5. Cum să rezolvăm problema plăcerilor trupești ale familiei

Cuvintele lui Dumnezeu din Biblie

„Dacă vine cineva la Mine şi nu-şi urăşte tatăl, mama, soţia, copiii, fraţii, surorile, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:26).

„Oricine dintre voi care nu renunță la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:33).

„El le-a răspuns: Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casa sau soţia, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii de dragul Împărăţiei lui Dumnezeu şi care să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine – viaţă veşnică” (Luca 18:29-30).

Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic al zilelor de pe urmă

Influențe dăunătoare, pe care mii de ani de „spirit înalt al naționalismului” le-au lăsat adânc în inima omului, precum și gândirea feudală, prin care oamenii sunt legați și înlănțuiți, fără un dram de libertate, fără nicio voință de a aspira sau a persevera, nicio dorință de a face progrese, rămânând, în schimb, negativ și regresiv, înrădăcinat într-o mentalitate de sclav, și așa mai departe – acești factori obiectivi au conferit o distribuție urâtă și o mizerie permanentă a concepției ideologice, idealurilor, moralității și firii umanității. Oamenii, s-ar părea, trăiesc într-o lume întunecată a terorismului pe care niciunul dintre ei nu caută să o depășească și, niciunul dintre ei nu se gândește să avanseze spre o lume ideală; mai degrabă, ei sunt mulțumiți cu soarta lor în viață, să-și petreacă zilele născând și crescând copiii, străduindu-se, transpirând, făcându-și treburile casnice, visând la o familie confortabilă și fericită, la afecțiune conjugală, la copii ascultători, la bucurie în anii lor de amurg, în timp ce-și trăiesc, în pace, viețile… Timp de zeci, mii, zeci de mii de ani până acum, oamenii și-au risipit timpul, în acest fel, fără ca nimeni să-și creeze o viață desăvârșită. Toți intenționează doar să se ucidă reciproc în această lume întunecată, în cursa pentru faimă și avere, și să se provoace unul pe celălalt. Cine a căutat vreodată intențiile lui Dumnezeu? A fost cineva vreodată atent la lucrarea lui Dumnezeu? Toate părțile umanității, ocupate de influența întunericului, au devenit, de mult timp, natură umană și, astfel, este destul de dificil de îndeplinit lucrarea lui Dumnezeu, iar oamenii au chiar mai puțină inimă pentru a acorda atenție la ceea ce Dumnezeu le-a încredințat astăzi.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea și intrarea (3)”

Cine poate să se sacrifice cu adevărat și complet pentru Mine și să-și ofere totul de dragul Meu? Sunteți cu toții fără tragere de inimă, gândurile vă umblă de colo colo, vă gândiți la casă, la lumea de afară, la mâncare și îmbrăcăminte. În ciuda faptului că te afli aici, înaintea Mea, făcând lucruri pentru Mine, adânc în sinea ta încă te mai gândești la soția ta, la copiii tăi și la părinții tăi de acasă. Sunt toate aceste lucruri proprietatea ta? De ce nu îi încredințezi mâinilor Mele? Nu ai suficientă credință în Mine? Sau te temi cumva că voi face aranjamente nepotrivite pentru tine? De ce te-ngrijorezi mereu de familia trupului tău? Mereu tânjești după cei dragi ție! Am Eu un anumit loc în inima ta? Încă mai vorbești despre a-Mi permite să am stăpânire în interiorul tău și să-ți ocup întreaga ființă – toate acestea sunt minciuni înșelătoare! Câți dintre voi sunt dedicați bisericii cu toată inima? Și câți dintre voi nu vă gândiți la voi înșivă, ci acționați de dragul Împărăției de astăzi? Gândiți-vă cu mare atenție la acest lucru.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 59

Toți M-ați urmat în acești ani, dar nu Mi-ați dat niciodată o iotă de loialitate. În schimb, ați gravitat în jurul celor pe care îi iubiți și al lucrurilor care vă plac – atât de mult încât tot timpul și oriunde vă duceți, le țineți mereu aproape de inimile voastre și nu le-ați abandonat niciodată. Ori de câte ori deveniți dornici sau pasionați de un anume lucru pe care-l iubiți, aceasta se petrece chiar în timp ce Mă urmați sau chiar când Îmi ascultați cuvintele. Așadar, Eu spun că folosiți loialitatea pe care o cer de la voi, ca, de fapt, să prețuiți „animalele de companie” și să le fiți loiali. Cu toate că puteți sacrifica un lucru sau două pentru Mine, aceasta nu vă reprezintă pe toți și nu dovedește că Eu sunt Acela căruia Îi sunteți cu adevărat loiali. Vă implicați în acțiunile de care sunteți pasionați: unii oameni sunt loiali fiilor și fiicelor, alții sunt bărbaților, soțiilor, bogăției, muncii, superiorilor, statutului social sau femeilor. Niciodată nu vă simțiți obosiți sau supărați în privința lucrurilor cărora le sunteți credincioși; în schimb, deveniți și mai dornici să aveți aceste lucruri în cantități mai mari și de o mai bună calitate și niciodată nu renunțați. Eu și cuvintele Mele suntem întotdeauna împinși în spatele lucrurilor de care sunteți pasionați. Și nu aveți de ales decât să le plasați la urmă. Sunt chiar unii care păstrează acest ultim loc pentru lucruri cărora le sunt credincioși, dar pe care încă nici nu le-au descoperit. În inimile lor, n-a existat niciodată nicio fărâmă din Mine. S-ar putea să credeți că vă cer prea mult sau că vă acuz pe nedrept, dar v-ați gândit vreodată că, deși vă petreceți fericiți timpul cu familia, nu Mi-ați fost credincioși nici măcar o dată? În astfel de momente, nu vă doare? Atunci când inimile voastre sunt pline de bucurie și sunteți răsplătiți pentru munca voastră, nu vă simțiți descurajați că nu v-ați aprovizionat cu suficient adevăr? Când ați plâns pentru că nu ați primit aprobarea Mea? Vă frământați creierii și suferiți mult pentru fiii și fiicele voastre, dar totuși nu sunteți mulțumiți; mai credeți că nu ați făcut destul pentru ei, că nu ați făcut tot ce v-a stat în puteri pentru ei. Totuși, față de Mine, ați fost mereu nepăsători și neglijenți; sunt doar în amintirile voastre, dar nu rezist în inimile voastre. Pentru voi, devotamentul și eforturile Mele rămân întotdeauna insesizabile, iar voi nu le-ați apreciat niciodată. Voi doar vă angajați într-o scurtă reflecție și aveți impresia că este suficient. O astfel de „loialitate” nu este aceea după care mult am râvnit, ci mai degrabă ceea ce de multă vreme disprețuiesc.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cui îi ești credincios?”

