Există mulți oameni care, după ce își îndeplinesc datoria, simt că le lipsesc foarte multe lucruri și că nu au adevărul-realitate, prin urmare cer mereu să asculte mai multe predici și ca lucrătorii și conducătorii să organizeze mai multe adunări, de parcă doar asta le-ar putea oferi intrare în viață și creștere în viață. Dacă trece o perioadă de timp fără să participe la o adunare sau să asculte o predică, simt că inimile lor sunt complet goale, ca și cum nu ar fi absolut nimic în ei. În inimile lor, este ca și cum doar ascultarea predicilor și participarea la adunări în fiecare zi le-ar oferi intrare în viață sau le-ar permite să crească spre maturitate spirituală. Ei cred că, dacă nu ascultă predici sau nu participă la adunări în fiecare zi și, în schimb, doar se ocupă cu îndeplinirea datoriei lor, nu va exista nicio creștere în viața lor. Acest tip de gândire este complet incorect. În realitate, în calitate de credincios în Dumnezeu, a fi capabil să înțelegi adevărul și să intri în realitate depinde în principal de experimentarea și practicarea cuvintelor lui Dumnezeu. În special dacă, în datoria sa, o persoană caută adevărurile-principii în toate lucrurile și este capabilă să acționeze conform principiilor, viața sa va crește cel mai repede. Dacă spui că tu crezi sincer în Dumnezeu, însă nu vrei să-ți realizezi datoria, atunci unde-i sinceritatea din credința ta în Dumnezeu? Cei care-și îndeplinesc datoria cu sinceritate sunt cei care au credință. Doar cei care au credință îndrăznesc să-și dedice întreaga viață lui Dumnezeu și sunt dispuși să se lepede de toate ca să se consume pentru El. Astfel de oameni experimentează lucrarea Duhului Sfânt în timp ce-și îndeplinesc datoria; sunt luminați, îndrumați și disciplinați de Duhul Sfânt. Toate acestea produc experiență de viață. Așadar, dobândirea pătrunderii în viață începe prin îndeplinirea datoriei în mod oficial.

Dacă oamenii sunt nepăsători atunci când își fac datoria sau sunt mereu dezorientați, ce fel de atitudine credeți că e aceasta? Oare nu înseamnă doar să fii superficial? Aceasta-i atitudinea pe care o aveți față de datoria voastră? Oare asta e o problemă ce ține de calibru sau de fire? Tuturor ar trebui să vă fie clar acest lucru. De ce sunt superficiali oamenii când își fac datoria? De ce nu sunt devotați când fac lucruri pentru Dumnezeu? Au ei rațiune sau conștiință, măcar? Dacă realmente ai rațiune și conștiință, atunci când faci lucruri, vei pune ceva mai multă inimă în ele, precum și ceva mai multă bunăvoință, responsabilitate și considerație și vei fi capabil să depui mai mult efort. Când poți să depui mai mult efort, rezultatele datoriei pe care o îndeplinești se vor îmbunătăți. Rezultatele tale vor fi mai bune şi îi vor mulțumi deopotrivă pe oameni și pe Dumnezeu. Trebuie să pui inimă în asta! Nu se poate să fii distrat, de parcă ai lucra în lumea laică și ai câștiga bani pe baza timpului pe care l-ai petrecut. Dacă ai o asemenea atitudine, ai dat de necaz. Pur și simplu nu ai cum să-ți îndeplinești bine datoria. Ce fel de umanitate e asta? Au umanitate oamenii fără conștiință? Nu au. Dacă spui că ai umanitate și vrei să pui în practică adevărul și să-ți îndeplinești bine datoria, atunci ar trebui să depui mai mult efort în datoria ta și să o faci cu mai mult suflet. Spui că ai conștiință, dar nu pui niciodată inimă în datoria ta. Își face efectul conștiința ta? Trebuie să-ți pui inima în locul potrivit. Ar trebui să vă gândiți des la aceste lucruri – ar trebui să le înțelegeți pe toate. Să fii superficial când îți îndeplinești datoria e absolut interzis. Dacă ești întotdeauna superficial în timp ce-ți îndeplinești datoria, nu ai cum să ți-o îndeplinești conform standardului. Dacă vrei să-ți îndeplinești datoria cu devotament, mai întâi trebuie să-ți rezolvi problema de a fi superficial. Ar trebui să iei măsuri să îndrepți situația de îndată ce observi manifestările acesteia. Dacă ești confuz, nu ești niciodată capabil să observi problemele, lucrezi mereu mecanic, de formă, și faci lucrurile într-o manieră superficială, atunci nu vei avea cum să-ți realizezi bine datoria. De aceea, trebuie să-ți faci datoria din inimă. Ocazia ca oamenii să-și îndeplinească datoria este greu de găsit! Când Dumnezeu le dă această șansă, dar ei nu profită de ea, atunci acea șansă este pierdută – și chiar dacă, mai târziu, își doresc să găsească o astfel de oportunitate, este posibil să nu mai apară din nou. Nici lucrarea