Efectul dorit al lucrării de cucerire este, mai presus de toate, ca trupul omului să nu se mai răzvrătească; cu alte cuvinte, ca mintea omului să dobândească o nouă cunoaștere de Dumnezeu, ca inima lui să-L asculte, în totalitate, iar omul să năzuiască să fie pentru Dumnezeu. Oamenii nu se consideră a fi fost cuceriți dacă temperamentul sau trupul se schimbă; când gândirea, conștiința și rațiunea omului se schimbă, adică, atunci când întreaga ta atitudine mentală se schimbă – atunci vei fi fost cucerit de Dumnezeu. Când te-ai hotărât să asculți și ai adoptat o nouă mentalitate, când nu-ți mai aduci niciuna dintre propriile noțiuni sau intenții cuvintelor și lucrării lui Dumnezeu și când creierul tău poate gândi în mod normal – adică, atunci când poți depune efort pentru Dumnezeu cu toată inima ta – atunci ești tipul de persoană care este pe deplin cucerită. În religie, mulți oameni pătimesc în mod semnificativ toată viața lor: își supun corpul și își poartă crucea și chiar continuă să sufere și să îndure până în pragul morții! Unii încă postesc în dimineața morții lor. Toată viața, își refuză mâncarea și îmbrăcămintea bună, concentrându-se doar la suferință. Ei sunt în stare să-și supună corpul și să se lepede de trup. Duhul lor este lăudabil pentru suferința îndelungată. Dar gândirea, noțiunile, atitudinea lor mentală și, într-adevăr, vechea lor natură nu au fost câtuși de puțin tratate. Sunt lipsiți de adevărata cunoaștere de sine. Chipul lui Dumnezeu din mintea lor este cel tradițional al unui Dumnezeu nedeslușit. Hotărârea lor de a pătimi pentru Dumnezeu vine din râvna și caracterul bun al umanității lor. Chiar dacă ei cred în Dumnezeu, nici nu-L înțeleg și nici nu cunosc voia Lui. Ei doar lucrează și suferă orbește pentru Dumnezeu. Nu pun niciun fel de preț pe discernământ, nu prea le pasă de cum trebuie să se asigure că slujirea lor împlinește, de fapt, voia lui Dumnezeu, și cu atât mai puțin sunt conștienți de cum să atingă cunoașterea de Dumnezeu. Dumnezeul pe care Îl slujesc nu este Cel în chipul Său inerent, ci un Dumnezeu pe care și L-au imaginat, despre care doar au auzit sau despre care doar au citit în legende. Apoi își folosesc imaginațiile bogate și cucernicia ca să pătimească pentru Dumnezeu și să preia lucrarea Sa, pe care El vrea s-o facă. Slujirea lor este prea inexactă, astfel încât, practic, niciunul dintre ei nu este cu adevărat în stare să slujească în acord cu voia lui Dumnezeu. Indiferent cu câtă bucurie suferă, perspectiva lor inițială asupra slujirii și chipul lui Dumnezeu din mintea lor rămân neschimbate, pentru că ei nu au fost supuși judecății, mustrării, rafinării lui și desăvârșirii Lui și pentru că nimeni nu i-a îndrumat folosind adevărul. Chiar dacă ei cred în Isus Mântuitorul, niciunul dintre ei nu L-a văzut vreodată. Ei Îl cunosc doar din legende și zvonuri. Drept urmare, slujba lor nu înseamnă decât să slujească la întâmplare, cu ochii închiși, ca un orb care își slujește propriul tată. Ce se poate obține, în cele din urmă, printr-o astfel de slujire? Și cine ar aproba-o? De la început până la sfârșit, slujirea lor nu se schimbă deloc, niciodată; ei primesc doar lecții făcute de om și își bazează slujirea numai pe naturalețea lor și pe propriile preferințe. Ce recompensă ar putea aduce acest lucru? Nici măcar Petru, care L-a văzut pe Isus, nu știa cum să slujească potrivit voii lui Dumnezeu; a ajuns să afle acest lucru la sfârșit, când era bătrân. Ce spune acest lucru despre