Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântul Se arată în trup

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

Practica (4)

Pacea și bucuria despre care vorbesc astăzi nu sunt aceleași cu cele în care crezi și pe care le înțelegi. Credeai că pacea și bucuria înseamnă să fii fericit toată ziua, absența bolii sau nenorocirii în familia ta, să fii întotdeauna mulțumit în inima ta, fără nici cea mai mică senzație de durere, și să ai o bucurie de nedescris, indiferent de nivelul de dezvoltare a vieții tale. Aceasta era în plus față de creșterea salariului și de admiterea fiului tău la universitate. Gândindu-te la aceste lucruri, te-ai rugat lui Dumnezeu și, văzând că harul lui Dumnezeu era atât de mare, ai devenit nespus de bucuros, zâmbind cu gura până la urechi, și nu ai putut înceta să-I mulțumești lui Dumnezeu. O astfel de pace și bucurie nu este bucuria și pacea adevărată care însoțește prezența Duhului Sfânt. În schimb, este pacea și bucuria care decurge din satisfacerea trupului. Trebuie să înțelegi ce epocă este astăzi; nu este Epoca Harului și nu mai este timpul când cauți să-ți umpli burta cu pâine. Ai putea să fii nespus de fericit pentru că totul merge bine cu familia ta, dar viața ta își dă ultima suflare – și astfel, indiferent cât de mare este bucuria ta, Duhul Sfânt nu este cu tine. Este simplu să câștigi prezența Duhului Sfânt: fă ceea ce trebuie să faci în mod corespunzător, îndeplinește-ți bine datoria și funcția unei ființe omenești și fii capabil să te înzestrezi cu lucrurile de care ai nevoie ca să-ți compensezi neajunsurile. Dacă ești întotdeauna copleșit de propria ta viață și ești fericit deoarece ai perceput un adevăr sau ai înțeles lucrarea actuală a lui Dumnezeu, aceasta înseamnă cu adevărat să ai prezența Duhului Sfânt. Sau, dacă ești uneori cuprins de anxietate pentru că întâlnești o problemă pe care nu știi cum să o înfrunți sau pentru că nu înțelegi un adevăr dintr-o părtășie, aceasta dovedește că Duhul Sfânt este cu tine. Acestea sunt stări obișnuite ale experienței de viață. Trebuie să înțelegi diferența dintre a avea și a fi lipsit de prezența Duhului Sfânt și nu trebuie să fii prea simplist în opinia ta despre acest lucru.