Nu Eu sunt în cugetul vostru în fiecare moment, nici adevărul care de la Mine purcede, ci soții sau soțiile voastre, fiii voștri, fiicele, și lucrurile pe care le mâncați și îmbrăcați. Vă gândiți cum să dobândiți o și mai importantă, și mai mare bucurie. Însă chiar și după ce vă umpleți stomacul până la refuz, oare nu sunteți tot niște cadavre? Chiar și atunci când vă împodobiți, la exterior, cu ținute atât de frumoase, nu sunteți oare tot niște cadavre ambulante, lipsite de vitalitate? Vă spetiți de dragul stomacului vostru, până când părul vostru ajunge să fie presărat cu fire cărunte, dar niciunul dintre voi nu sacrifică un singur fir de păr pentru lucrarea Mea. Sunteți mereu pe fugă, solicitându-vă trupul și storcându-vă creierul, de dragul trupului vostru și pentru fiii și fiicele voastre, însă niciunul dintre voi nu arată vreo preocupare sau vreo grijă față de intențiile Mele. Oare ce mai sperați să obțineți de la Mine?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Mulți sunt chemați, puțini sunt aleși”

Cei care Îl urmează pe Dumnezeu trebuie măcar să se poată lepăda de tot ceea ce au. Dumnezeu a spus în Biblie: „Oricine dintre voi care nu renunță la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:33). Ce înseamnă să te lepezi de tot ceea ce ai? Înseamnă să renunți la familie, la muncă, la toate legăturile lumești. E ceva ușor de făcut? Este foarte dificil. Fără voința de a o face, nu se poate realiza sub nicio formă. Când cineva are voința să renunțe, are în mod natural și voința de a îndura greutățile. Dacă cineva nu poate îndura greutățile, nu va putea renunța la nimic, cu toate că și-ar dori. Sunt și unii cărora, după ce au renunțat la familiile lor și s-au îndepărtat de cei dragi, li se face dor după ce-și îndeplinesc îndatoririle pentru un timp. Dacă într-adevăr nu pot suporta, ar putea să fugă acasă în secret ca să arunce o privire și apoi să se întoarcă la îndeplinirea îndatoririlor. Unele persoane care și-au părăsit căminul pentru a-și îndeplini îndatoririle nu se pot stăpâni să nu li se facă dor de cei dragi de Anul Nou sau de alte sărbători și, când toată lumea doarme noaptea, plâng în secret. Când termină, se roagă la Dumnezeu și se simt mult mai bine, după care revin la îndeplinirea îndatoririlor. Chiar dacă oamenii aceștia au putut să renunțe la familiile lor, nu sunt capabili să îndure o mare suferință. Dacă nu pot scăpa nici măcar de aceste sentimente pentru relațiile trupului, cum vor putea ei oare să se sacrifice sincer pentru Dumnezeu? Unii sunt capabili să se lepede de tot ceea ce au și să-L urmeze pe Dumnezeu, renunțând la slujbele și familiile lor – dar care este scopul lor atunci când fac acest lucru? Unii încearcă să dobândească har și binecuvântări și alții, ca Pavel, sunt doar în căutarea unei cununi și a unei recompense. Puțini se leapădă de tot ceea ce au pentru a dobândi adevărul și viața și pentru a atinge mântuirea. Deci, care dintre aceste căutări este în acord cu voia lui Dumnezeu? Este, desigur, căutarea adevărului și câștigarea vieții. Acest lucru este întru totul conform voii lui Dumnezeu și este cea mai importantă parte din credința în Dumnezeu. Poate cineva să câștige adevărul dacă nu se leapădă de lucrurile sau bogățiile lumești? Categoric nu. […] Vei putea intra în Împărăția lui Dumnezeu doar dacă te lepezi de tot ceea ce este important pentru tine, pentru a-L urma pe Dumnezeu și a-ți face datoria, pentru a urmări adevărul și a câștiga viață. Ce înseamnă să intri în Împărăția lui Dumnezeu? Înseamnă că ești capabil să renunți la tot ceea ce ai și să-L urmezi pe Dumnezeu, să iei aminte la cuvintele Lui și să te supui rânduielii Lui, să I te supui întru totul; înseamnă că El a devenit Domnul și Dumnezeul tău. Pentru Dumnezeu, acest lucru înseamnă că ai intrat în Împărăția Lui și, indiferent ce dezastre se abat asupra ta, te vei bucura de protecția Lui, vei putea supraviețui și vei fi unul dintre oamenii din Împărăția Lui. Dumnezeu te va recunoaște ca adeptul Lui sau îți va promite să te desăvârșească, dar, prima dată, trebuie să-L urmezi pe Hristos. Doar astfel vei fi inclus în pregătirea pentru Împărăție. Dacă nu-L urmezi pe Hristos și ești în afara Împărăției lui Dumnezeu, Dumnezeu nu te va recunoaște. Și, dacă Dumnezeu nu te recunoaște, chiar dacă îți dorești să fii mântuit și să câștigi promisiunea lui Dumnezeu și desăvârșirea Lui, vei putea dobândi aceste lucruri? Nu vei putea. Dacă îți dorești să primești aprobarea lui Dumnezeu, trebuie mai întâi să fii vrednic să intri în Împărăția Lui. Dacă te poți lepăda de tot ceea ce ai pentru a urmări adevărul, dacă poți căuta adevărul în timp ce îți îndeplinești datoria, dacă poți acționa conform principiilor și dacă ai mărturii adevărate bazate pe experiență, atunci ești vrednic să intri în Împărăția lui Dumnezeu și să-I primești promisiunea. Dacă nu te poți lepăda de tot ceea ce ai pentru a-L urma pe Dumnezeu, nu ești demn să intri în Împărăția Lui și nu ai dreptul la binecuvântarea și la promisiunea Lui. Sunt multe persoane care au renunțat acum la tot ceea ce au și care își îndeplinesc îndatoririle în casa lui Dumnezeu, dar, cu toate acestea, nu vor putea neapărat să atingă adevărul. O persoană trebuie să iubească adevărul și să-l poată accepta înainte de a-l câștiga. Dacă cineva nu caută adevărul, nu-l poate dobândi. Ca să nu mai vorbim despre cei care își îndeplinesc datoria în timpul liber – experiența lor cu lucrarea lui Dumnezeu este atât de limitată, încât dobândirea adevărului va fi și mai dificilă pentru ei. Dacă cineva nu-și îndeplinește datoria sau nu urmărește adevărul, va rata minunata ocazie de a atinge mântuirea și desăvârșirea lui Dumnezeu. Unii oameni pretind că ei cred în Dumnezeu, dar nu își îndeplinesc îndatoririle și caută doar lucruri lumești. Înseamnă asta că renunță la tot ceea ce au? Dacă cineva crede în felul acesta în Dumnezeu, Îl va putea urma până la capăt? Priviți la discipolii Domnului Isus: printre ei erau pescari, țărani și un perceptor. Când Domnul Isus le-a strigat: „Urmați-Mă!”, și-au lăsat slujbele și L-au urmat pe Domnul. Nu s-au mai gândit la slujbele lor sau dacă vor avea apoi o cale de supraviețuire în lume și L-au urmat de îndată pe Domnul Isus. Petru I s-a dedicat Lui cu toată inima, îndeplinind însărcinarea dată de Domnul Isus până la capăt și persistând în datoria lui. De-a lungul întregii sale vieți, el a urmărit iubirea lui Dumnezeu și, la final, a fost desăvârșit de Dumnezeu. În prezent, sunt unii oameni care nici măcar nu reușesc să se lepede de tot ceea ce au și, totuși, își doresc să pătrundă în Împărăție. Oare nu visează?

