeți singuri. Nu se vând strugurii la piață în toate cele patru anotimpuri? De fapt, strugurii nu se păstrează proaspeți decât o perioadă foarte scurtă de timp după ce sunt culeși. Dacă îi păstrezi până în iunie, anul următor, mai pot fi ei numiți struguri? Sau „gunoi” ar fi un nume mai potrivit pentru ei? Nu doar că le lipsește substanța unui strugure proaspăt, dar au mai multe produse chimice în ei. După un an, nu mai sunt proaspeți, iar proprietățile nutritive pe care le aveau au dispărut de mult. Când oamenii mănâncă struguri, ei au acest sentiment: „Ce norocoși suntem! Cum am fi putut noi să mâncăm struguri în acest anotimp acum treizeci de ani? Nu ai fi putut nici dacă voiai. Viața este atât de bună acum!” Este aceasta cu adevărat fericire? Dacă ești interesat, poți face propria cercetare despre strugurii care au fost conservați cu ajutorul chimicalelor și ai să vezi exact din ce sunt făcuți și dacă aceste substanțe pot aduce vreun beneficiu oamenilor. În Epoca Legii, când israeliții au plecat din Egipt și călătoreau, Dumnezeu le-a dat prepelițe și mană. Însă le-a permis Dumnezeu oamenilor să conserve aceste alimente? Unii dintre ei erau obtuzi și se temeau că nu aveau să mai aibă a doua zi, așa că au pus deoparte pentru mai târziu. Apoi ce s-a întâmplat? A doua zi, mâncarea era putrezită. Dumnezeu nu te lasă să pui ceva deoparte, pentru că El a făcut pregătiri care garantează că nu vei flămânzi. Însă omenirea nu are o astfel încredere, nici credință adevărată în Dumnezeu. Vrea întotdeauna să-și lase loc de manevre și nu este niciodată în stare să vadă toată grija și considerația din spatele pregătirilor făcute de Dumnezeu pentru omenire. Nu pot să simtă acest lucru, așa că nu pot să-și pună pe deplin credința în Dumnezeu, gândindu-se mereu: „Nu te poți bizui pe acțiunile lui Dumnezeu! Cine știe dacă Dumnezeu ne va dărui ceea ce avem nevoie sau când o va face! Dacă sunt lihnit și Dumnezeu nu îmi oferă, atunci nu voi muri de foame? Nu-mi va lipsi hrana?” Vezi cât este de șubredă încrederea omului!