acei oameni orbi care nu au experimentat câtuși de puțin tratarea sau emondarea și nu au avut pe nimeni care să-i călăuzească? Slujirea de astăzi a multora dintre voi nu este precum cea a acestor orbi? Toți cei care nu au primit judecată, emondare și tratare și care nu s-au schimbat – nu sunt ei toți cei cuceriți incomplet? La ce folosesc astfel de oameni? Dacă gândirea, cunoașterea ta despre viață și cunoașterea despre Dumnezeu nu arată nicio schimbare nouă și tu nu câștigi cu adevărat nimic, atunci nu vei realiza niciodată nimic remarcabil în slujirea ta! Fără o viziune și o nouă cunoaștere a lucrării lui Dumnezeu, nu ești cucerit. Modul tău de a-L urma pe Dumnezeu va fi apoi precum al celor care pătimesc și postesc: va avea o valoare mică! Eu spun că slujirea lor este inutilă tocmai pentru că este puțină mărturisire în ceea ce fac aceștia! De-a lungul vieții lor, acei oameni suferă și își petrec timp în închisoare; sunt veșnic răbdători, iubitori și își poartă veșnic crucea, sunt ridiculizați și respinși de lume, experimentează toate greutățile și, cu toate că sunt ascultători până la capăt, tot nu sunt cuceriți și nu pot oferi nicio mărturie despre faptul că sunt cuceriți. Ei au suferit mult, însă, în sinea lor, nu-L cunosc deloc pe Dumnezeu. Nu au fost tratate niciunele dintre lor gânduri, vechile noțiuni, practici religioase, cunoașteri făcute de om și idei umane. Nu există nici cea mai mică urmă de cunoaștere nouă în ele. Nicio parte din cunoașterea lor de Dumnezeu nu este adevărată sau corectă. Ei au înțeles greșit voia lui Dumnezeu. Îl slujește asta pe Dumnezeu? Indiferent de cunoașterea ta de Dumnezeu din trecut, dacă astăzi rămâne la fel și tu continui să-ți bazezi cunoașterea de Dumnezeu pe propriile tale noțiuni și idei, indiferent de ceea ce face El, adică, dacă spui că nu ai nicio cunoaștere nouă, adevărată de Dumnezeu și dacă eșuezi să cunoști adevărata imagine și firea a lui Dumnezeu, dacă a ta cunoaștere de Dumnezeu este încă ghidată de gândirea feudală, superstițioasă, și încă se naște din imaginația și noțiunile umane, atunci nu ai fost cucerit. Toate cuvintele pe care ți le spun acum sunt menite să-ți permită să afli și să ai această cunoaștere pentru a te conduce la o mai nouă și corectă cunoaștere; de asemenea, sunt menite să elimine vechile noțiuni și cunoștințe pe din tine, astfel încât să poți avea o nouă cunoaștere. Dacă mănânci și bei cu adevărat cuvintele Mele, atunci cunoașterea ta se va schimba în mod considerabil. Atât timp cât mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu cu o inimă ascultătoare, perspectiva ta va fi schimbată. Atât timp cât poți accepta mustrările repetate, vechea ta mentalitate se va schimba treptat. Atât timp cât vechea ta mentalitate este complet înlocuită cu cea nouă, practica ta se va schimba, de asemenea, corespunzător. În acest fel, slujirea ta va deveni din ce în ce mai precisă, din ce în ce mai capabilă să împlinească voia lui Dumnezeu. Dacă îți poți schimba viața, cunoștințele despre viața umană și multele noțiuni t despre Dumnezeu, atunci naturalețea ta se va diminua treptat. Doar acest lucru este rezultatul când oamenii sunt cuceriți de Dumnezeu, este schimbarea care se petrece în oameni. Dacă, în credința ta în Dumnezeu, tot ceea ce știi este să-ți supui corpul, să înduri și să suferi, iar tu nu știi dacă acest lucru este bun sau rău, cu atât mai puțin de dragul cui îl faci, atunci cum poate o astfel de practică să ducă la schimbare?