lui Dumnezeu și nici șansele cuiva de a-și realiza datoria nu așteaptă pe nimeni. Unii oameni spun: „Nu mi-am realizat bine datoria înainte, dar acum tot vreau s-o îndeplinesc. Doar voi încerca din nou.” E minunat să fii atât de hotărât, însă trebuie să știi clar cum să-ți îndeplinești bine datoria: trebuie să te străduiești să ajungi la adevăr. Numai cei care înțeleg adevărul își pot îndeplini bine datoria. Dacă cineva nu înțelege adevărul, nici măcar munca sa nu va fi conform standardului. Cu cât îți este mai limpede adevărul, cu atât vei deveni mai eficient în datoria ta. Dacă poți vedea chestiunea aceasta așa cum este cu adevărat, atunci vei depune eforturi pentru adevăr și vei avea o speranță de a-ți îndeplini bine datoria. În prezent, nu există multe oportunități de a îndeplini o datorie, așa că trebuie să te ții de ele atunci când poți. Exact atunci când te confrunți cu o datorie, tu trebuie să depui eforturi reale; atunci este momentul în care trebuie să te dăruiești și să te consumi pentru Dumnezeu, și când trebuie să plătești un preț. Nu ascunde nimic, nu unelti nimic, nu lăsa nicio marjă de libertate și nu-ți oferi o cale de scăpare. Dacă îți iei vreo marjă de libertate, faci șiretlicuri sau ești alunecos și lenevești, atunci sigur nu vei face o treabă de calitate. Să presupunem că spui: „Nimeni nu m-a văzut fiind alunecos sau lenevind. Ce grozav!” Ce fel de gândire este aceasta? Crezi că ai tras un văl de ceață peste ochii oamenilor și peste cei ai lui Dumnezeu? În realitate, totuși, știe Dumnezeu ce ai făcut? El știe. De fapt, oricine interacționează cu tine o vreme îți va afla corupția și hidoșenia; doar că s-ar putea să nu o spună direct: va avea în inimă evaluarea pe care a făcut-o despre tine. Au existat mulți oameni care au fost dezvăluiți și eliminați deoarece majoritatea oamenilor le-au putut desluși esența și, astfel, i-au expus pe acei oameni pentru ceea ce erau și i-au îndepărtat din biserică. Așadar, indiferent dacă urmăresc adevărul sau nu, oamenii ar trebui să-și facă bine datoria, la capacitatea lor maximă; ar trebui să fie conduși de conștiința lor și să facă unele lucruri reale. Poate că ai neajunsuri, dar dacă poți fi eficient în îndeplinirea datoriei tale, nu vei fi eliminat. Dacă tu crezi mereu că ești în regulă, că sigur nu vei fi eliminat, dacă nu reflectezi niciodată sau nu încerci să te cunoști pe tine însuți și încă îți ignori sarcinile cuvenite și ești mereu superficial, atunci, când aleșii lui Dumnezeu își vor pierde cu adevărat toleranța față de tine, te vor expune pentru ceea ce ești și vei fi eliminat. Atunci va fi prea târziu pentru regrete, deoarece toată lumea te va fi deslușit și îți vei fi pierdut toată demnitatea și integritatea. Dacă nimeni nu are încredere în tine, ar avea Dumnezeu încredere în tine? Dumnezeu scrutează cele mai adânci ascunzișuri ale inimii omului: El nu ar avea absolut deloc încredere într-o astfel de persoană. Dacă întâlnești o persoană pe care nu te poți baza, sub nicio formă nu îi încredința să facă ceva. Dacă nu cunoști pe cineva și doar i-ai auzit pe alții spunând că poate face lucrurile destul de bine, dar în inima ta nu ești sută la sută sigur, atunci tot ce poți face este să-i dai mai întâi o sarcină mică sau obișnuită de care să se ocupe. Doar dacă se descurcă bine cu sarcinile mici și obișnuite ar trebui să i le încredințezi pe cele importante. Dacă dă greș cu sarcina obișnuită, atunci această persoană nu este demnă de încredere. Nu i se poate încredința nimic, indiferent ce ar fi. Dacă observi o persoană care este bună și responsabilă, care nu este niciodată superficială în ceea ce face, care tratează sarcinile pe care alții i le-au încredințat la fel de serios ca și cum ar fi ale sale, care te are în vedere pe tine când îndeplinește fiecare aspect al sarcinii, se gândește la nevoile tale, ia în considerare lucrurile temeinic și cuprinzător și gestionează lucrurile exact așa cum trebuie, făcându-te deosebit de mulțumit de lucrarea sa – atunci, acesta este genul de persoană care este demnă de încredere. Oamenii de încredere sunt cei care au umanitate, iar oamenii care au umanitate au conștiință și rațiune, și ar trebui să le fie foarte ușor să-și realizeze bine datoria, deoarece își tratează datoria ca pe ceva ce le revine și o fac din toată inima. Oamenii fără conștiință sau rațiune sunt sortiți să-și realizeze prost datoria. Ei nu acționează responsabil, indiferent de datoria pe care o