Cerealele, fructele și legumele și toate tipurile de nuci – acestea sunt toate alimente vegetariene. Ele conțin suficiente substanțe nutritive ca să satisfacă necesitățile corpului omenesc, chiar dacă sunt alimente vegetariene. Cu toate acestea, Dumnezeu nu a spus: „Le voi da oamenilor doar aceste alimente. Lasă-i să mănânce doar aceste lucruri!” Dumnezeu nu S-a oprit aici, ci a continuat să pregătească pentru omenire mai multe alimente care au un gust chiar mai delicios. Care sunt aceste alimente? Sunt diferite tipuri de cărnuri și pește pe care majoritatea dintre voi le puteți vedea și mânca. El a pregătit pentru om multe, multe tipuri de cărnuri și pește. Peștii trăiesc în apă, iar carnea peștilor din apă este diferită în substanță de carnea animalelor crescute pe pământ și îi poate asigura omului diferite substanțe nutritive. Proprietățile peștilor pot regla, de asemenea, răceala și căldura din corpurile omenești, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru om. Dar ceea ce este delicios nu se poate mânca în exces. Așa cum am spus deja, Dumnezeu oferă omenirii cantitatea potrivită la timpul potrivit, astfel încât oamenii să se poată bucura în mod potrivit de ceea ce a oferit El într-o manieră normală și în conformitate cu anotimpul și timpul. Acum, ce fel de alimente sunt incluse în categoria cărnii de pasăre? Pui, prepeliță, porumbel și așa mai departe. Mulți oameni mănâncă și rață și gâscă. Deși Dumnezeu a asigurat toate aceste feluri de carne, El a emis anumite cerințe la adresa aleșilor Lui și a pus dietei lor limite specifice în timpul Epocii Legii. În zilele noastre, aceste limite se bazează pe gustul individual și interpretarea personală. Aceste diferite tipuri de cărnuri asigură corpului omenesc diferite substanțe nutritive, completând proteina și fierul, îmbogățind sângele, întărind mușchii și oasele și oferind mai multă energie. Indiferent cum le gătesc și le mănâncă oamenii, aceste cărnuri îi pot ajuta să îmbunătățească gustul mâncării și să-și crească apetitul, satisfăcându-și totodată stomacurile. Mai important, aceste alimente îi pot asigura corpului omenesc necesitățile nutriționale zilnice. Acestea sunt aspecte pe care Dumnezeu le-a luat în considerație atunci când a pregătit mâncarea pentru omenire. Există vegetale, există carne – nu este aceasta abundență? Dar oamenii ar trebui să înțeleagă care era intenția lui Dumnezeu atunci când a pregătit toate alimentele pentru omenire. A fost ca oamenii să exagereze cu aceste alimente? Ce se întâmplă când omul devine captiv în încercarea de a-și satisface aceste dorințe materiale? Nu devine îmbuibat? Nu afectează îmbuibarea corpul omenesc în diferite feluri? (Ba da.) De aceea, Dumnezeu repartizează cantitatea potrivită la timpul potrivit și le permite oamenilor să se bucure de diferite alimente, în concordanță cu perioadele de timp și cu anotimpurile. De exemplu, după o vară foarte fierbinte, oamenii acumulează multă căldură, precum și uscăciune patogenă și umiditate în corpurile lor. Atunci când vine toamna, se coc multe feluri de fructe, iar când oamenii le mănâncă, umiditatea din corpurile lor este înlăturată. La această vreme, vitele și oile vor fi crescut robuste, așa că oamenii ar trebui să mănânce niște carne pentru a se hrăni. După ce mănâncă diferite tipuri de carne, corpurile oamenilor obțin energie și căldură pentru a-i ajuta să suporte frigul iernii și, drept rezultat, ei sunt capabili să treacă de iarnă în siguranță și sănătoși. Cu cea mai mare grijă și precizie, Dumnezeu controlează și coordonează ce să ofere omenirii și când; și când va face diferite lucruri să crească, să rodească și să se coacă. Acest lucru are legătură cu „felul în care Dumnezeu a pregătit mâncarea necesară pentru traiul de zi cu zi al omului”. În completarea diferitelor tipuri de hrană, Dumnezeu mai asigură omenirii și surse de apă. După ce mănâncă, oamenii tot trebuie să bea niște apă. Ajunge doar să mănânce fructe? Oamenii nu ar putea trăi doar cu fructe și, în plus, în unele anotimpuri nu există niciun fruct. Deci cum poate fi rezolvată problema apei pentru omenire? Dumnezeu a rezolvat-o pregătind multe surse de apă la suprafața pământului și în subteran, inclusiv lacuri, râuri și izvoare. Din aceste surse de apă se poate bea în situații în care nu există nicio contaminare sau manipulare umană sau alterare. Cu alte cuvinte, în legătură cu sursele de hrană care susțin viețile corpurilor fizice ale oamenilor, Dumnezeu a făcut pregătiri foarte precise, foarte exacte și foarte potrivite, astfel încât viețile oamenilor să fie bogate și îmbelșugate și să nu le lipsească nimic. Acesta este un lucru pe care oamenii îl pot simți și vedea.