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

(Răspunsuri la întrebările fraților și surorilor)

(Încă sunt constrâns de afecțiunea pe care o port membrilor familiei mele în timp ce îmi fac datoria. Adeseori îmi este dor de ei și aceasta afectează realizarea datoriei mele. Starea mea s-a mai îmbunătățit în ultima vreme, dar încă sunt uneori îngrijorat că marele balaur roșu va aresta membri ai familiei mele pentru a mă amenința pe mine și mă tem că atunci nu voi mai putea să rămân ferm.) Acestea sunt temeri neîntemeiate. Când te gândești la astfel de lucruri, trebuie să cauți adevărul pentru a găsi rezolvarea. Trebuie să înțelegi că, indiferent de împrejurările cu care te confrunți, Dumnezeu a orchestrat și a rânduit totul. Trebuie să înveți să te supui lui Dumnezeu și să poți căuta adevărul și rămâne ferm atunci când te confrunți cu orice situație. Aceasta este o lecție pe care oamenii trebuie să o învețe. Ar trebui să meditezi deseori: cum experimentezi udarea și păstorirea din partea lui Dumnezeu în astfel de perioade de timp? Care e adevărata ta statură? Cum ar trebui să-ți îndeplinești datoria de ființă creată? Trebuie să deslușești aceste lucruri! Dacă te poți gândi la marele balaur roșu care te amenință, atunci de ce nu te gândești cum ai putea pătrunde în adevăr? De ce nu meditezi la adevăr? (Când îmi vin astfel de gânduri, mă rog lui Dumnezeu și îmi iau angajamentul că Îi voi rămâne credincios până la moarte, dacă într-o zi voi ajunge cu adevărat să mă confrunt cu astfel de împrejurări. Dar chiar mă tem că nu voi reuși, din cauza staturii mele mici.) Atunci, te rogi: „Dumnezeule, mă tem că nu voi putea reuși cu statura mea mică. Mă tem de moarte. Te rog, nu face asta. Poți să o faci atunci când voi avea statura necesară.” Este acesta un mod potrivit de a te ruga? (Nu.) Ar trebui să te rogi astfel: „Dumnezeule, am statura și credința mică acum, mă tem că voi avea de înfruntat ceva; de fapt, nu cred cu adevărat că toate chestiunile și toate lucrurile stau în mâinile Tale. Nu m-am încredințat mâinilor Tale; ce răzvrătire este aceasta! Sunt dornic să mă supun rânduielilor și orchestrărilor Tale. Orice ai face, inima mea este dispusă să fie martoră pentru Tine. Sunt dornic să rămân ferm în mărturia mea, fără a Te dezonora. Te rog, facă-se voia Ta.” Trebuie să-ți aduci aspirațiile și ceea ce vrei să spui înaintea lui Dumnezeu – așa vei da dovadă de adevărată credință. Dacă eziți și să te rogi în acest fel, cât de mică trebuie să fie credința ta! Ai nevoie să te rogi astfel, deseori. Chiar dacă te rogi astfel, Dumnezeu nu îți va răspunde neapărat. Dumnezeu nu împovărează oamenii cu mai mult decât pot îndura, însă dacă îți exprimi clar atitudinea și hotărârea, Dumnezeu va fi mulțumit. Când El va fi mulțumit, inima ta nu va mai fi tulburată și constrânsă de această situație. „Lucruri precum soțul, copiii, familia, bunurile – sunt toate în mâna lui Dumnezeu. Ele nu înseamnă nimic. Întregul univers e în mâinile lui Dumnezeu. Nu sunt și membrii familiei mele în mâinile Sale? Ce rost are să-mi fac griji pentru ei? Nu am niciun cuvânt de spus în privința asta, nu sunt capabil și nu-i pot proteja. Soarta lor și tot ce ține de ei este în mâinile lui Dumnezeu!” Trebuie să ai credința de-a veni înaintea lui Dumnezeu și de-a te ruga, hotărându-te cu fermitate și punându-ți în minte să te supui rânduielilor Lui. Atunci, starea ta interioară se va schimba. Nu vei mai avea griji și nu te vei mai simți îngrijorat. Nu vei mai fi excesiv de precaut și copleșit de teamă în tot ceea ce faci. Când toți ceilalți se aruncă înainte, tu rămâi în spate, dorind mereu să scapi – nu asta face un laș? Când oamenii lui Dumnezeu își fac datoria în Împărăție, iar ființele create își fac datoria înaintea Creatorului, ar trebui să înainteze cu calm și cu o inimă cu frică de Dumnezeu. Nu ar trebui să bâjbâie, să dea înapoi sau să calce ca pe ouă. Dacă știi că această stare este greșită și-ți faci mereu griji în legătură cu ea, în loc să cauți adevărul pentru a o înlătura, atunci ești constrâns și înrobit de ea și nu vei putea să-ți îndeplinești datoria. Vrei din toată inima, cu toată mintea și cu toată puterea să-ți faci datoria de ființă creată, dar poți realiza asta? Nu poți ajunge în punctul în care să te dăruiești din toată inima pentru că inima ta nu se dedică datoriei – în cel mai bun caz, ți-ai consacrat doar o zecime din inimă. Fără inima întreagă, cum poți să-ți dedici toată mintea și puterea? Inima ta nu este dedicată datoriei și tot ce dăruiești e doar puțină voință de a o face. Chiar poți să-ți îndeplinești datoria din toată inima și cu toată mintea? Nu ai hotărârea de a practica adevărul, prin urmare, e normal să fii constrâns de familie și de afecțiunea pe care i-o porți. Te va lega de mâini și de picioare; îți va controla gândirea și inima și nu vei mai reuși să respecți adevărul și cerințele lui Dumnezeu – vei avea voința, dar îți va lipsi puterea. Așa că trebuie să te rogi înaintea lui Dumnezeu, înțelegându-I intențiile pe de o parte, dar știind, de asemenea, unde trebuie să stai ca ființă creată; trebuie să iei hotărârea și atitudinea pe care ar trebui să le ai și să le aduci înaintea lui Dumnezeu. Aceasta este atitudinea de care trebuie să dai dovadă. De ce alții nu au astfel de îngrijorări? Crezi că alți oameni nu au familie sau greutăți ca acestea? De fapt, fiecare are încurcături trupești sau de familie, însă unii oameni le pot rezolva rugându-se lui Dumnezeu și căutând adevărul. După o perioadă de căutări, ei văd dincolo de aceste sentimente trupești și și le scot din inimă; apoi, asemenea lucruri nu mai sunt pentru ei greutăți, iar ei nu mai pot fi controlați sau constrânși de ele. Ele nu îi mai afectează în realizarea îndatoririlor și, astfel, ei devin liberi. Există în Biblie un rând din cuvintele lui Dumnezeu care spune: „Oricine dintre voi care nu renunță la toate bunurile lui nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:33). Ce înseamnă această renunțare la toate bunurile? Ce se înțelege prin „toate”? Lucruri precum statutul, faima și câștigurile, familia, prietenii și avuțiile – toate sunt incluse în acest cuvânt. Așadar, ce lucruri ocupă un loc important în inima ta? Pentru unii sunt copiii, pentru alții părinții, pentru unii bogăția și pentru alții statutul, faima și câștigurile. Dacă prețuiești astfel de lucruri, atunci vei fi controlat de ele. Dacă nu le prețuiești și renunți cu totul la ele, atunci ele nu te pot controla. Depinde doar de atitudinea pe care o ai față de ele și de felul în care tratezi aceste lucruri.