Anterior, s-a spus că a avea prezența Duhului Sfânt și a avea lucrarea Duhului Sfânt sunt diferite. Starea obișnuită de a avea prezența Duhului Sfânt se manifestă prin gânduri normale, rațiune normală și umanitate normală. Caracterul unei persoane va rămâne așa cum a fost, dar în interiorul lor va fi pace, iar în exterior vor avea decența unui sfânt. Așa vor fi atunci când Duhul Sfânt va fi cu ei. Când cineva are prezența Duhului Sfânt, gândirea sa este normală. Când sunt înfometați, vor să mănânce, când sunt însetați, vor să bea apă. … Astfel de manifestări ale umanității obișnuite nu sunt luminarea Duhului Sfânt; ele sunt gândirea normală a oamenilor și starea normală de a avea prezența Duhului Sfânt. Unii oameni cred în mod greșit că cei care au prezența Duhului Sfânt nu cunosc foamea, nu simt nicio oboseală și nu par să se gândească vreodată la familie, despărțindu-se aproape complet de trup. De fapt, cu cât este mai mult Duhul Sfânt cu oamenii, cu atât sunt mai normali. Ei știu să sufere și să renunțe la lucruri pentru Dumnezeu, să se sacrifice pentru Dumnezeu și să fie loiali lui Dumnezeu; mai mult, ei se gândesc la mâncare și la haine. Cu alte cuvinte, ei nu au pierdut nimic din umanitatea normală pe care ar trebui să o aibă oamenii și, în schimb, au în mod special rațiune. Uneori, ei citesc cuvintele lui Dumnezeu și cugetă la lucrarea Lui; există credință în inimile lor și ei sunt dispuși să urmărească adevărul. Evident, lucrarea Duhului Sfânt se bazează pe această temelie. Dacă oamenii nu au o gândire normală, atunci nu au rațiune – aceasta nu este o stare normală. Când oamenii au o gândire normală și Duhul Sfânt este cu ei, ei dispun cu siguranță de rațiunea unui om normal și, astfel, au o stare normală. În experimentarea lucrării lui Dumnezeu, se întâmplă ocazional să ai lucrarea Duhului Sfânt, în timp ce prezența Duhului Sfânt este aproape constantă. Atât timp cât rațiunea și gândirea oamenilor sunt normale și cât timp stările lor sunt normale, Duhul Sfânt este cu siguranță cu ei. Când rațiunea și gândirea oamenilor nu sunt normale, atunci umanitatea lor nu este normală. Dacă, în acest moment, lucrarea Duhului Sfânt este în tine, atunci Duhul Sfânt va fi cu siguranță cu tine. Dar dacă Duhul Sfânt este cu tine, nu înseamnă că Duhul Sfânt lucrează neapărat în tine, căci Duhul Sfânt lucrează în momente speciale. A avea prezența Duhului Sfânt nu poate decât să mențină existența normală a oamenilor, dar Duhul Sfânt lucrează numai în anumite momente. De exemplu, dacă ești un conducător sau lucrător, atunci când uzi sau oferi hrană pentru biserică, Duhul Sfânt te va lumina cu niște cuvinte care sunt edificatoare pentru alții și care pot rezolva unele dintre problemele concrete ale fraților și surorilor tale – atunci lucrează Duhul Sfânt. Uneori, când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, Duhul Sfânt te luminează cu niște cuvinte ce sunt deosebit de relevante pentru propriile tale experiențe, permițându-ți să obții o mai mare cunoaștere a stărilor tale; aceasta este, de asemenea, lucrarea Duhului Sfânt. Uneori, când vorbesc, mă ascultați și sunteți capabili să vă măsurați propriilor voastre stări folosind cuvintele Mele și uneori sunteți emoționați sau inspirați; toată aceasta este lucrarea Duhului Sfânt. Unii oameni spun că Duhul Sfânt lucrează în ei în orice moment. Este imposibil. Dacă ar spune că Duhul Sfânt este întotdeauna cu ei, ar fi realist. Dacă ar spune că gândirea și simțul lor sunt normale în orice moment, ar fi de asemenea realist și ar arăta că Duhul Sfânt este cu ei. Dacă spun că Duhul Sfânt lucrează mereu în ei, că sunt luminați de Dumnezeu și atinși de Duhul Sfânt în fiecare clipă și că dobândesc cunoștințe noi tot timpul, atunci nu este în niciun caz normal! Este de-a dreptul supranatural! Fără o umbră de îndoială, astfel de oameni sunt spirite rele! Chiar și când Duhul lui Dumnezeu intră în trup, sunt momente când El trebuie să mănânce și să Se odihnească – ca să nu mai vorbim despre oameni. Cei care au fost posedați de spiritele rele par să fie lipsiți de slăbiciunea trupului. Ei sunt capabili să se lepede și să renunțe la tot, sunt lipsiți de emoție, în stare să reziste chinului și nu simt nici cea mai mică oboseală, ca și cum ar fi depășit trupul. Nu este acest lucru extrem de supranatural? Lucrarea spiritelor rele este supranaturală – niciun om nu ar putea atinge astfel de lucruri! Cei lipsiți de discernământ sunt invidioși când văd astfel de oameni: ei spun că au o astfel de vigoare în credința lor în Dumnezeu, că au o credință puternică și că nu arată niciodată nici cel mai mic semn de slăbiciune! De fapt, toate acestea sunt manifestări ale lucrării unui spirit rău. Deoarece oamenii normali au în mod inevitabil slăbiciuni umane; aceasta este starea normală a celor care au prezența Duhului Sfânt.