În plus, Dumnezeu a creat printre toate lucrurile unele plante, animale și variate ierburi care sunt anume menite să vindece răni sau să trateze boala din corpul uman. Ce ar trebui să facă cineva, de exemplu, dacă se arde sau se opărește din greșeală cu apă fierbinte? Poți să clătești arsura cu apă? Poți să găsești pur și simplu o bucată de cârpă dintr-o haină veche undeva și să o înfășori? Dacă faci asta, rana s-ar putea să se umple de puroi sau să se infecteze. De exemplu, dacă cineva face febră, răcește, suferă un accident de muncă, o durere de stomac din cauză că a mâncat ceva nepotrivit sau dezvoltă anumite boli din cauza obiceiurilor de viață sau a problemelor emoționale, cum ar fi boli vasculare, afecțiuni psihologice sau boli ale organelor interne, atunci există plante corespunzătoare care să vindece toate acestea. Există plante care îmbunătățesc circulația sângelui și înlătură stagnarea, care alină durerea, opresc hemoragia, oferă anestezie, vindecă pielea și o fac să revină la normal, care înlătură staza sângelui și elimină toxinele din corp – pe scurt, aceste plante au întrebuințări în viața de zi cu zi. Oamenii le pot folosi și au fost pregătite de către Dumnezeu pentru corpul omenesc, în caz de nevoie. Dumnezeu i-a permis omului să le descopere pe unele din întâmplare, în timp ce altele au fost descoperite de oameni pe care Dumnezeu i-a ales în acest scop sau ca rezultat al unor fenomene speciale orchestrate de El. După descoperirea acestor plante, omenirea avea să le dea mai departe și apoi, mulți oameni aveau să știe despre ele. Crearea acestor plante de către Dumnezeu are, prin urmare, valoare și semnificație. Rezumând, toate aceste lucruri sunt de la Dumnezeu, pregătite și plantate de El atunci când a creat mediul de viață pentru omenire. Toate aceste lucruri sunt esențiale. Sunt considerațiile lui Dumnezeu mai bine gândite decât acelea ale omenirii? Când vezi tot ceea ce a făcut Dumnezeu, ești în stare să percepi partea practică a lui Dumnezeu? Dumnezeu lucrează în taină. Dumnezeu a creat toate acestea când omul încă nu apăruse pe această lume, înainte de a lua contact cu omenirea. Totul a fost făcut cu gândul la omenire, de dragul existenței omului și cu gândul la supraviețuirea sa, astfel încât omenirea să poată trăi fericită în această lume materială bogată și îmbelșugată pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru ea, fără griji cu privire la hrană sau îmbrăcăminte și nelipsindu-i nimic. Într-un astfel de mediu, omenirea poate continua să se înmulțească și să supraviețuiască.

Dintre toate faptele lui Dumnezeu, mărețe sau mărunte, există ceva care să nu aibă valoare sau semnificație? Tot ceea ce face El are valoare și semnificație. Haideți să ne începem discuția pornind de la un subiect comun. Oamenii se întreabă adesea: ce a fost mai întâi, oul sau găina? (Găina.) Găina a fost prima, fără nicio îndoială! De ce a fost găina prima? De ce n-ar fi putut fi oul primul? Nu iese puiul din ou? După ce a clocit oul vreme de douăzeci și una de zile, iese puiul, iar puiul acela face și el apoi ouă și iarăși ies pui din ouă. Deci cine a fost mai întâi, oul sau găina? Voi răspundeți „găina” cu certitudine absolută. Dar de ce este acesta răspunsul vostru? (Biblia spune că Dumnezeu a creat păsările și animalele.) Așa că răspunsul vostru se bazează pe Biblie. Însă vreau ca voi să vorbiți de propria voastră înțelegere, pentru ca Eu să văd dacă aveți vreo cunoaștere practică a acțiunilor lui Dumnezeu. Acum, sunteți siguri sau nu de răspunsul vostru? (Dumnezeu a creat găina, apoi i-a dat capacitatea de a se reproduce, ceea ce reprezintă capacitatea de a cloci ouă.) Această interpretare este mai mult sau mai puțin corectă. Găina a fost prima, iar apoi oul. Acest lucru este sigur. Nu este o taină deosebit de profundă, dar oamenii lumii o văd astfel și încearcă să o rezolve folosind teorii filosofice fără să ajungă la o concluzie. Acest lucru este exact ca atunci când oamenii nu știu că Dumnezeu i-a creat. Ei nu cunosc acest principiu fundamental, nici nu le este limpede dacă oul sau găina ar trebui să fi fost mai întâi. Ei nu știu ce ar trebui să fi fost mai întâi, așa că sunt mereu incapabili să afle răspunsul. Este destul de natural ca găina să fi fost prima. Dacă exista un ou înaintea găinii, acest lucru ar fi fost anormal. Este un lucru atât de simplu – găina a fost cu siguranță prima. Aceasta nu este o întrebare care să necesite cunoștințe avansate. Dumnezeu a creat totul cu intenția ca omul să se bucure de aceste lucruri. Odată ce există găina, oul urmează în mod firesc. Nu este aceasta o soluție evidentă? Dacă oul ar fi creat primul, n-ar avea totuși nevoie de găină ca să-l clocească? Este o soluție mult mai comodă să creeze direct găina. În acest fel, găina poate face ouă și poate cloci puișorii înăuntru, iar omul poate mânca găina. Ce convenabil! Felul în care Dumnezeu face lucrurile este succint și ordonat, deloc complicat. De unde provine oul? Provine de la găină. Nu există ou fără găină. Ceea ce a creat Dumnezeu era o ființă vie. Omenirea este absurdă și ridicolă, încurcându-se mereu în astfel de lucruri simple și sfârșind cu o întreaga colecție de sofisme absurde. Ce copilăros este omul! Relația dintre ou și găină este clară: găina a fost prima. Aceasta este cea mai precisă explicație, cea mai corectă modalitate de a o înțelege și cel mai precis răspuns. Așa este.