realizează. Alții trebuie mereu să-și facă griji pentru ei, să-i supravegheze și să se intereseze de lucrarea lor; dacă nu, ar putea cauza probleme în timp ce își realizează datoria și ar putea face ceva rău în timp ce lucrează la o sarcină, ceea ce ar însemna mai multă bătaie de cap decât merită. Pe scurt, oamenii ar trebui să se examineze mereu pe ei înșiși atunci când își realizează datoria: „Oare am realizat această datorie conform standardului? Am pus suflet în ea? Am fost într-o stare superficială?” Dacă ești mereu superficial, ești în pericol. Cel puțin, înseamnă că nu ai credibilitate și că oamenii nu pot avea încredere în tine. Mai grav, dacă ești mereu superficial când îți realizezi datoria și dacă Îl înșeli mereu pe Dumnezeu, atunci ești în mare pericol! Care sunt consecințele implicării fățișe în înșelătorie? Toată lumea poate vedea că faci rău cu bună știință. Trăiești în întregime conform propriilor firi corupte, iar în datoria ta nu ești decât superficial și nu practici deloc adevărul – aceasta înseamnă că ești lipsit de umanitate! Dacă acest lucru se manifestă în tine tot timpul – nu faci greșeli majore, dar le faci neîncetat pe cele minore și nu te pocăiești de la început până la sfârșit, atunci ești o persoană rea, un neîncrezător și ar trebui să fii îndepărtat – aceasta este o consecință gravă. Ești complet dezvăluit și eliminat ca neîncrezător și persoană rea.

Orice datorie pe care o îndeplinești implică intrarea în viață. Indiferent dacă datoria ta este mai degrabă stabilă sau imprevizibilă, anostă sau plină de viață, întotdeauna trebuie să dobândești intrarea în viață. Îndatoririle pe care le îndeplinesc unii oameni sunt mai degrabă monotone; ei fac același lucru în fiecare zi. Cu toate acestea, atunci când le îndeplinesc, stările pe care aceste persoane le dezvăluie nu sunt atât de omogene. Uneori, când sunt bine dispuși, oamenii sunt un pic mai harnici și fac o treabă mai bună. Alteori, din cauza unei influențe necunoscute, firile lor corupte satanice stârnesc răutate în ei, făcându-i să aibă perspective neadecvate; ei cad în stări proaste și dispoziții proaste și ajung să-și îndeplinească îndatoririle într-un mod superficial. Stările interne ale oamenilor se vor schimba în funcție de mediul lor, dar indiferent cum se schimbă, dacă cineva înțelege adevărul, poate acționa conform principiilor. Este greșit să faci lucrurile pe baza stării tale de spirit; asta înseamnă să faci lucrurile pe baza preferințelor tale. Când ești într-o stare de spirit bună, poți pune un pic de suflet în ceea ce faci, iar când ești într-o stare de spirit proastă, nu pui suflet în ceea ce faci și acționezi superficial – este acesta un mod principial de a face lucrurile? Îți va permite asta să-ți îndeplinești datoria într-un mod care este conform standardului? Indiferent de dispoziția lor, oamenii trebuie să știe să se roage înaintea lui Dumnezeu și să caute adevărul; doar în acest mod se pot abține să nu fie constrânși și duși încoace și încolo de dispozițiile lor. Când îți îndeplinești datoria, ar trebui să te examinezi mereu pentru a vedea dacă faci lucrurile conform principiului, dacă îți îndeplinești datoria conform standardului, dacă o faci sau nu într-o manieră superficială, dacă ai fost alunecos și delăsător și dacă există probleme cu atitudinea ta și modul în care gândești. Odată ce ai reflectat asupra ta și aceste lucruri ți-au devenit clare, îți va fi mai ușor să-ți îndeplinești datoria. Indiferent ce întâmpini în timp ce-ți îndeplinești datoria – negativitate și slăbiciune, sau faptul că ești într-o dispoziție proastă după ce ai fost emondat – ar trebui să abordezi acest lucru în mod corespunzător și, de asemenea, trebuie să cauți adevărul și să înțelegi intențiile lui Dumnezeu. Făcând aceste lucruri, vei avea o cale de practică. Dacă dorești să faci o treabă bună în îndeplinirea datoriei tale, atunci nu trebuie să fii afectat de dispoziția ta. Indiferent cât de negativ sau slab te simți, ar trebui să practici adevărul, să-ți îndeplinești obligațiile și responsabilitățile și să te ții de principii în tot ceea ce faci. Dacă faci acest lucru, atunci nu numai că alți oameni te vor aproba, dar și Dumnezeu te va plăcea. Ca atare, vei fi o persoană care este responsabilă, care își poate asuma responsabilitatea, care este cu adevărat bună și care își face cu adevărat îndatoririle conform standardului, și vei trăi pe deplin asemănarea unei persoane autentice. Astfel de