Să înțelegeți că ceea ce vă cer nu este să vă țineți trupul în robie sau să vă împiedicați creierul să aibă gânduri arbitrare. Acesta nu este nici scopul lucrării, nici lucrarea care trebuie făcută chiar acum. Chiar în acest moment, trebuie să aveți cunoaștere din aspectul pozitiv, ca să vă puteți schimba. Cea mai necesară acțiune este să vă înzestrați cu cuvintele lui Dumnezeu, adică să vă dotați pe deplin cu adevărul și viziunea prezentului și apoi să mergeți și să le puneți în practică. Aceasta este responsabilitatea voastră. Nu vă cer să căutați și să câștigați o iluminare și mai mare. În prezent, pur și simplu nu aveți statura pentru aceasta. Ceea ce vi se cere este să faceți tot ce puteți pentru a mânca și a bea cuvintele lui Dumnezeu. Trebuie să înțelegeți lucrarea lui Dumnezeu și să vă cunoașteți natura, esența și acea veche viață a voastră. Mai ales, trebuie să cunoașteți acele practici greșite și absurde din trecut și acțiunile umane în care v-ați implicat. Pentru a vă schimba, trebuie să începeți prin schimbarea gândirii voastre. Întâi, înlocuiți vechea voastră gândire cu cea nouă și lăsați noua gândire să vă guverneze cuvintele, acțiunile și viața. Asta i se cere fiecăruia dintre voi astăzi. Nu practicați și nu urmați orbește. Ar trebui să aveți o bază și o țintă. Nu vă păcăliți pe voi înșivă. Ar trebui să știți exact pentru ce este credința voastră în Dumnezeu, ce ar trebui să fie obținut din ea și în ce ar trebui să intrați chiar acum. Este imperativ să știi toate acestea.

Ridicarea vieții și creșterea calibrului este în ce ar trebui să intrați voi în prezent. În plus, trebuie să schimbați acele vechi perspective din trecutul vostru, să vă schimbați gândirea și noțiunile. Întreaga voastră viață are nevoie de reînnoire. Când cunoștințele tale despre faptele lui Dumnezeu se schimbă, când ai o nouă cunoaștere a adevărului despre tot ceea ce spune El și când cunoașterea din tine este ridicată, viața ta se va schimba în bine. Toate lucrurile pe care le fac și spun acum oamenii sunt practice. Acestea nu sunt doctrine ci, mai degrabă, lucrurile de care oamenii au nevoie pentru viața lor și ceea ce ar trebui să aibă. Aceasta este schimbarea care are loc în oameni în timpul lucrării de cucerire, schimbarea pe care oamenii ar trebui s-o experimenteze și este efectul obținut în urma cuceririi lor. Când ți-ai schimbat gândirea, ai adoptat o nouă atitudine mentală, ți-ai răsturnat noțiunile, intențiile și raționamentele logice din trecut, ai aruncat acele lucruri adânc înrădăcinate în tine și ai câștigat o nouă cunoaștere a credinței în Dumnezeu, atunci mărturiile pe care le dai vor fi ridicate și întreaga ta ființă se va fi schimbat cu adevărat. Toate acestea sunt lucrurile cele mai practice, realiste și importante – lucruri pe care oamenii nu le-au putut pricepe în trecut și lucruri în care nu s-au putut implica. Ele sunt adevărata lucrare a Duhului. Cum anume ai înțeles Biblia în trecut? Supune-o comparației astăzi și îți vei da seama. În trecut, ai înălțat în mintea ta pe Moise, Petru, Pavel sau toate acele afirmații și perspective biblice și le-ai pus pe un piedestal. Acum, dacă ți s-ar cere să pui Biblia pe un piedestal, ai face-o? Ai vedea că Biblia conține prea multe înregistrări scrise de om și că Biblia este doar o descriere a două etape ale lucrării lui Dumnezeu. Este o carte de istorie. Nu înseamnă că s-au schimbat cunoștințele tale despre aceasta? Dacă astăzi ai cerceta cu atenție genealogia lui Isus dată în Evanghelia după Matei, ai spune: „Genealogia lui Isus? Aberații! Aceasta este genealogia lui Iosif, nu a lui Isus. Nu există nicio relație între Isus și Iosif”. Când cercetezi acum Biblia, înțelegerea ta despre ea este diferită, adică perspectiva