Trebuie să înțelegeți că, oricând și în orice etapă își îndeplinește Dumnezeu lucrarea, El are întotdeauna nevoie ca o parte dintre oameni să lucreze împreună cu El. Faptul că acești oameni cooperează cu lucrarea lui Dumnezeu sau la răspândirea Evangheliei este predestinat de El. Așadar, are Dumnezeu o însărcinare predestinată pentru fiecare persoană? Fiecare are o misiune și o răspundere, fiecare are o însărcinare. Când Dumnezeu îți încredințează o însărcinare, aceasta devine răspunderea ta. Va trebui să îți asumi această răspundere, este datoria ta. Ce este datoria? Este misiunea pe care Dumnezeu ți-a încredințat-o. Ce este o misiune? (Însărcinarea dată de Dumnezeu este misiunea omului. Viața omului trebuie trăită pentru îndeplinirea însărcinării date de Dumnezeu. Această însărcinare este singurul lucru pe care să-l poarte în inimă și nu ar trebui să trăiască pentru nimic altceva.) Însărcinarea dată de Dumnezeu este misiunea omului; aceasta este înțelegerea corectă. Cei care cred în Dumnezeu au fost puși pe pământ ca să îndeplinească însărcinarea dată de Dumnezeu. Dacă tot ce urmărești în această viață este să urci pe scara socială, să aduni avuții, să duci un trai bun, să te bucuri de apropierea familiei și să te desfeți cu faimă, câștiguri și statut – dacă dobândești statut social, familia ta devine cunoscută și toți membrii săi sunt în siguranță – dar nu iei în seamă misiunea pe care ți-a încredințat-o Dumnezeu; mai are vreo valoare viața pe care o duci acum? Cum Îi vei răspunde lui Dumnezeu după moarte? Nu vei fi capabil și asta este cea mai mare răzvrătire; este cel mai mare păcat! Care dintre voi își face acum datoria în casa lui Dumnezeu din întâmplare? Indiferent din ce mediu ați venit pentru a vă realiza datoria, nimic nu e întâmplător. Această datorie nu poate fi realizată doar prin găsirea câtorva credincioși la întâmplare; este ceva predestinat de Dumnezeu înaintea timpurilor. Ce înseamnă când ceva este predestinat? Ce înseamnă exact? Înseamnă că, în întregul Său plan de gestionare, Dumnezeu a plănuit acum mult timp de câte ori vei viețui pe pământ, din ce neam și din ce familie te vei naște în zilele de pe urmă, care va fi situația acestei familii, dacă vei fi femeie sau bărbat, care vor fi punctele tale forte, câtă școală vei avea, cât de bine te vei putea exprima, ce calibru vei avea și cum vei arăta. El a plănuit vârsta la care vei veni în casa lui Dumnezeu și vei începe să îți faci datoria și ce datorie vei realiza și când. Dumnezeu a predestinat fiecare pas al tău de la început. Încă înainte de a te fi născut și de a fi venit pe pământ în ultimele tale vieți, Dumnezeu rânduise deja ce datorie vei avea de realizat în această etapă finală a lucrării. Nu e deloc o glumă! Dacă acum poți asculta aici o predică e pentru că așa a hotărât dinainte Dumnezeu. Nu trebuie să tratezi aceste lucruri cu ușurință! În plus, înălțimea, înfățișarea, ochii pe care îi ai, silueta, starea sănătății tale, experiențele dobândite în viață și îndatoririle pe care ești în stare să ți le asumi la o anumită vârstă, cât și calibrul și abilitățile pe care le ai – acestea au fost prestabilite de Dumnezeu pentru tine cu mult timp înainte și, cu siguranță, nu sunt rânduite acum. Dumnezeu le-a prestabilit de multă vreme pentru tine, ceea ce înseamnă că El are intenția să te folosească. El te va fi pregătit încă înainte de a-ți fi încredințat această însărcinare și misiune. Prin urmare, este acceptabil să fugi de asta? Este acceptabil să nu o faci cu toată inima? Ambele sunt inacceptabile; ar însemna să-L dezamăgești pe Dumnezeu! Cei care își abandonează datoria comit cel mai grav tip de răzvrătire. Este o faptă mârșavă. Dumnezeu a muncit cu grijă și seriozitate, prestabilind din vremuri străvechi ca tu să ajungi astăzi și să ți se dea această misiune. Atunci, această misiune nu e răspunderea ta? Nu este ea ceea ce dă valoare acestei vieți pe care o trăiești? Dacă nu-ți îndeplinești misiunea încredințată de Dumnezeu, pierzi valoarea și semnificația vieții; este ca și cum ai fi trăit în van. Dumnezeu ți-a rânduit condițiile, mediul și contextul potrivit. Ți-a conferit acest calibru și această abilitate, te-a pregătit să trăiești până la această vârstă și să dobândești toate calificările de care vei avea nevoie pentru a-ți realiza această datorie a ta. A rânduit toate acestea pentru tine, dar tu nu-ți împlinești cu sârguință datoria. Nu poți rezista ispitei și alegi să te fofilezi, încercând mereu să duci o viață bună și să urmărești lucruri lumești. Iei harul și abilitatea pe care ți le-a dat Dumnezeu și îl slujești cu ele pe Satana, trăind pentru Satana. Cum crezi că se simte Dumnezeu atunci? Când speranțele pe care Și le-a pus în tine sunt înșelate în acest fel, nu te-ar disprețui atunci? Nu te-ar detesta? Ar dezlănțui asupra ta o mare mânie. Și atunci putem considera această chestiune încheiată? Ar putea fi atât de simplu pe cât îți închipui? Crezi că, dacă nu-ți îndeplinești misiunea în această viață, totul se sfârșește când mori? Nu se termină cu asta; sufletul tău va fi atunci în pericol. Nu ți-ai făcut datoria, nu ai acceptat însărcinarea dată de Dumnezeu și te-ai ascuns din fața Lui. Lucrurile au ajuns înfricoșătoare. Încotro poți fugi? Poți scăpa din mâinile lui Dumnezeu? Cum delimitează El acest tip de persoană? (Aceștia sunt oameni care L-au trădat.) Cum îi definește Dumnezeu pe cei care L-au trădat? Cum îi delimitează Dumnezeu pe cei care au fugit din fața scaunului Său de judecată? Aceștia sunt oameni care vor suferi pierzania și vor fi distruși. Nu vei mai avea parte de altă viață sau de altă renaștere, iar Dumnezeu nu-ți mai poate acorda nicio altă însărcinare. Nu mai există nicio misiune pentru tine și nu mai ai șanse să primești mântuirea. Asta e o mare nenorocire! Dumnezeu va spune: „Această persoană s-a ascuns din fața ochilor Mei o dată, fugind dinaintea scaunului Meu de judecată și din fața Mea. Nu și-a dus la bun sfârșit misiunea sau nu și-a îndeplinit însărcinarea. Viața sa se sfârșește aici. S-a terminat, a ajuns la final.” Ce tragedie este aceasta! Ca să vă puteți face datoria astăzi în casa lui Dumnezeu, fie că este mare sau mică, fie că este de ordin fizic sau mental și fie că e vorba să vă ocupați de probleme externe sau de lucrări interne, nimeni nu își îndeplinește datoria din întâmplare. Cum ar putea fi ea alegerea ta? Totul este condus de Dumnezeu. Te-ai mișcat astfel, ai acest simț al misiunii și răspunderii și poți face această datorie numai pentru că Dumnezeu ți-a dat o însărcinare. Sunt atâția printre non-credincioși cu înfățișare frumoasă, cunoștințe sau talent, dar oare îi favorizează Dumnezeu? Nu, nu o face. Dumnezeu nu i-a ales pe ei și nu vă favorizează decât pe voi. Vă cere tuturor să jucați tot felul de roluri, să îndepliniți tot felul de îndatoriri și să vă asumați diferite feluri de responsabilități în lucrarea Sa de gestionare. Când planul de gestionare al lui Dumnezeu ajunge, în cele din urmă, la sfârșit și este realizat, ce glorie și ce privilegiu vor fi acestea! Așadar, când oamenii suferă câteva greutăți în timp ce își fac azi datoria; când trebuie să renunțe la unele lucruri, să se sacrifice și să plătească un anumit preț; când își pierd statutul, faima și câștigurile în lume; și când toate aceste lucruri se duc, pare că Dumnezeu le-a luat de la ei, dar au câștigat ceva mai de preț și mai valoros. Ce au dobândit oamenii de la Dumnezeu? Au dobândit adevărul și viața, făcându-și datoria. Numai după ce ți-ai îndeplinit datoria, ți-ai dus la bun sfârșit însărcinarea dată de Dumnezeu, îți trăiești întreaga viață pentru misiunea și însărcinarea date de Dumnezeu, ai o mărturie frumoasă și duci o viață care are valoare – numai atunci ești o persoană adevărată! Și de ce spun că ești o persoană adevărată? Pentru că Dumnezeu te-a ales și te-a determinat să-ți faci datoria ca ființă creată, aflată sub gestionarea Lui. Aceasta este cea mai mare valoare și cea mai mare semnificație a vieții tale.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