oameni sunt purificați și dobândesc o transformare reală atunci când își îndeplinesc îndatoririle și se poate spune că sunt oameni cinstiți în ochii lui Dumnezeu. Numai oamenii cinstiți pot să persevereze în practicarea adevărului, astfel încât să ajungă să acționeze conform principiilor și să își poată îndeplini îndatoririle conform standardului. Oamenii care acționează conform principiilor își îndeplinesc meticulos îndatoririle când sunt într-o dispoziție bună; nu lucrează într-o manieră superficială, nu sunt insolenți și nu se laudă ca să îi facă pe ceilalți să aibă o părere excelentă despre ei. Când sunt într-o pasă proastă, își pot termina sarcinile cotidiene la fel de serios și de responsabil și, chiar dacă întâlnesc un lucru supărător care îi presează sau îi tulbură în timp ce își îndeplinesc îndatoririle, ei tot pot să își liniștească inima în fața lui Dumnezeu și să se roage spunând: „Indiferent cât de mare e problema cu care mă confrunt – chiar dacă cerul se prăbușește – cât timp sunt viu, trebuie să-mi îndeplinesc bine datoria. Fiecare zi în care trăiesc este o zi în care trebuie să-mi îndeplinesc datoria bine, astfel încât să fiu vrednic de această datorie dată mie de Dumnezeu, cât și de suflarea pe care El a pus-o în trupul meu. Indiferent câte greutăți aș putea avea, voi lăsa totul deoparte, deoarece îndeplinirea datoriei mele este cea mai importantă!” Cei care nu sunt afectați de nicio persoană, niciun eveniment, lucru sau mediu, care nu sunt constrânși de nicio dispoziție sau situație exterioară și care își pun pe primul loc îndatoririle și însărcinările încredințate lor de Dumnezeu – aceia sunt oamenii care Îi sunt loiali Lui și care I se supun cu adevărat. Astfel de oameni au obținut intrarea în viață și au pătruns în adevărul-realitate. Aceasta este una dintre cele mai autentice și mai practice expresii ale trăirii adevărului. Oare modul acesta de a trăi l-ar face pe un om să se simtă în largul său? Ar trebui să-ți faci griji despre cum te vede Dumnezeu? Cum spuneți voi că trebuie să vă purtați pentru a vă simți în largul vostru? (Nu te lăsa constrâns de niciun om, eveniment sau lucru și pune-ți datoria pe primul plan. Acesta-i singurul mod în care poți evita să-L dezamăgești pe Dumnezeu.) Corect, acesta e secretul pentru a fi în largul tău. V-ați însușit cu toții acest secret? Dacă cineva are o atitudine rea când îți vorbește și intenționează să te dea la o parte ori să-ți găsească vină dinadins, te vei simți nefericit, ca și cum un cuțit ar fi fost răsucit în tine. Nu vei vrea să mănânci și somnul îți va fi afectat. În orice caz, vei fi într-o dispoziție proastă, iar inima ta va suferi. Ce vei face în momentul acesta? S-ar putea să spui: „Azi sunt într-o dispoziție proastă, așa că-mi voi amâna datoria câteva zile” sau „Îmi voi face datoria, totuși, dar este în regulă dacă o voi face fără tragere de inimă și voi lucra doar mecanic, de formă. Fiecare are perioade când lucrurile nu merg așa cum vrea, deci, dacă sunt într-o dispoziție proastă, Dumnezeu nu va cere prea mult de la mine, nu-i așa? Azi îmi voi amâna puțin datoria. Este în regulă, mâine voi face o treabă bună. Dumnezeu Își face lucrarea de șase mii de ani. Chiar Îi va păsa, atunci, dacă eu o întârzii cu o zi?” Ce fel de om permite lucrurilor mărunte să-i afecteze dispoziția și apoi, inevitabil, lasă ca ea să-i afecteze datoria? Nu-i oare acesta un temperament infantil, nepromițător? Când i se întâmplă ceva se înfurie, este total nerezonabil, nu-și face datoria, nu are determinare și își uită jurămintele. Ce fel de problemă e asta? Nu e o problemă de încăpățânare? Poate sunt unii oameni care de obicei nu se comportă astfel, dar când sunt într-o dispoziție proastă, renunță la lucrarea lor. Asemenea lucruri se întâmplă prea des. Există unii oameni care sunt un pic afectați de o dispoziție proastă și, drept urmare, nu au energie în timp ce-și fac datoria și nu sunt capabili să se entuziasmeze deloc. Ce ar trebui făcut când se întâmplă asta? Nu trebuie rezolvate aceste probleme? Unii zic: „Nu pot fi rezolvate. Deocamdată, nu vreau să le rezolv; mă voi lăsa dus de val și atât. În orice caz, sunt într-o dispoziție proastă și nu vreau să discute nimeni cu mine. Lăsați-mă, pur și simplu, să fiu nefericit puțin.” Deși ei se află tot aici, făcându-și datoria, sunt prezenți doar cu trupul, nu cu mintea. Nu se știe unde au rătăcit inimile lor. Nu sunt responsabili în datoria lor, nu depun niciun efort