ta s-a schimbat, iar tu îi aduci un nivel mai înalt de cunoaștere decât savanții seniori din religie. Dacă ți-ar spune cineva că există ceva în această genealogie, ai răspunde: „Ce anume? Haide și explică-mi. Isus și Iosif nu sunt înrudiți. Nu știi asta? Poate Isus să aibă o genealogie? Cum poate avea strămoși Isus? Cum poate fi El urmașul omului? Trupul Lui S-a născut din Maria; Duhul Lui este Duhul lui Dumnezeu, nu al unui om. Isus este Fiul preaiubit al lui Dumnezeu, deci poate avea o genealogie? Cât S-a aflat pe pământ, nu a fost un membru al omenirii, deci cum poate avea El o genealogie?” Când analizezi genealogia și explici, în mod clar, adevărul lăuntric, împărtășind ceea ce ai înțeles, acea persoană va fi lăsată fără cuvinte. Unii oameni vor face referire la Biblie și te vor întreba: „Isus a avut o genealogie. Dumnezeul tău de astăzi are o genealogie?” Le vei spune apoi cunoștințele tale, care sunt cele mai realiste dintre toate și, în acest fel, cunoașterea ta va fi obținut un efect. De fapt, Isus nu este deloc înrudit cu Iosif și cu atât mai puțin cu Avraam; El pur și simplu S-a născut în Israel. Dumnezeu, totuși, nu este un israelit sau un descendent al israeliților. Faptul că S-a născut în Israel nu înseamnă în mod neapărat că Dumnezeu este doar Dumnezeul israeliților. Numai de dragul lucrării Sale a săvârșit El lucrarea întrupării. Dumnezeu este Dumnezeul întregii creații din univers. El doar a dus la bun sfârșit o etapă a lucrării Sale mai întâi în Israel, după care a început să lucreze printre națiunile neamurilor. Totuși, oamenii L-au considerat pe Isus Dumnezeul israeliților și, mai mult decât atât, L-au plasat printre aceștia și printre urmașii lui David. Biblia spune că, la sfârșitul zilelor, numele lui Iahve va fi mare printre națiunile neamurilor, adică Dumnezeu va lucra în timpul zilelor de pe urmă printre națiunile neamurilor. Faptul că Dumnezeu S-a întrupat în Iudeea arată că Dumnezeu îi iubește doar pe evrei. Lucrul acesta s-a întâmplat doar pentru că a fost necesar lucrării; nu se poate ca Dumnezeu să Se fi întrupat în Israel (pentru că israeliții erau poporul Său ales). Oare aleșii lui Dumnezeu nu se găsesc și în rândul națiunilor neamurilor? Lucrarea s-a extins la națiunile neamurilor după ce Isus a terminat de lucrat în Iudeea. (Israeliții au numit toate națiunile, cu excepția Israelului, „națiunile neamurilor”.) De fapt, în acele națiuni ale neamurilor se aflau și aleșii lui Dumnezeu; doar că pe atunci, nu s-a făcut nicio lucrare acolo. Oamenii au insistat atât de mult asupra importanței Israelului, deoarece primele două etape ale lucrării au avut loc în Israel, în timp ce în rândul națiunilor neamurilor nu s-a făcut nicio lucrare. Lucrarea în rândul națiunilor neamurilor începe doar astăzi și, de aceea oamenilor li se pare greu să o accepte. Dacă poți să înțelegi cu claritate toate aceste lucruri, dacă poți să asimilezi și să privești corect acest fapt, vei avea o cunoaștere precisă a Dumnezeului de astăzi și din trecut și această nouă cunoaștere va fi mai înaltă decât cunoașterea de Dumnezeu avută de toți sfinții de-a lungul istoriei. Dacă experimentezi lucrarea de astăzi și auzi azi cuvântările personale ale lui Dumnezeu și totuși nu-L cunoști pe Dumnezeu în totalitatea Sa, iar căutarea ta rămâne așa cum a fost întotdeauna și nu este înlocuită cu nimic nou, mai ales dacă experimentezi toată această lucrare cuceritoare, dar, în cele din urmă, în tine nu poate fi văzută niciun fel de schimbare, atunci nu este credința ta la fel ca acelora care caută pâine doar pentru a-și satisface foamea? În acel caz, lucrarea de cucerire nu va fi obținut niciun efect în tine. Atunci nu vei deveni unul dintre cei care urmează să fie alungați?