Ce subiecte am discutat? La început, am vorbit despre mediul de viață al omului și despre ceea ce Dumnezeu a făcut pentru acest mediu înconjurător, precum și despre pregătirile pe care le-a făcut. Am discutat despre ceea ce a rânduit; relația dintre lucrurile create, pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru omenire și despre felul în care Dumnezeu a rânduit aceste relații pentru a împiedica lucrurile creației Sale să provoace daune omenirii. Dumnezeu a diminuat totodată daunele care ar fi putut fi cauzate de numeroși factori diferiți ai creației Sale asupra mediului înconjurător, permițând tuturor lucrurilor să-și îndeplinească scopul suprem și să aducă omenirii un mediu avantajos, cu elemente benefice, permițând astfel omenirii să se adapteze la un asemenea mediu înconjurător și să continue fără întrerupere ciclul înmulțirii și al vieții. Apoi, am discutat despre hrana necesitată de corpul omenesc – mâncarea și băutura de zi cu zi a omenirii. Aceasta este și ea o condiție necesară pentru supraviețuirea omenirii. Adică, corpul omenesc nu poate trăi doar din respirație, doar cu lumina soarelui pentru întreținere sau doar cu vântul ori cu temperaturi potrivite. Ființele umane au nevoie și să-și umple stomacurile, iar Dumnezeu a pregătit pentru omenire, fără a trece nimic cu vederea, sursele hranei omenirii. Când ați văzut toate aceste produse bogate și îmbelșugate – sursele de hrană și băutură ale omenirii – puteți spune că Dumnezeu este sursa aprovizionării pentru omenire și pentru toate lucrurile creației Sale? Dacă, în timpul creației, Dumnezeu ar fi creat numai copacii și iarba sau orice număr de alte ființe vii și dacă aceste diferite ființe vii și plante ar fi fost toate doar ca să le mănânce vitele și oile, sau ar fi fost pentru zebre, căprioare și alte soiuri de animale, de exemplu, leii mănâncă lucruri cum ar fi zebrele și căprioarele, iar tigrii mănâncă lucruri cum ar fi mieii și porcii – dar nu ar fi fost nici măcar un singur lucru potrivit să-l mănânce oamenii, ar fi mers? Nu ar fi mers. Omenirea nu ar fi fost în stare să supraviețuiască mult timp. Dar dacă oamenii ar mânca numai frunze? Ar fi mers? Ar putea oamenii să mănânce iarba menită pentru oi? S-ar putea să nu fi stricat dacă o încercau doar un pic, dar dacă ar fi mâncat-o pe termen lung, stomacul uman n-ar fi putut tolera și oamenii n-ar fi trăit mult timp. Există și lucruri pe care animalele le pot mânca, dar sunt otrăvitoare pentru oameni – animalele le mănâncă fără a suferi consecințe, dar pentru oameni nu este la fel. Asta înseamnă că Dumnezeu a creat ființele omenești, așa că Dumnezeu cunoaște cel mai bine principiile și structura corpului omenesc și de ce au oamenii nevoie. Lui Dumnezeu Îi sunt perfect clare compoziția și conținutul corpului, nevoile sale și felul în care organele interne funcționează, absorb, elimină și metabolizează diferite substanțe. Oamenilor nu le este limpede acest lucru; uneori mănâncă imprudent sau sunt nechibzuiți în modul în care se îngrijesc, iar acest exces produce un dezechilibru. Dacă mănânci și te bucuri normal de lucrurile pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru tine, atunci nu vei avea nicio problemă de sănătate. Chiar dacă uneori experimentezi o dispoziție proastă și ai circulația sângelui îngreunată, acest lucru nu pune nicio problemă. Trebuie doar să mănânci un anumit tip de plantă și stagnarea va dispărea. Dumnezeu a făcut pregătiri pentru toate aceste lucruri. Așadar, în ochii lui Dumnezeu, omenirea este cu mult deasupra oricărei alte viețuitoare. Dumnezeu a pregătit un mediu pentru fiecare tip de plantă și a pregătit mâncare și un mediu pentru fiecare tip de animal, dar omenirea are cele mai stringente nevoi cu privire la mediu, iar aceste nevoi nu pot fi trecute cu vederea câtuși de puțin; dacă ar fi