și sunt slabi. Când însă dispoziția li se îmbunătățește, își recapătă entuziasmul; sunt capabili din nou să suporte greutăți, să îndure epuizarea, și nu fac mofturi la mâncare. Nu sunt toate acestea puțin anormale? De ce sunt influențați oamenii de atâtea sentimente și circumstanțe diverse? Ați căutat vreodată motivul? Voi nu sunteți deseori tulburați de aceste lucruri? Nu vă blocați deseori în aceste stări? Nu e aceasta problema cu care toți vă confruntați? (Ba da.) Dacă aceste probleme nu sunt rezolvate, atunci oamenii nu se vor maturiza niciodată; vor fi mereu copii. De exemplu, dacă cineva spune, fără să țină cont de sentimentele tale, ceva care te vizează în parte sau dacă vorbește pe ocolite despre tine, atunci te vei simți puțin inconfortabil. Dacă discuți cu un om și el nu-ți acordă atenție sau nu afișează o expresie plăcută, te vei simți inconfortabil. Dacă ai o zi în care datoria ta nu merge cum îți dorești, te vei simți inconfortabil. Dacă ai un coșmar care pare un semn rău, te vei simți inconfortabil. Dacă auzi vești rele despre familia ta, te vei simți inconfortabil, vei avea o dispoziție proastă și nu vei putea să-ți mobilizezi energia. Dacă vezi pe altcineva făcându-și bine datoria, iar el primește laude și e promovat conducător, și asta te va face să te simți inconfortabil și-ți va afecta dispoziția… Toate aceste lucruri care reușesc să te influențeze, atât mari, cât și mici, te pot bloca în negativitate, te pot demoraliza și îți pot influența capacitatea de a-ți face datoria. Ce problemă au oamenii care se poartă astfel? (Firile lor sunt instabile.) Firea instabilă este unul dintre aspectele problemei. Umanitatea lor e imatură și infantilă, iar ei sunt lipsiți de perspicacitate. În privința intrării lor în viață, ei suferă mereu, constrânși de tot felul de oameni, evenimente și lucruri, deci nu le este ușor să practice adevărul. Dacă nu pot să pună adevărul în practică, atunci nu pot pătrunde în adevărul-realitate, și dacă nu pot pătrunde în adevărul-realitate, atunci nu vor avea intrarea în viață. Nu așa este? Ce îi face să fie constrânși de oameni, evenimente și lucruri? Se întâmplă din cauză că nu înțeleg adevărul, din cauză că nu pot distinge între ce este adevărat și ce este fals și din cauză că nu pot distinge cine are dreptate și cine nu are. Acestea au drept rezultat faptul că ei nu știu cum să practice, neavând loc să avanseze ori să dea înapoi. Asta e consecința. Majoritatea noilor credincioși se află în starea aceasta. Când vor înțelege adevărul, când vor putea vedea lucrurile limpede și vor putea face diferența între oameni, această problemă se va rezolva în mod firesc. Dar cei care nu iubesc adevărul nu-l caută atunci când li se întâmplă ceva. Acest tip de persoană va fi pentru totdeauna incapabilă să se elibereze de constrângerile tuturor felurilor de oameni, evenimente și lucruri. Ce tipuri de stări manifestă persoanele care suferă frecvent constrângerile oamenilor, evenimentelor și lucrurilor? Ele devin cu ușurință negative, iar când au parte de obstacole sau întâmpină dificultăți, se poticnesc. Aceste lucruri le influențează dispoziția și capacitatea de a-și face datoria. Cei care nu înțeleg adevărul sunt cu ușurință constrânși de tot felul de oameni, evenimente și lucruri. Pătrunderea lor în viață e foarte lentă și, indiferent de câți ani cred, nu fac niciun progres vizibil. Nu s-au schimbat deloc și sunt, mai mult sau mai puțin, ca non-credincioșii. Toate acestea sunt consecința neurmăririi adevărului. Aceasta e cauza. Într-un cuvânt, indiferent câți ani ai crezut în Dumnezeu, indiferent de calibrul sau vârsta ta, atât timp cât nu iubești adevărul sau nu cauți adevărul în toate lucrurile, atunci vei fi cu ușurință constrâns de tot felul de oameni, evenimente și lucruri. Nu vei ști cum să acționezi adecvat și nici cum să practici adevărul sau să fii în acord cu principiile. Chiar dacă te vei purta după noțiunile oamenilor și nu vei face lucruri rele, tot nu vei ști dacă ești în acord cu intențiile lui Dumnezeu. Indiferent câți ani a crezut o astfel de persoană, ea nu va fi capabilă să vorbească despre mărturii bazate pe experiențele sale, fiindcă nu înțelege cum să experimenteze lucrarea lui Dumnezeu și nici nu înțelege câtuși de puțin adevărul. Așa sunt oamenii care nu urmăresc adevărul; indiferent de cât de mult timp cred în Dumnezeu, nu au nicio mărturie despre care să vorbească. Statura lor e prea mică și nu au adevărul-realitate.