Când întreaga lucrare de cucerire va ajunge la final, este imperativ ca voi toți să înțelegeți că Dumnezeu nu este numai Dumnezeul israeliților ci, mai degrabă, al întregii creații. El a creat întreaga omenire, nu doar pe israeliți. Dacă spui că El este doar Dumnezeul israeliților sau că este imposibil ca El să fie întrupat în orice națiune din afara Israelului, atunci încă mai ai dobândit cunoștințe în timpul lucrării de cucerire și nu recunoști câtuși de puțin că Dumnezeu este Dumnezeul tău; recunoști doar că El S-a mutat din Israel în China și este forțat să fie Dumnezeul tău. Dacă acesta este modul în care încă vezi lucrurile, atunci lucrarea Mea a fost neroditoare în tine, iar tu nu ai înțeles nimic din ce am spus Eu. Dacă, în cele din urmă, scrii o altă genealogie pentru Mine, cum a făcut Matei, găsindu-Mi un înaintaș potrivit și un străbun corect – astfel încât Dumnezeu să aibă două genealogii pentru cele două întrupări ale Sale – atunci, nu ar fi aceea cea mai mare glumă din lume? Nu ai deveni tu, această „persoană bine intenționată”, care Mi-a găsit o genealogie, cineva care L-a împărțit pe Dumnezeu? Ești capabil să-ți asumi povara acestui păcat? După toată această lucrare de cucerire, dacă tot nu crezi că El este Dumnezeul întregii creații, dacă tot crezi că El este doar Dumnezeul israeliților, nu ești cineva care I se împotrivește, în mod deschis, lui Dumnezeu? Scopul de a te cuceri astăzi este ca tu să recunoști că Dumnezeu este Dumnezeul tău, dar și al celorlalți și, cel mai important, Dumnezeul tuturor celor care Îl iubesc și al întregii creații. El este Dumnezeul israeliților și al poporului Egiptului. El este Dumnezeul britanicilor și al americanilor. El nu este doar Dumnezeul lui Adam și al Evei, ci și al tuturor urmașilor lor. El este Dumnezeul a tot ce este în Ceruri și pe pământ. Toate familiile, fie ele israelite sau ale neamurilor, sunt în mâinile unui singur Dumnezeu. Nu numai că a lucrat în Israel câteva mii de ani și S-a născut odinioară în Iudeea, dar astăzi El coboară în China, acest loc unde marele balaur roșu stă încolăcit. Dacă faptul de a Se fi născut în Iudeea Îl face Împărat al iudeilor, atunci coborârea printre voi toți astăzi nu-L face Dumnezeul vostru? El i-a condus pe israeliți și S-a născut în Iudeea și, de asemenea, într-un ținut al neamurilor. Nu este toată lucrarea Lui făcută pentru întreaga omenire pe care a creat-o? Îi iubește El pe israeliți însutit și le urăște pe neamuri înmiit? Nu aceasta este noțiunea voastră? Problema nu este că El nu a fost niciodată Dumnezeul vostru, ci, mai degrabă, că voi nu-L recunoașteți; problema nu e că Dumnezeu nu dorește să fie Dumnezeul vostru, ci, mai degrabă, că voi Îl respingeți. Cine dintre cei creați nu este în mâinile Atotputernicului? În cucerirea voastră de astăzi, scopul nu este acela ca voi să recunoașteți că El nu este nimeni altul decât Dumnezeul vostru? Dacă încă mai susțineți că El este doar Dumnezeul israeliților și că originea nașterii Lui este casa lui David din Israel, că nicio altă națiune decât Israelul nu este calificată să-L „producă” pe Dumnezeu și, chiar mai puțin, că nicio familie a neamurilor nu este capabilă să primească personal