trecute cu vederea, omenirea nu ar fi capabilă să continue să se dezvolte, să se înmulțească și să trăiască normal. Dumnezeu este Cel care știe cel mai bine acest lucru în inima Lui. Când Dumnezeu a făcut acest lucru, El i-a acordat o importanță mai mare decât oricărui altul. Poate că nu ești în stare să percepi importanța unui lucru inobservabil, pe care îl poți vedea și de care te bucuri în viață, sau a ceva ce vezi și de care te bucuri, ceva ce ai avut din naștere, dar Dumnezeu a făcut deja pregătiri pentru tine cu mult timp în urmă sau în taină. Dumnezeu a eliminat și a rezolvat în cea mai mare măsură posibilă toți factorii negativi care îi sunt nefavorabili omenirii și care pot afecta corpul omenesc. Ce arată acest lucru? Arată atitudinea lui Dumnezeu față de omenire atunci când i-a creat pe aceștia de data aceasta? Care a fost acea atitudine? Atitudinea lui Dumnezeu a fost atentă și serioasă și El nu a tolerat interferența unor forțe inamice sau a unor factori ori condiții externe, în afară de Dumnezeu. În aceasta se poate vedea atitudinea lui Dumnezeu în crearea și în gestionarea omenirii de data aceasta. Și care este atitudinea lui Dumnezeu? Prin mediul adaptat supraviețuirii și vieții de care se bucură omenirea, cât și prin mâncarea, băutura și trebuințele de zi cu zi, putem vedea atitudinea de responsabilitate față de oameni a lui Dumnezeu, pe care El a avut-o încă de când a creat omul, precum și hotărârea Lui să mântuiască omenirea la această vreme. Este autenticitatea lui Dumnezeu vizibilă în aceste lucruri? Dar minunăția lui Dumnezeu? Caracterul Său de nepătruns? Atotputernicia Sa? Dumnezeu Își folosește metodele atotputernice și înțelepte pentru a asigura totul omenirii, ca și tuturor lucrurilor creației Sale. Acum, că v-am spus atât de multe, puteți să spuneți că Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor? (Da.) Așa este cu siguranță. Aveți vreo îndoială? (Nu.) Oferirea tuturor lucrurilor de către Dumnezeu este suficientă ca să arate că El este sursa vieții tuturor lucrurilor, deoarece El este sursa aprovizionării care a îngăduit tuturor lucrurilor să existe, să trăiască, să se înmulțească și să meargă mai departe și nu există altă sursă în afară de Dumnezeu Însuși. Dumnezeu împlinește necesitățile tuturor lucrurilor și toate necesitățile omenirii, indiferent dacă este vorba despre mediul de viață cel mai de bază al oamenilor, de ceea ce oamenii au nevoie zi de zi sau de nevoia de adevăr, pe care El îl oferă duhurilor oamenilor. În toate privințele, identitatea lui Dumnezeu și statutul Lui sunt de mare importanță pentru omenire; numai Dumnezeu Însuși este sursa vieții tuturor lucrurilor. Adică, Dumnezeu este Domnitorul, Stăpânul și Furnizorul acestei lumi, pe care oamenii o pot vedea și simți. Pentru omenire, nu este aceasta identitatea lui Dumnezeu? Nu este nimic fals în asta. Așa că, atunci când vezi păsările zburând pe cer, ar trebui să știi că Dumnezeu a creat tot ceea ce zboară. Există viețuitoare care înoată în apă și au propriile moduri de supraviețuire. Copacii și plantele care trăiesc în sol, înmuguresc primăvara, rodesc și își pierd frunzele toamna și, până vine iarna, toate frunzele au căzut, deoarece acele plante se pregătesc să înfrunte iarna. Acesta este modul lor de supraviețuire. Dumnezeu a creat toate lucrurile și fiecare trăiește în diferite forme și în diferite moduri, folosind diferite metode de a-și etala forța de a trăi și forma de viață. Indiferent cum trăiesc lucrurile, toate sunt sub stăpânirea lui Dumnezeu. Care este scopul pentru care Dumnezeu stăpânește peste toate formele de viață și viețuitoarele? Este de dragul supraviețuirii omenirii? El controlează toate legile vieții, totul pentru supraviețuirea omenirii. Acest lucru arată cât de importantă este supraviețuirea omenirii pentru Dumnezeu.