Atunci când ai auzit multe predici, multe adevăruri și multe dintre cuvintele lui Dumnezeu și ai constatat deja că această cale este cea corectă și calea cea dreaptă în viață, de ce ai nevoie în acel moment? Trebuie să Îi ceri lui Dumnezeu să îți rânduiască un mediu potrivit, care să fie edificator și util pentru viața ta și care să te facă să crești în viață. Este posibil ca acest mediu să nu fie foarte confortabil – trupul trebuie să îndure greutăți și trebuie să renunțe și să se detașeze de multe lucruri. Cu toții ați experimentat asta până acum. De exemplu, să spunem că ai fost persecutat și nu ai putut să te întorci acasă, să îți vezi copiii sau soțul/soția ori să iei legătura cu ei, să te întâlnești cu rudele sau cu prietenii sau să primești vești de la ei. În toiul nopții, ai începe să te gândești la cei de acasă: „Ce face tatăl meu? Este bătrân și nu am nicio cale să îl onorez. Mama mea are o sănătate precară și nu știu cum se simte acum”. Nu e așa că te-ai gândi mereu la aceste lucruri? Dacă inima ta este mereu constrânsă de astfel de lucruri, ce consecințe va avea asta asupra îndeplinirii datoriei tale? Este benefic pentru progresul vieții tale să nu te implici sau să nu te preocupi atât de mult de chestiuni lumești, trupești. Gândurile și îngrijorările tale nu vor avea niciun rost; aceste chestiuni sunt toate în mâinile lui Dumnezeu, iar tu nu poți schimba soarta membrilor familiei tale. Trebuie să înțelegi că prioritatea ta de credincios în Dumnezeu este să fii atent la voia Lui, să îți faci datoria, să dobândești credință adevărată, să pătrunzi în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu, să crești în viață și să dobândești adevărul. Asta contează cel mai mult. La suprafață, se pare că oamenii se leapădă în mod activ de lume și de familiile lor, dar ce se întâmplă, de fapt? (Dumnezeu este Cel care deține suveranitate asupra acestor lucruri și le orchestrează.) Dumnezeu le orchestrează. El este Cel care te împiedică să îți vezi familia. Ca să fiu mai clar, Dumnezeu te privează de ea. Nu sunt acestea cele mai practice cuvinte? (Ba da, sunt.) Oamenii spun întotdeauna că Dumnezeu deține suveranitate asupra lucrurilor și le rânduiește, deci cum deține El suveranitate asupra acestei chestiuni? Te scoate din casa ta, astfel ca familia ta să nu se transforme într-o povară care te îngreunează. Așadar, unde te duce El? Te duce într-un mediu în care nu există încurcături trupești, unde nu îi poți vedea pe cei dragi. Când îți faci griji pentru ei și vrei să faci ceva pentru ei, nu poți, iar când vrei să le oferi pietatea ta filială, nu poți. Ei nu te mai pot încurca. Dumnezeu te-a îndepărtat de ei și te-a lipsit de toate aceste încurcături, altfel ai continua să le fi devotat, să le prestezi servicii și să muncești ca un sclav pentru ei. Este un lucru bun sau rău faptul că Dumnezeu te-a îndepărtat de toate aceste încurcături externe? (Un lucru bun.) Este un lucru bun și nu este nevoie să regreți asta. Din moment ce este un lucru bun, ce ar trebui să facă oamenii? Oamenii ar trebui să Îi mulțumească lui Dumnezeu, spunând: „Dumnezeu mă iubește atât de mult!” Robia afecțiunii nu poate fi depășită de unul singur, deoarece inimile oamenilor sunt toate constrânse de afecțiune. Cu toții își doresc să fie uniți cu familia lor, ca toată familia lor să fie împreună, ca toți să fie în siguranță, sănătoși, fericiți și să petreacă fiecare zi astfel, fără să se despartă vreodată. Dar există și un dezavantaj. Le vei dedica toată energia și eforturile vieții tale, tinerețea ta, anii tăi cei mai frumoși și toate părțile cele mai bune ale vieții tale; îți vei dărui întreaga viață trupului, familiei, celor dragi, slujbei, faimei, câștigului și tuturor tipurilor de relații complicate și, în consecință, te vei distruge complet. Așadar, cum îl iubește Dumnezeu pe om? Dumnezeu spune: „Nu te distruge în această mocirlă. Dacă îți prinzi ambele picioare, nu te vei mai putea elibera, indiferent cât de tare te epuizezi. Nu ai statură sau curaj, ca să nu mai vorbim de credință. Eu Însumi te voi scoate de acolo”. Asta face Dumnezeu și nu stă la discuții cu tine. De ce nu cere Dumnezeu părerea oamenilor? Unii spun: „Dumnezeu este Creatorul, El face orice vrea. Oamenii sunt ca furnicile și insectele, ei nu sunt nimic în ochii lui Dumnezeu.” Așa stau lucrurile, dar oare așa îi tratează Dumnezeu pe oameni? Nu, nu așa. Dumnezeu exprimă atât de multe adevăruri și le dăruiește omului, permițându-le oamenilor să fie curățiți de corupția lor și să dobândească o viață nouă de la El. Dragostea lui Dumnezeu pentru om este atât de mare! Toate acestea sunt lucruri pe care oamenii le pot vedea. Dumnezeu are intenții pentru tine, scopul Lui, când te aduce aici, este de a te face să pornești pe calea corectă în viață, să trăiești o viață plină de sens, o cale pe care tu nu ai putea să o alegi de unul singur. Dorința subiectivă a oamenilor este să își petreacă viața în siguranță și, chiar dacă nu fac avere, cel puțin vor să fie uniți cu familia lor pentru totdeauna și să se bucure de acest tip de fericire familială. Ei nu înțeleg cum să fie atenți la voia lui Dumnezeu și nici nu înțeleg cum să se gândească la destinațiile lor viitoare sau la voia lui Dumnezeu de a mântui omenirea. Dar Dumnezeu nu se agită din cauza lipsei lor de înțelegere și nu are nevoie să le spună prea multe, pentru că ei nu înțeleg, statura lor este prea mică și orice discuție nu ar face decât să ajungă într-un impas. De ce ar ajunge într-un impas? Pentru că marea însemnătate a planului de gestionare a lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii nu este ceva ce oamenii pot înțelege dacă li se explică într-o propoziție sau două. Din moment ce așa stau lucrurile, Dumnezeu ia decizii și acționează direct, până va veni ziua când oamenii vor înțelege în cele din urmă.