lucrarea lui Iahve – dacă tot crezi astfel, atunci, aceasta nu te face un opozant încăpățânat? Nu te concentra întotdeauna pe Israel. Dumnezeu este chiar aici, printre voi, astăzi. Nu ar trebui nici să continui să privești spre Cer. Nu mai tânji după Dumnezeul tău din Cer! Dumnezeu a venit în mijlocul vostru, deci cum poate fi El în Cer? Nu ai crezut prea mult timp în Dumnezeu și, totuși, ai multe noțiuni despre El, până în punctul în care nu îndrăznești să crezi, pentru o clipă, că Dumnezeul israeliților ar binevoi să vă onoreze cu prezența Lui. Chiar și mai puțin îndrăzniți să vă gândiți la modul în care L-ați putea vedea pe Dumnezeu arătându-Se personal, având în vedere cât de insuportabil de întinați sunteți. Nu v-ați gândit niciodată nici la cum ar putea Dumnezeu să coboare personal într-un ținut al neamurilor. El ar trebui să coboare pe Muntele Sinai sau pe Muntele Măslinilor și să Se arate israeliților. Nu sunt toate neamurile (adică, oamenii din afara Israelului) obiecte ale urii Sale? Cum ar putea să lucreze El personal printre ele? Toate acestea sunt noțiunile profund înrădăcinate pe care le-ați dezvoltat de-a lungul multor ani. Scopul de a vă cuceri astăzi este de a nimici aceste noțiuni ale voastre. Astfel vedeți că arătarea personală a lui Dumnezeu printre voi – nu pe Muntele Sinai sau pe Muntele Măslinilor, ci printre oamenii pe care El nu i-a condus niciodată înainte. După ce Dumnezeu a dus la bun sfârșit cele două etape ale lucrării Sale în Israel, israeliții și toate neamurile asemănătoare au ajuns să nutrească noțiunea potrivit căreia deși este adevărat că Dumnezeu a creat toate lucrurile, El este dornic doar să fie Dumnezeul israeliților, nu al neamurilor. Israeliții cred următoarele: El nu poate fi decât Dumnezeul nostru, nu al vostru, al neamurilor, și pentru că nu vă temeți de Iahve, prin urmare, Iahve – Dumnezeul nostru – vă detestă. Acei evrei cred și următoarele: Domnul Isus Și-a asumat chipul nostru, al poporului evreu, și este un Dumnezeu care poartă semnul poporului evreu. Dumnezeu lucrează printre noi. Chipul lui Dumnezeu și al nostru sunt asemănătoare; chipul nostru este aproape de cel al lui Dumnezeu. Domnul Isus este Împăratul nostru, al evreilor; neamurile nu sunt apte să primească o mântuire atât de mare. Domnul Isus este jertfa de păcat pentru noi, evreii. Doar pe baza celor două etape ale lucrării, israeliții și poporul evreu au format toate aceste noțiuni. Îl revendică, în mod autoritar, pe Dumnezeu pentru ei înșiși, fără a admite că El este, de asemenea, Dumnezeul neamurilor. În acest fel, Dumnezeu a devenit o lacună în inimile neamurilor. Acest lucru este din cauza faptului că toată lumea a ajuns să creadă că El nu vrea să fie Dumnezeul neamurilor și că îi place doar pe israeliți – aleșii Săi – și îi iubește pe evrei, în special pe ucenicii care L-au urmat. Nu știi că lucrarea pe care Iahve și Isus au făcut-o este pentru supraviețuirea întregii omeniri? Recunoști acum că El este Dumnezeul vostru, al tuturor celor născuți în afara Israelului? Nu este Dumnezeu chiar aici, în mijlocul vostru, astăzi? Acest lucru nu poate fi un vis, nu-i așa? Nu acceptați această realitate? Nu îndrăzniți să credeți