Abilitatea omenirii de a supraviețui și de a se înmulți în mod normal este de cea mai mare importanță pentru Dumnezeu. Așadar, Dumnezeu aprovizionează în mod constant omenirea și toate lucrurile creației Sale. El aprovizionează toate lucrurile în diferite moduri și, menținând supraviețuirea tuturor lucrurilor, îngăduie omenirii să continue să avanseze, asigurând supraviețuirea normală a umanității. Acestea sunt cele două aspecte ale părtășiei noastre de astăzi. Care sunt aceste două aspecte? (Din perspectivă macro, Dumnezeu a creat mediul în care trăiește omul. Acesta este primul aspect. De asemenea, Dumnezeu a pregătit lucrurile materiale de care omenirea are nevoie și pe care le poate vedea și atinge.) Am avut părtășie despre subiectul nostru principal prin aceste două aspecte. Care este subiectul nostru principal? (Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor.) Acum ar trebui să aveți o oarecare înțelegere de ce părtășia Mea despre acest subiect a avut asemenea conținuturi. A fost vreo discuție fără legătură cu subiectul principal? Absolut niciuna! Poate că după ce ați auzit aceste lucruri, unii dintre voi ați dobândit o oarecare înțelegere și simțiți acum că aceste cuvinte au greutate, că sunt foarte importante, dar alții ar putea avea doar un pic de înțelegere literală și ar putea simți că aceste cuvinte nu sunt importante pentru ei și în ceea ce-i privește. Indiferent de felul în care înțelegeți acest lucru la momentul actual, când experiența voastră ajunge la o anumită zi, când înțelegerea voastră ajunge într-un anumit punct, vreau să spun, când cunoașterea voastră cu privire la acțiunile lui Dumnezeu și la Dumnezeu Însuși ajunge la un anumit nivel, atunci vă veți folosi propriile cuvinte, care sunt practice, pentru a furniza o mărturie profundă și autentică a acțiunilor lui Dumnezeu.