În momentul acesta, oamenii sunt activi în îndeplinirea datoriei lor. De asemenea, au hotărârea de a-și face datoria, de a se consuma pentru Dumnezeu, de a se lepăda de lucruri pentru El și de a I se oferi ca jertfă. Există chiar unii oameni care au jurat de multe ori că-și vor oferi întreaga viață lui Dumnezeu și că se vor consuma pentru El. Ei au toate aceste lucruri, dar nu au intrarea în viață. Dacă cineva nu are intrarea în viață, atunci, cu tot felul de persoane, evenimente și lucruri complicate, îi va fi foarte greu să stăpânească situația ori să se ocupe de problemă. Nu poate găsi o direcție, nici o cale, și simte adesea că nu se poate elibera de starea sa negativă. Este prins în încurcături, constrâns, controlat și legat de tot felul de persoane, evenimente și lucruri, iar el nu știe modul cel mai corect de a practica. Acum, vă voi spune un principiu de practică: indiferent ce ți se întâmplă, fie că este un test sau o încercare ori ești emondat și indiferent cum se poartă oamenii cu tine, mai întâi ar trebui să dai la o parte aceste lucruri și să vii înaintea lui Dumnezeu, rugându-te sincer și căutând adevărul, astfel încât să-ți poți ajusta starea. Lucrul acesta se cuvine să fie făcut mai întâi. Ar trebui să spui: „Oricât de mare e problema asta, chiar dacă cerul însuși se prăbușește, trebuie să-mi fac bine datoria. Câtă vreme respir, nu-mi voi abandona datoria.” Cum îți faci bine datoria, deci? Nu se poate să lucrezi mecanic, de formă, ori să fii prezent fizic, dar să-ți lași mintea să rătăcească – trebuie să-ți concentrezi mintea și inima asupra datoriei tale. Oricât de mari sunt problemele care se abat asupra ta, mai întâi trebuie să le dai la o parte și să vii înaintea lui Dumnezeu ca să cauți cum să-ți faci datoria bine, astfel încât să-L mulțumească pe Dumnezeu. Ar trebui să încerci să te gândești: „Cum îmi voi face bine datoria, cu problema aceasta peste care am dat azi? Înainte am acționat superficial, deci azi trebuie să-mi schimb metoda și să mă străduiesc să-mi fac bine datoria, ca felul în care o îndeplinesc să fie impecabil. Esențial este că nu trebuie să-L dezamăgesc pe Dumnezeu. Trebuie să-I liniștesc inima, așa încât, când mă va vedea făcându-mi datoria, să știe că nu sunt doar ascultător și supus, ci și devotat.” Dacă pui lucrul acesta în practică și depui efort în direcția aceasta, atunci nimic nu te poate întârzia în îndeplinirea datoriei tale și nu-i poate afecta eficiența. Pe măsură ce neîncetat te vei ruga, vei căuta adevărul și vei încerca să înțelegi cuvintele lui Dumnezeu, vei putea să înțelegi și să rezolvi cu ușurință problemele emoționale ale trupului; dar un om nu poate face astfel decât dacă acceptă adevărul. Câtă vreme înțelegi adevărul, orice problemă poate fi rezolvată. Mâhnirea, deprimarea, îngrijorările, îndoielile și negativitatea inimii tale, toate pot fi complet înlăturate. Dispoziția ta se va îmbunătăți încetul cu încetul, iar tu vei fi eliberat total. Dacă ai, într-adevăr, dificultăți reale, atunci trebuie să înveți să cauți adevărul și să te supui. Când o persoană se confruntă cu asemenea lucruri, este o încercare a staturii ei și dezvăluie cine este ea, pentru a vedea dacă poate sau nu să pună adevărul în practică.