sau să vă gândiți la aceasta. Indiferent de modul în care vedeți lucrurile, nu este Dumnezeu chiar aici, în mijlocul vostru? Încă vă este teamă să credeți aceste cuvinte? Începând cu această zi, nu sunt aleșii Săi toți oamenii cuceriți și toți cei care vor să fie discipolii Lui? Nu sunteți voi toți, cei care sunteți astăzi adepți, poporul ales din afara Israelului? Statutul vostru nu este același cu cel al israeliților? Nu sunt toate acestea ceea ce ar trebui să recunoașteți? Nu este acesta scopul lucrării cuceririi voastre? Din moment ce Îl puteți vedea pe Dumnezeu, El va fi Dumnezeul vostru pentru totdeauna, de la început și în viitor. El nu vă va abandona, atât timp cât toți sunteți dornici să-L urmați și să fiți făpturile Sale loiale și ascultătoare.

Indiferent cât de mult aspiră oamenii să-L iubească pe Dumnezeu, ei au fost în general ascultători în a-L urma până astăzi. Abia la sfârșit, când se va încheia această etapă a lucrării, ei se vor căi pe deplin. Adică, atunci când oamenii vor fi cu adevărat cuceriți. Chiar acum, ei sunt doar în procesul de a fi cuceriți. În momentul în care se va termina lucrarea, ei vor fi complet cuceriți, însă nu asta e situația chiar acum! Deși toată lumea este convinsă, asta nu înseamnă că oamenii au fost pe deplin cuceriți. Acest lucru este din cauza faptului că, în prezent, oamenii au văzut doar cuvinte, și nu evenimente bazate pe fapte, iar ei rămân nesiguri, indiferent cât de profund cred. De aceea, numai cu acel ultim eveniment faptic – cuvintele care devin realitate – oamenii vor fi complet cuceriți. Chiar acum, acești oameni sunt cuceriți pentru că aud multe taine despre care nu au auzit niciodată. Dar, în sinea lor, toți caută încă și așteaptă câteva evenimente faptice care le permit să vadă că fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este actualizat. Doar atunci vor fi pe deplin convinși. Doar când, în cele din urmă, toți au văzut aceste realități faptice actualizate, iar acestea i-au făcut să fie siguri, ei vor arăta convingere în inimile lor, în discursul și în ochii lor și vor fi pe deplin convinși din adâncul inimilor lor. Aceasta este natura omului. Trebuie să vedeți că toate cuvintele se adeveresc, să vedeți câteva evenimente factuale care se întâmplă și să vedeți dezastre care se abat asupra anumitor oameni, iar atunci veți fi pe deplin convinși în adâncul sufletului. Ca și evreii, vă preocupă să vedeți semnele și minuni. Eșuați permanent în a vedea că există semne și minuni și că se întâmplă lucruri reale care sunt menite să vă deschidă foarte mult ochii. Fie că se pogoară cineva din cer, fie că este un stâlp de nori care vă vorbește sau că Eu îl exorcizez pe unul dintre voi, ori că glasul Meu bubuie ca un tunet printre voi, voi ați vrut și vă veți dori întotdeauna să vedeți acest tip de eveniment. Se poate spune că, în credința în Dumnezeu, dorința voastră cea mai mare este să-L vedeți pe Dumnezeu venind și arătându-vă personal un semn. Atunci veți fi mulțumiți. Pentru a vă cuceri pe voi, oamenii, Eu trebuie să realizez o lucrare asemănătoare cu crearea cerului și pământului și apoi, în plus, să vă arăt un soi de semn. Apoi, inimile voastre vor fi cucerite complet.