Cred că înțelegerea voastră actuală este încă destul de superficială și de literală, dar auzind aceste două aspecte ale părtășiei Mele, puteți să recunoașteți măcar ce metode folosește Dumnezeu pentru a aproviziona omenirea sau cu ce lucruri aprovizionează Dumnezeu omenirea? Aveți un concept de bază, o înțelegere de bază? (Da.) Dar au legătură cu Biblia aceste două aspecte despre care am avut părtășie? Au ele legătură cu judecata și mustrarea lui Dumnezeu din Epoca Împărăției? (Nu.) Atunci, de ce am avut părtășie despre ele? Pentru că oamenii trebuie să le înțeleagă pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu? (Da.) Este foarte necesar să știți aceste lucruri și este, de asemenea, foarte necesar să le înțelegeți. Pe măsură ce căutați să-L înțelegeți pe Dumnezeu în întregime, nu vă limitați la Biblie și la judecata și mustrarea omului de către Dumnezeu. Care este scopul din spatele spuselor Mele? Este pentru a-i informa pe oameni că Dumnezeu nu este doar Dumnezeul aleșilor Lui. În prezent, Îl urmezi pe Dumnezeu și El este Dumnezeul tău, dar este El Dumnezeul celor care nu-L urmează? Este Dumnezeu Dumnezeul tuturor oamenilor care nu Îl urmează? Este Dumnezeu Dumnezeul tuturor lucrurilor? (Da.) Atunci, Își face Dumnezeu lucrarea și Își efectuează acțiunile numai asupra acelora care Îl urmează? (Nu.) Care este sfera lucrării și acțiunilor Lui? La cel mai mic nivel, sfera lucrării și acțiunilor Lui cuprinde întreaga omenire și toate lucrurile creației. La nivelul cel mai înalt, ea cuprinde întregul univers, pe care oamenii nu îl pot vedea. Așa că putem spune că Dumnezeu Își face lucrarea și Își efectuează acțiunile asupra întregii omeniri, iar acest lucru este suficient pentru a le permite oamenilor să ajungă să-L cunoască pe Dumnezeu Însuși în întregimea Sa. Dacă vrei să-L cunoști pe Dumnezeu, să-L cunoști cu adevărat, să-L înțelegi cu adevărat, atunci nu te limita numai la cele trei etape ale lucrării lui Dumnezeu sau la povestirile despre lucrarea pe care El a făcut-o în trecut. Dacă încerci să-L cunoști în acest fel, atunci Îl limitezi pe Dumnezeu, delimitându-L. Îl vezi pe Dumnezeu ca pe ceva foarte mic. Cum i-ar afecta asta pe oameni? Nu ai fi niciodată capabil să cunoști minunăția și supremația lui Dumnezeu, nici puterea, atotputernicia și anvergura autorității Lui. O asemenea înțelegere ar avea un impact asupra abilității tale de a accepta adevărul că Dumnezeu este Stăpânitorul tuturor lucrurilor, precum și a cunoașterii tale cu privire la adevărata identitate și adevăratul statut al lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, dacă înțelegerea ta asupra lui Dumnezeu are o anvergură limitată, ceea ce poți primi este, de asemenea, limitat. De aceea, trebuie să-ți lărgești anvergura și să-ți dezvolți orizonturile. Ar trebui să cauți să înțelegi totul – anvergura lucrării lui Dumnezeu, gestionarea Lui, stăpânirea Lui și toate lucrurile pe care le stăpânește și gestionează El. Prin aceste lucruri ar trebui să ajungi să înțelegi acțiunile lui Dumnezeu. Cu o astfel de înțelegere, vei ajunge să simți, fără să-ți dai seama, că Dumnezeu stăpânește, gestionează și aprovizionează toate lucrurile între ele și, de asemenea, vei simți cu adevărat că ești o parte și un membru al tuturor lucrurilor. Întrucât Dumnezeu aprovizionează toate lucrurile, și tu accepți stăpânirea și aprovizionarea lui Dumnezeu. Acesta este un fapt pe care nimeni nu îl poate nega. Toate lucrurile sunt supuse propriilor lor legi, sub stăpânirea lui Dumnezeu, iar sub stăpânirea lui Dumnezeu, toate lucrurile au propriile lor reguli pentru supraviețuire. Soarta și nevoile oamenilor sunt legate împreună de stăpânirea lui Dumnezeu și de aprovizionarea Lui. De aceea, sub stăpânirea și conducerea lui Dumnezeu, omenirea și toate lucrurile sunt interconectate, interdependente și strâns legate între ele. Acesta este scopul și valoarea creării tuturor lucrurilor de către Dumnezeu.

2 februarie 2014

Anterior: Dumnezeu Însuși, Unicul (VII)

Înainte: Dumnezeu Însuși, Unicul (IX)

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Taina întrupării (1)

În Epoca Harului, Ioan a pregătit calea pentru Isus. Ioan nu a putut să facă lucrarea lui Dumnezeu Însuși, ci pur și simplu a îndeplinit...

Dumnezeu Însuși, Unicul (VII)

Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor (I)O expunere a autorității lui Dumnezeu, a firii drepte a lui Dumnezeu și a sfințeniei lui...

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte

Contactează-ne pe Messenger