Ce înseamnă să rămâi ferm în mărturia cuiva? Unii oameni spun că doar urmează așa și nu se interesează dacă sunt capabili să câștige viața și nu-și urmează viața, dar nici nu se întorc. Ei recunosc numai că această etapă a lucrării este îndeplinită de Dumnezeu. În toate acestea, nu au eșuat în mărturia lor? Astfel de oameni nici măcar nu sunt mărturie că sunt cuceriți. Cei care au fost cuceriți urmează indiferent de orice altceva și sunt capabili să urmeze viața. Ei nu doar cred în Dumnezeul practic, ci știu să urmeze toate aranjamentele lui Dumnezeu. Aceștia sunt cei care poartă mărturie. Cei care nu poartă mărturie nu au urmărit niciodată viața și continuă să se rătăcească. Poți să urmezi, dar aceasta nu înseamnă că ai fost cucerit, căci tu nu știi nimic despre lucrarea lui Dumnezeu de astăzi. Să fii cucerit este condiționat. Nu toți cei care urmează au fost cuceriți, căci în inima ta nu înțelegi deloc de ce trebuie să-L urmezi pe Dumnezeul de astăzi și nici nu știi cum ai ajuns până astăzi, cine te-a susținut până azi. În credința lor în Dumnezeu, unii oameni petrec toată ziua în confuzie; astfel, urmărirea nu înseamnă neapărat că porți mărturie. Ce este adevărata mărturie? Mărturia despre care se vorbește aici are două părți: una este mărturie că ai fost cucerit, iar cealaltă este mărturie că ai fost făcut desăvârșit (ceea ce, firește, este mărturie după încercările mai mari și necazurile viitorului). Cu alte cuvinte, dacă ești în stare să rămâi ferm în timpul necazurilor și încercărilor, atunci ai purtat al doilea pas al mărturiei. Ceea ce este crucial astăzi este primul pas al mărturiei: a fi capabil să rămâi ferm în fiecare instanță a încercărilor de mustrare și judecată. Aceasta este mărturie că ai fost cucerit. Aceasta pentru că astăzi este timpul de cucerire. (Ar trebui să știi că astăzi este timpul lucrării lui Dumnezeu pe pământ; lucrarea principală a lui Dumnezeu întrupat pe pământ este folosirea judecății și a mustrării pentru a cuceri acest grup de oameni de pe pământ care Îl urmează). Indiferent dacă ești sau nu capabil de mărturie, că ești cucerit nu depinde doar de faptul dacă ești capabil să urmezi până la capăt, ci, mai important, dacă, pe măsură ce trăiești fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu, ești capabil de adevărata înțelegere a mustrării și judecății lui Dumnezeu și despre faptul dacă percepi cu adevărat toată această lucrare. Nu este cazul că vei fi capabil să te încurci dacă urmezi până la capăt. Trebuie să fii capabil să te predai în mod voluntar în fiecare caz de mustrare și judecată, să fii capabil de cunoașterea adevărată a fiecărui pas al lucrării pe care o experimentezi și trebuie să fii capabil să atingi cunoașterea și ascultarea față de firea lui Dumnezeu. Aceasta este mărturia finală a faptului de a fi cucerit, cerută de la tine. Mărturia de a fi cucerit se referă în primul rând la cunoașterea despre întruparea lui Dumnezeu. Crucial, această etapă a mărturiei este spre întruparea lui Dumnezeu. Nu contează ce faci sau spui în fața oamenilor din lume sau celor care dețin puterea; ce contează mai presus de toate este dacă ești în stare să asculți toate cuvintele din gura lui Dumnezeu și din toată lucrarea Lui. Prin urmare, această etapă a mărturiei este îndreptată spre Satana și spre toți dușmanii lui Dumnezeu – demonii și ostilii care nu cred că Dumnezeu se va întrupa a doua oară și va veni să facă o lucrare și mai mare și, în plus, nu cred în faptul revenirii lui Dumnezeu la trup. Cu alte cuvinte, este îndreptată către toți antihriștii – toți dușmanii care nu cred în întruparea lui Dumnezeu.