Pentru a-ți îndeplini datoria într-un mod care este conform standardului, în primul rând trebuie să ai mentalitatea adecvată. Când firea ta coruptă este dezvăluită, trebuie să-ți corectezi și propria stare. Când vei putea să-ți tratezi în mod corect datoria, după ce te vei descotorosi de constrângerile și influențele a tot felul de oameni, evenimente și lucruri, când vei putea să te supui total lui Dumnezeu, atunci vei fi capabil să-ți îndeplinești bine datoria. Secretul pentru a face asta este să-ți pui întotdeauna pe primul plan datoria și responsabilitățile. În procesul îndeplinirii datoriei tale, trebuie să te examinezi mereu: „Oare am o atitudine superficială față de îndeplinirea datoriei mele? Ce lucruri mă tulbură și mă fac să fiu superficial în îndeplinirea datoriei mele? Îmi fac datoria din toată inima și cu toată puterea? Va avea Dumnezeu încredere în mine dacă acționez astfel? Am o inimă supusă lui Dumnezeu? Este îndeplinirea datoriei mele în acest fel în concordanță cu principiile? Poate obține cele mai bune rezultate?” Ar trebui să reflectezi adesea asupra acestor întrebări. Când descoperi probleme, ar trebui să cauți activ adevărul și să găsești cuvintele relevante ale lui Dumnezeu pentru a le rezolva. Astfel, vei fi capabil să-ți faci bine datoria și vei avea pace și bucurie în inima ta. Dacă apar frecvent probleme în timp ce îți faci datoria, unde se află rădăcina acestei chestiuni? Aceasta este o problemă cu inima ta; este vorba de faptul de a avea firi corupte. Când firea coruptă a unei persoane este dezvăluită, aceasta va avea probleme în inima sa și starea sa va fi anormală, ceea ce va influența direct modul în care își îndeplinește datoria. Problemele care influențează datoria cuiva sunt probleme mari, grave; ele pot influența direct relația cuiva cu Dumnezeu. De exemplu, unii oameni încep să aibă noțiuni și înțelegeri greșite despre Dumnezeu când dezastrele se abat asupra familiilor lor. Unii oameni devin negativi când îndură un pic de greutate în datoria lor și nimeni nu vede asta sau nu îi laudă pentru asta. Unii oameni nu își fac bine datoria, fiind mereu superficiali, și se plâng de Dumnezeu când sunt emondați. Unii oameni nu sunt dispuși să-și facă datoria pentru că se gândesc mereu la o cale de scăpare. Toate aceste probleme influențează direct o relație normală cu Dumnezeu. Acestea sunt toate probleme ale firilor corupte. Toate izvorăsc din faptul că oamenii nu Îl cunosc pe Dumnezeu sau lucrarea Sa și că mereu uneltesc și se gândesc la propriul statut și la propria reputație, la perspectivele și destinul lor și la interesele lor trupești, ceea ce îi împiedică să fie atenți la intențiile lui Dumnezeu și să se supună rânduielilor lui Dumnezeu, ducând la tot felul de emoții negative. Exact așa sunt oamenii care nu urmăresc adevărul. Când se confruntă cu situații oarecum dificile, devin negativi și slabi; când dau peste lucruri care nu merg pe placul lor, își varsă frustrarea pe datoria lor. Când își îndeplinesc datoria, devin constant negativi, sunt delăsători și acționează superficial; continuă să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu și să I se împotrivească și chiar vor să-și abandoneze lucrarea, trădându-L pe Dumnezeu. Acestea sunt toate diversele consecințe care apar atunci când cineva este constrâns de firile sale corupte. O persoană care iubește adevărul este capabilă să-și lase deoparte propria viață, perspectivele și destinul și vrea doar să urmărească și să dobândească adevărul. Se gândește că nu este suficient timp, se teme că nu va reuși să-și îndeplinească bine datoria și nu va fi desăvârșită, așa că este capabilă să se lepede de toate și să se consume pentru Dumnezeu. Mentalitatea sa este doar să se concentreze asupra lui Dumnezeu și să I se supună lui Dumnezeu. Nu există nicio dificultate care să o poată împiedica și, dacă se simte negativă sau slabă, rezolvă acest lucru în mod natural, citind câteva pasaje din cuvintele lui Dumnezeu. Oamenii care nu urmăresc adevărul sunt foarte problematici; indiferent cum se are părtășie despre adevăr, acest lucru nu le poate rezolva pe deplin problemele. Chiar dacă își revin momentan și sunt capabili să accepte adevărul, ulterior îl vor respinge din nou, așa că este foarte dificil să te ocupi de astfel de persoane. Nu este vorba că nu înțeleg nici măcar un dram de adevăr; este vorba că nu prețuiesc și nu acceptă adevărul în inimile