Atunci când Dumnezeu îi scoate pe unii dintre aleșii Săi din mediul nociv al Chinei continentale, acestea sunt intențiile Sale bune, așa cum toată lumea poate vedea acum. În această privință, oamenii trebuie să-și manifeste adesea recunoștința și să Îi mulțumească lui Dumnezeu pentru că le-a arătat bunătate. Tu provii din acel mediu familial, te-ai desprins de toate relațiile interpersonale complicate ale trupului și te-ai eliberat de toate încurcăturile lumești și trupești. Dumnezeu te-a scos dintr-o urzeală complexă și te-a adus în prezența Sa și în casa Sa. Dumnezeu spune: „Aici este liniște, acest loc este foarte bun și este potrivit pentru creșterea ta. Aici se află cuvintele și îndrumările lui Dumnezeu și aici domnește adevărul. Voia lui Dumnezeu de a mântui omenirea se află aici, iar lucrarea de mântuire este centrată aici. Așadar, crești aici până când inima ta va fi mulțumită”. Dumnezeu te aduce în acest tip de mediu, un mediu care, poate, nu cuprinde mângâierea celor dragi, în care copiii tăi nu sunt prin preajmă pentru a avea grijă de tine când te îmbolnăvești și unde nu ai pe nimeni în care să ai încredere. Atunci când ești singur și te gândești la suferințele și la dificultățile trupului tău și la tot ceea ce vei avea de înfruntat în viitor, în acele momente, te vei simți singur. De ce te veți simți singur? Un motiv obiectiv este că oamenii au o statură prea mică. Care este motivul subiectiv? (Oamenii nu renunță complet la cei dragi trupește.) Așa este, oamenii sunt incapabili să renunțe la ei. Oamenii care trăiesc în trup se bucură de diferitele relații și legături de familie. Ei cred că oamenii nu pot trăi fără cei dragi lor. De ce nu te gândești la modul în care ai intrat în lumea omului? Ai venit singur, fără relații cu ceilalți la început. Dumnezeu îi aduce pe oameni aici, unul câte unul; când ai venit, erai, de fapt, singur. Nu te-ai simțit singur în acel moment, așa că de ce te simți singur acum, când Dumnezeu te aduce aici? Crezi că îți lipsește un partener în care să te poți încrede, fie că este vorba despre copiii tăi, părinții tăi sau cealaltă jumătate a ta – soțul sau soția ta – și astfel, te simți singur. Atunci, de ce când te simți singur nu te gândești la Dumnezeu? Nu este Dumnezeu un tovarăș al omului? (Ba da, este.) Când simți cea mai mare suferință și tristețe, cine te poate mângâia cu adevărat? Cine îți poate rezolva cu adevărat dificultățile? (Dumnezeu poate.) Numai Dumnezeu poate rezolva cu adevărat dificultățile oamenilor. Dacă tu ești bolnav, iar copiii tăi sunt lângă tine, oferindu-ți băuturi și servindu-te, te vei simți destul de fericit, dar, cu timpul, copiii tăi se vor sătura și nimeni nu va mai fi dispus să te servească. În astfel de momente te vei simți cu adevărat singur! Așadar, acum, când te gândești că nu ai un partener, este adevărat? De fapt, nu este, deoarece Dumnezeu îți ține mereu companie! Dumnezeu nu îi părăsește pe oameni; El este cineva pe care se pot baza și unde își pot găsi oricând adăpost, precum și singurul lor confident. Așadar, indiferent de dificultățile și suferințele care se abat asupra ta, indiferent cu ce nemulțumiri sau probleme de negativitate și slăbiciune te confrunți, dacă vii în fața lui Dumnezeu și te rogi imediat, cuvintele Lui îți vor oferi mângâiere și îți vor rezolva dificultățile și toate problemele tale diferite. Într-un astfel de mediu, singurătatea ta va deveni condiția de bază pentru a avea experiența cuvintelor lui Dumnezeu și a obține adevărul. Pe măsură ce ai această experiență, vei ajunge treptat să gândești: „Încă trăiesc o viață bună după ce mi-am părăsit părinții, o viață împlinită după ce mi-am părăsit soțul și o viață liniștită și plină de bucurie după ce mi-am părăsit copiii. Nu mai sunt goală. Nu mă voi mai baza pe oameni, în schimb mă voi baza pe Dumnezeu. El va avea grijă de mine și mă va ajuta mereu. Deși nu Îl pot atinge sau vedea, știu că El este alături de mine în orice moment și în orice loc. Atât timp cât mă voi ruga Lui, atât timp cât voi apela la El, El mă va mișca, mă va face să înțeleg voia Lui și să văd calea corespunzătoare”. În acel moment, El va deveni cu adevărat Dumnezeul tău, iar toate problemele tale vor fi rezolvate.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

Unii oameni vor și să primească și să înțeleagă adevărul; vor să se sacrifice pentru Dumnezeu, dar nu se pot lepăda de nimic. Nu pot renunța la viitor, la plăcerile trupului, la comuniunea familială, la copiii și părinții lor, și nici la intențiile, obiectivele sau dorințele lor. Indiferent de ceea ce li se întâmplă, mereu pun pe primul loc propriile persoane, propriile afaceri și dorințe egoiste, iar adevărul îl pun pe ultimul loc; satisfacerea intereselor trupului lumești și a firilor corupte și satanice ocupă primul loc, iar punerea în practică a cuvântului lui Dumnezeu și mulțumirea lui Dumnezeu sunt secundare și ocupă ultimul loc. Pot astfel de oameni să primească aprobarea lui Dumnezeu? Pot ei să pătrundă vreodată în adevărul-realitate sau să mulțumească voia lui Dumnezeu? (Nu, niciodată.) Înseamnă oare că urmezi calea lui Dumnezeu dacă, după toate aparențele, ți-ai făcut datoria și nu ai fost leneș, dar firea ta coruptă nu a fost deloc îndreptată? (Nu.) Cu toții înțelegeți aceste lucruri, dar când vine vorba de a pune adevărul în practică, vă căzniți. Suferința ta și plata prețului trebuie cheltuite pe practicarea adevărului, nu pentru a respecta reguli și a urma proceduri. Merită, indiferent cât de mult suferi pentru adevăr, iar suferința pe care o înduri întru îndeplinirea adevărului, pentru a mulțumi voia lui Dumnezeu e satisfăcătoare și aprobată de El.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