Faptul de a te gândi la Dumnezeu și de a tânji după El nu dovedește că ai fost cucerit de Dumnezeu; depinde dacă tu crezi că El este Cuvântul devenind trup, dacă tu crezi că a devenit Cuvântul trup și dacă tu crezi că Duhul a devenit Cuvântul și Cuvântul a apărut în trup. Aceasta este mărturia esențială. Nu contează cum urmezi, nici modul în care te sacrifici; ceea ce este crucial este dacă ești capabil să descoperi din această umanitate normală că a devenit Cuvântul trup și Duhul adevărului este realizat în trup – că întregul adevăr, întreaga cale și întreaga viață au venit în trup, Duhul lui Dumnezeu a venit cu adevărat pe pământ și Duhul a venit în trup. Deși, superficial, acest lucru pare diferit de concepția făcută de Duhul Sfânt, în această lucrare ești în stare să vezi mai clar că Duhul a fost deja realizat în trup și, în plus, că a devenit Cuvântul trup, iar Cuvântul a apărut în trup și poți înțelege adevăratul sens al cuvintelor: la început era Cuvântul, iar Cuvântul era cu Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Mai mult, trebuie să înțelegi că de astăzi cuvintele sunt Dumnezeu, Cuvântul este Dumnezeu și să vezi că devine Cuvântul trup. Aceasta este cea mai bună mărturie pe care o poți purta. Acest lucru dovedește că posezi adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu devenind trup – nu numai că ești capabil să-L cunoști, dar ești, de asemenea, conștient de faptul că felul în care umbli astăzi este modul de viață și calea adevărului. Isus a făcut o etapă a lucrării care numai a împlinit substanța „Cuvântului era cu Dumnezeu”: Adevărul lui Dumnezeu era cu Dumnezeu, iar Duhul lui Dumnezeu era cu trupul și era inseparabil de El, adică trupul lui Dumnezeu întrupat a fost cu Duhul lui Dumnezeu, ceea ce este o dovadă mai mare că Isus întrupat era prima întrupare a lui Dumnezeu. Această etapă de lucru a împlinit înțelesul interior al „Cuvântului devine trup”, și a împrumutat un înțeles mai profund cuvintelor: „Cuvântul era cu Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” și îți permite să crezi cu fermitate cuvintele „La început era Cuvântul”. Adică, la momentul creației, Dumnezeu era posedat de cuvinte, cuvintele Lui erau cu El și inseparabile de El și era finală face chiar mai clară puterea și autoritatea cuvintelor Sale și permite omului să vadă întreaga Sa cale – să audă toate cuvintele Lui. Aceasta este lucrarea erei finale. Trebuie să ajungi să cunoști aceste lucruri pe deplin. Nu este vorba despre cunoașterea trupului, ci despre cunoașterea trupului și a Cuvântului. Aceasta este mărturia pe care trebuie să o ai, ceea ce trebuie să știe toată lumea. Pentru că aceasta este lucrarea celei de-a doua întrupări – și ultima dată când Dumnezeu devine trup – completează pe deplin semnificația întrupării, îndeplinește cu atenție și emite toate lucrările lui Dumnezeu în trup și încheie era întrupării lui Dumnezeu. Astfel, trebuie să cunoști semnificația întrupării. Nu contează cât de mult alergi sau cât de bine duci la bun sfârșit alte probleme externe; ceea ce contează este dacă ești în stare să te smerești cu adevărat înaintea lui Dumnezeu întrupat și să-ți dăruiești întreaga ta ființă lui Dumnezeu și să te supui tuturor cuvintelor care vin din gura Lui. Aceasta este ceea ce ar trebui să faci și ceea ce ar trebui să respecți.

Ultima etapă a mărturiei este o mărturie a faptului dacă ești sau nu capabil să fii făcut desăvârșit – adică mărturia finală este că, acceptând toate cuvintele rostite din gura lui Dumnezeu întrupat și venind să posede cunoașterea lui Dumnezeu și a fi siguri de El, trăiești toate cuvintele din gura lui Dumnezeu și îndeplinești condițiile pe care Dumnezeu ți le cere – stilul lui Petru și credința lui Iov, astfel încât să poți asculta până la moarte, să te dai în întregime Lui și, în cele din urmă, să obții o imagine a unei persoane care este la înălțimea standardelor, ceea ce înseamnă imaginea cuiva care a fost cucerit și desăvârșit după ce a experimentat judecata și mustrarea lui Dumnezeu. Aceasta este mărturia supremă – este mărturia care ar trebui să fie adusă de cineva care este în cele din urmă desăvârșit. Acestea sunt cele două etape ale mărturiei pe care ar trebui să o aveți și ele sunt interconectate, fiecare fiind indispensabilă. Dar trebuie să știi un lucru: mărturia pe care o cer Eu astăzi de la tine nu este adresată popoarelor lumii, nici unui singur individ, ci a ceea ce cer de la tine. Se măsoară dacă ești în stare să Mă satisfaci și dacă ești în stare să îndeplinești în totalitate standardele cerințelor Mele, ale fiecăruia dintre voi. Aceasta este ceea ce voi ar trebui să înțelegeți.

Anterior:Practica (3)

Următorul:Practică (5)

Conținuturi Similare

  • Concentrează-te mai mult asupra realității

    Fiecare persoană are posibilitatea de a fi desăvârșită de către Dumnezeu, așa că toată lumea ar trebui să înțeleagă ce serviciu față de Dumnezeu se p…

  • Lucrarea lui Dumnezeu, firea lui Dumnezeu și Dumnezeu Însuși (III)

    Aceste câteva părtășii au avut un impact major asupra fiecărei persoane. Începând de acum, oamenii pot simți, în sfârșit, cu adevărat, existența reală…

  • Taina întrupării (2)

    În acea vreme, când Isus lucra în Iudeea, El a făcut aceasta în mod deschis, însă acum, Eu lucrez și vorbesc printre voi în secret. Cei necredincioși …

  • Calea … (2)

    Probabil că frații și surorile noastre au o oarecare idee despre ordinea, pașii și metodele lucrării lui Dumnezeu din China continentală, dar întotdea…