Dacă poți să-I dedici lui Dumnezeu inima și trupul și toată iubirea ta autentică, să le așezi în fața Lui, să fii complet supus față de El și să fii absolut atent la voia Lui – nu pentru trup, nu pentru familie și nu pentru dorințele tale personale, ci pentru interesele căminului lui Dumnezeu, luând cuvântul lui Dumnezeu ca principiu și fundament în toate – atunci, făcând astfel, intențiile și perspectivele tale vor fi toate în locul potrivit, iar tu vei fi în acel moment o persoană înaintea lui Dumnezeu care primește lauda Lui. Cei pe care Dumnezeu îi place sunt oamenii în totalitate îndreptați spre El; sunt cei care pot să Îi fie devotați doar Lui. Cei pe care Dumnezeu îi urăște sunt cei fără tragere de inimă în privința Lui și care se răzvrătesc împotriva Lui. El îi urăște pe aceia care cred în El și vor mereu să se bucure de El, dar nu sunt capabili să se sacrifice complet de dragul Lui. El îi urăște pe aceia care spun că Îl iubesc, dar care se răzvrătesc împotriva Lui în inimile lor; îi urăște pe aceia care folosesc cuvinte elocvente, înflorite în scopul înșelăciunii. Cei care nu Îi sunt dedicați lui Dumnezeu în mod autentic sau care nu s-au supus cu adevărat înaintea Lui sunt trădători și peste măsură de aroganți de la natură. Aceia care nu se pot supune în mod autentic în fața Dumnezeului normal, practic, sunt chiar mai aroganți, și, mai ales, sunt progenitura devotată a arhanghelului. Oamenii care se sacrifică într-adevăr pentru Dumnezeu își dedică întreaga ființă Lui și se așază înaintea Lui; ei pot să se supună tuturor cuvintelor și lucrării Lui și sunt capabili să-I pună cuvintele în practică. Ei pot să accepte cuvintele lui Dumnezeu și le iau drept fundamentul existenței lor și sunt capabili să caute cu seriozitate în cuvintele lui Dumnezeu părțile de practicat. Aceștia sunt oameni care trăiesc cu adevărat în fața lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Aceia care Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu sunt cei care se pot supune în mod absolut practicității Lui”

Omul trebuie să urmărească să trăiască o viață plină de semnificație și nu ar trebui să fie satisfăcut cu circumstanțele sale actuale. Pentru a trăi după imaginea lui Petru, el trebuie să posede cunoștințele și experiențele lui Petru. Omul trebuie să urmărească lucruri care sunt mai înalte și mai profunde. El trebuie să urmărească o iubire mai profundă și mai pură pentru Dumnezeu și o viață care are valoare și semnificație. Doar aceasta este viață; doar atunci omul va fi la fel ca Petru. Trebuie să te concentrezi pe a fi proactiv față de intrarea ta în partea pozitivă și nu trebuie să îți permiți în mod pasiv să te lepezi de credință pentru o liniște de moment în timp ce ignori adevăruri mai profunde, mai specifice și mai practice. Iubirea ta trebuie să fie practică și trebuie să găsești moduri de a te elibera de această viață desfrânată, fără griji, care nu este diferită de cea a unui animal. Trebuie să trăiești o viață plină de semnificație, o viață de valoare, și nu trebuie să te păcălești sau să îți tratezi viața ca pe o jucărie cu care să te joci. Pentru toți cei care aspiră să-L iubească pe Dumnezeu, nu există adevăruri de neobținut și nu există dreptate pentru care să nu poată rămâne de neclintit. Cum ar trebui să-ți trăiești viața? Cum ar trebui să-L iubești pe Dumnezeu și să utilizezi această iubire pentru a-I satisface intențiile? Nu există vreo chestiune mai importantă în viața ta. Mai presus de toate, trebuie să ai astfel de aspirații și perseverență și nu ar trebui să fii precum cei fără coloană vertebrală, cei ce sunt niște molâi. Trebuie să înveți cum să experimentezi o viață plină de semnificație și să experimentezi adevăruri pline de semnificație și nu ar trebui să te tratezi superficial în acel mod. Fără să realizezi, viața ta va trece pe lângă tine; după aceea, vei mai avea tu altă oportunitate de a-L iubi pe Dumnezeu? Poate omul să-L iubească pe Dumnezeu după ce e mort? Trebuie să ai aceleași aspirații și conștiință precum Petru; viața ta trebuie să fie plină de semnificație și nu trebuie să te joci cu tine însuți. Ca ființă umană și ca persoană care Îl urmează pe Dumnezeu, trebuie să poți lua în considerare cu atenție cum îți tratezi viața, cum ar trebui să te oferi lui Dumnezeu, cum ar trebui să ai o credință mai semnificativă în Dumnezeu și cum, din moment ce Îl iubești pe Dumnezeu, ar trebui să-L iubești într-un mod care este mai pur, mai frumos și mai bun. […] Trebuie să suferi greutăți pentru adevăr, trebuie să te dai pe tine adevărului, trebuie să înduri umilințe pentru adevăr, și pentru a câștiga mai mult din adevăr trebuie să înduri mai multă suferință. Aceasta este ceea ce ar trebui să faci. Trebuie să nu renunți la adevăr de dragul unei vieți liniștite de familie și nu trebuie să pierzi demnitatea și integritatea vieții tale de dragul unei desfătări de moment. Ar trebui să urmărești tot ceea ce este bun și frumos și ar trebui să urmărești o cale în viață care este mai plină de înțeles. Dacă duci o asemenea viață vulgară și nu urmărești niciun obiectiv, nu îți irosești tu viața? Ce poți câștiga dintr-o asemenea viață? Ar trebui să abandonezi toate desfătările trupului pentru un singur adevăr și nu ar trebui să renunți la toate adevărurile pentru un pic de desfătare. Oamenii de genul acesta nu au integritate sau demnitate; nu există nicio semnificație în existența lor!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

Astăzi, tu nu crezi cuvintele pe care le spun și nu le dai atenție; când vine ziua ca această lucrare să se răspândească și o vezi în întregime, vei regreta și, în acel moment, vei fi uluit. Există binecuvântări, totuși tu nu știi să te bucuri de ele, și există adevărul, totuși tu nu îl urmărești. Nu te faci singur demn de dispreț? Astăzi, deși următorul pas al lucrării lui Dumnezeu încă trebuie să înceapă, nu există nimic excepțional în privința cerințelor care îți sunt adresate și a ceea ce ți se cere să trăiești. Există atât de multă lucrare și atât de multe adevăruri; nu sunt ele demne să fie cunoscute de tine? Nu pot mustrarea și judecata lui Dumnezeu să îți trezească duhul? Nu pot mustrarea și judecata lui Dumnezeu să te facă să te urăști pe tine însuți? Ești mulțumit să trăiești sub influența Satanei, cu pace și bucurie și puțin confort trupesc? Nu ești tu cel mai josnic dintre toți oamenii? Nu e nimeni mai nesăbuit decât aceia care au zărit mântuirea, dar nu urmăresc să o câștige; aceștia sunt oamenii care se îmbuibă cu trupul și se bucură de Satana. Speri că a ta credință în Dumnezeu nu va presupune nicio provocare și niciun necaz și nici cea mai mică greutate. Întotdeauna urmărești acele lucruri care sunt lipsite de valoare și nu acorzi valoare vieții, în schimb, pui propriile tale gânduri extravagante înaintea adevărului. Ești așa de lipsit de valoare! Trăiești ca un porc – ce diferență este între tine și porci și câini? Nu sunt toți fiare aceia care nu urmăresc adevărul și care în schimb iubesc trupul? Nu sunt toți morții aceia fără duhuri, cadavre umblătoare? Câte cuvinte au fost rostite în mijlocul vostru? A fost făcută doar puțină lucrare în mijlocul vostru? Cât de multe am oferit în mijlocul vostru? Deci, de ce nu le-ai câștigat? Ce motiv ai să te plângi? Nu este adevărat că nu ai câștigat nimic pentru că ești prea îndrăgostit de trup? Și nu e deoarece gândurile tale sunt prea extravagante? Nu este deoarece ești prea prost? Dacă ești incapabil să câștigi aceste binecuvântări, poți să-L învinuiești pe Dumnezeu că nu te-a mântuit? Ceea ce urmărești tu este să fii capabil să câștigi pacea după ce ai crezut în Dumnezeu, pentru ca ai tăi copii să nu se îmbolnăvească, pentru ca soțul tău să aibă o slujbă bună, pentru ca fiul tău să-și găsească o soție bună, pentru ca fiica ta să-și găsească un soț decent, pentru ca boii și caii tăi să are pământul bine, pentru un an de vreme bună pentru recoltele tale. Asta e ceea ce cauți tu. Ce urmărești tu e doar să trăiești în confort, pentru ca niciun accident să nu se întâmple familiei tale, pentru ca vânturile să te ocolească, pentru ca fața ta să nu fie atinsă de praf, pentru ca recoltele familiei tale să nu fie inundate, pentru ca tu să nu fii afectat de vreun dezastru, să trăiești în îmbrățișarea lui Dumnezeu, să trăiești într-un cuibușor confortabil. Un laș ca tine, care întotdeauna urmărește trupul – ai o inimă, ai un duh? Nu ești o fiară? Îți ofer adevărata cale fără să-ți cer nimic în schimb, dar tu tot n-o urmezi. Ești tu unul dintre aceia care cred în Dumnezeu? Îți acord viața umană reală, și tu tot nu cauți. Nu ești tu la fel cu un porc sau un câine? Porcii nu urmăresc viața omului, ei nu urmăresc să fie curățiți și nu înțeleg ce este viața. În fiecare zi, după ce mănâncă pe săturate, ei doar dorm. Eu ți-am dat calea adevărată și tu tot nu ai câștigat-o: ești cu mâinile goale. Ești dispus să continui în această viață, viața unui porc? Care este însemnătatea existenței unor astfel de oameni? Viața ta este demnă de dispreț și josnică, trăiești în mijlocul murdăriei și desfrâului și nu urmărești niciun scop; nu este viața ta cea mai josnică dintre toate? Ai tupeul de a te uita la Dumnezeu? Dacă tu continui să experimentezi în acest mod, nu-i așa că nu vei obține nimic? Adevărata cale ți-a fost oferită, dar dacă poți sau nu să o câștigi depinde de propria ta căutare personală.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

Acum este timpul când Duhul Meu săvârșește o lucrare măreață și timpul când Îmi încep lucrarea printre națiunile neamurilor. Mai mult decât atât, este momentul în care clasific toate ființele create, punându-le pe fiecare în categoria sa, astfel încât lucrarea Mea să poată fi mai rapidă și eficientă. Și astfel, ceea ce îți cer este să îți oferi întreaga ta ființă pentru lucrarea Mea și, mai mult, să discerni în mod clar și să te asiguri de toată lucrarea pe care am făcut-o în tine și să îți pui toată puterea în lucrarea Mea, astfel încât să devină mai eficientă. Asta este ceea ce trebuie să înțelegi. Renunță la luptele dintre voi, la a căuta o cale înapoi sau la a căuta confortul trupesc, ceea ce Mi-ar întârzia lucrarea și ți-ar amâna viitorul minunat. Departe de a te proteja, acest lucru ar duce la distrugerea ta. Nu ar fi acest lucru nesăbuit din partea ta? Lucrurile de care te bucuri astăzi cu lăcomie reprezintă chiar ceea ce îți va distruge viitorul, în timp ce durerea pe care o suferi astăzi este chiar ceea ce te protejează. Trebuie să fii conștient în mod clar de aceste lucruri, pentru a evita să cazi pradă ispitelor de care va fi greu să scapi și să eviți să intri din greșeală în ceața densă și să nu fii în stare să găsești soarele. Atunci când ceața densă se va împrăștia, te vei afla în toiul zilei mari a judecății.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea de răspândire a Evangheliei este și lucrarea de mântuire a omului”

Astăzi, iubesc pe oricine poate să-Mi urmeze voia, pe oricine poate arăta considerație pentru poverile Mele și pe oricine poate să dea totul pentru Mine cu o inimă adevărată și cu sinceritate. Îi voi lumina în mod constant și nu-i voi lăsa să se strecoare de lângă Mine. Eu zic deseori „Pe cei care se sacrifică pentru Mine cu sinceritate îi voi binecuvânta, cu siguranță, din belșug”. La ce se referă „binecuvântare”? Știi? În contextul lucrării actuale a Duhului Sfânt, se referă la poverile pe care ți le dau. Pentru toți cei care sunt capabili să poarte o povară pentru biserică și care se oferă sincer de dragul Meu, poverile și corectitudinea lor sunt ambele binecuvântări ce vin de la Mine. În plus, revelațiile Mele către ei sunt, de asemenea, o binecuvântare de la Mine.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 82

Acum merg în mijlocul poporului Meu și trăiesc în mijlocul său. În prezent, cei care Îmi poartă o iubire sinceră sunt binecuvântați. Binecuvântați sunt cei care Mi se supun, aceștia cu siguranță vor rămâne în Împărăția Mea. Binecuvântați sunt cei care Mă cunosc, aceștia cu siguranță vor exercita putere în Împărăția Mea. Binecuvântați sunt cei care Mă urmează, aceștia cu siguranță vor scăpa de robia Satanei și se vor bucura de binecuvântările Mele. Binecuvântați sunt cei capabili să se răzvrătească împotriva lor înșiși, cu siguranță, aceștia vor intra în posesia Mea și vor moșteni abundența Împărăției Mele. Pe cei care aleargă încoace și încolo pentru Mine, Mi-i voi aminti, pe cei care fac eforturi pentru Mine, îi voi îmbrățișa cu bucurie, iar celor care Îmi aduc jertfe, le voi oferi bucurii. Pe cei care găsesc fericirea în cuvintele Mele, îi voi binecuvânta; cu siguranță, ei vor fi stâlpii care vor susține acoperișul Împărăției Mele, cu siguranță ei vor avea un belșug inegalabil în casa Mea și nimeni nu se poate compara cu ei. Ați acceptat vreodată binecuvântările care v-au fost date? Ați căutat vreodată făgăduințele care au fost făcute pentru voi? Voi, cu siguranță, sub îndrumarea luminii Mele, veți străpunge încleștarea forțelor întunericului. Cu siguranță, în mijlocul întunericului, nu veți pierde lumina care vă ghidează. Voi sigur veți fi stăpânii întregii creații. Veți fi desigur învingători înaintea Satanei. Cu siguranță, la căderea împărăției marelui balaur roșu, vă veți ridica în mijlocul nenumăratelor mulțimi ca să fiți martori biruinței Mele. Veți fi desigur hotărâți și de neclintit în ținutul Sinimului. Prin suferințele pe care le îndurați, veți moșteni binecuvântarea care vine de la Mine și, cu siguranță, Îmi veți emana slava în întregul univers.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 19

Mărturii similare bazate pe experiențe

Scăpând din temnița familiei mele

Imnuri similare

Dăruiește-te complet lucrării lui Dumnezeu

Ar trebui să te lepezi de toate, pentru adevăr

Oamenii ar trebui să caute să trăiască o viață plină de semnificație

Anterior: 4. Cum să rezolvăm problema faptului de a avea mereu cerințe de la Dumnezeu

Înainte: 7. Cum să rezolvăm problema încăpățânării și a lipsei de cumpătare

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Conținut similar

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte

Contactează-ne pe Messenger