lor. Drept urmare, nu sunt niciodată capabili să-și lase deoparte propria voie sau să renunțe la interesele lor personale, la perspectivele și soarta lor și la finalul și destinația lor. Inimile lor sunt mereu tulburate și constrânse de aceste lucruri, făcându-i incapabili să-și îndeplinească bine datoria. Dacă o persoană este capabilă să accepte adevărul, odată ce îl înțelege, toate acele lucruri care aparțin firilor corupte vor dispărea în mod natural, iar ea va avea intrare în viață și statură; nu va mai fi un copil ignorant. Când o persoană are statură, va deveni din ce în ce mai capabilă să deslușească lucrurile, din ce în ce mai capabilă să discearnă tot felul de oameni și nu va fi constrânsă de nicio persoană, de niciun eveniment sau lucru. Nu va fi influențată de nimic din ce spune sau face cineva. Nu va fi supusă interferențelor din partea forțelor rele ale Satanei și nu va fi indusă în eroare sau tulburată de conducătorii falși și de antihriști. Dacă se întâmplă acest lucru, nu va crește treptat statura unei persoane? Cu cât cineva înțelege mai mult adevărul, cu atât mai mult va reflecta asupra sa și va ajunge să se cunoască pe sine, cu atât mai mult va fi capabil să descopere răul pe care îl provoacă firile sale corupte, cu atât mai mult va fi capabil să găsească o cale de a practica adevărul și cu atât mai rapidă va fi intrarea sa în adevărul-realitate; în același timp, va fi, de asemenea, capabil să-și îndeplinească datoria într-un mod care este conform standardului. Când ai intrare în viață și viața ta crește treptat, starea ta va deveni din ce în ce mai normală. Oamenii, evenimentele și lucrurile care puteau cândva să te tulbure și să te constrângă nu vor mai fi o problemă pentru tine. Nu vei mai avea dificultăți în îndeplinirea datoriei, iar relația ta cu Dumnezeu va fi tot mai normală. Când vei ști cum să te bazezi pe Dumnezeu, când vei ști cum să cauți intențiile Lui, când îți vei cunoaște locul, când vei ști ce ar trebui și ce nu ar trebui să faci și care chestiuni necesită să-ți asumi sau nu responsabilitatea, oare nu va deveni starea ta tot mai normală? Nu te va obosi să trăiești astfel, nu-i așa? Nu doar că nu vei fi obosit, ci te vei simți deosebit de relaxat și fericit. Nu ți se va însenina inima ca urmare a acestui fapt? Mentalitatea ta va fi normală, spiritul tău va fi eliberat, vei dezvălui firi corupte mai rar și te vei supune lui Dumnezeu mai mult. În acest fel, vei fi capabil să trăiești constant în prezența lui Dumnezeu și vei trăi o umanitate normală. Când oamenii vor vedea comportamentul tău, vor simți că a avut loc o mare schimbare în tine. Vor fi dispuși să aibă părtășie cu tine, vor simți pace și bucurie în inimile lor când vor asculta părtășia ta și, de asemenea, vor beneficia de pe urma ei. Pe măsură ce statura ta crește, vorbirea și acțiunile tale vor deveni mai chibzuite și mai principiale. Când vei vedea că cineva este negativ și slab, vei fi capabil să-i oferi un ajutor adevărat. Nu numai că vei fi capabil să rezolvi problemele oamenilor, dar vei fi, de asemenea, capabil să eviți să-i constrângi sau să le faci morală și, în schimb, să-ți folosești propriile experiențe practice pentru a-i ajuta pe alții, oferindu-le un oarecare beneficiu. În felul acesta, nu doar vei lucra din greu în casa lui Dumnezeu, ci vei fi o persoană utilă, capabilă să-și asume o povară și să facă lucruri mai semnificative în casa Lui. Nu e acesta genul de persoană care Îi place lui Dumnezeu? Dacă ești o persoană care-I place lui Dumnezeu, oare nu le vei plăcea tuturor? (Ba da.) De ce este Dumnezeu mulțumit de o astfel de persoană? Pentru că este capabilă să facă lucruri reale înaintea Lui, nu folosește cuvinte goale, înflorite, ci face lucruri reale. Poate să-i ajute și să-i conducă pe alții vorbindu-le despre experiențele ei adevărate; este capabilă să-i ajute pe alții să-și rezolve orice problemă, iar când lucrarea bisericii întâmpină dificultăți, ea poate să preia conducerea, rezolvând problemele în mod activ. Asta înseamnă să-și îndeplinească datoria cu devotament. Această persoană este capabilă să-și ajute frații și surorile să-și rezolve problemele, ceea ce dovedește că are intrarea în viață. Faptul că poate face atâtea lucruri practice dovedește că ea practică adevărul și că trăiește în prezența lui Dumnezeu. Fiindcă are adevărul-realitate, ea îi și poate conduce pe alții să pătrundă în adevărul-realitate. Dacă nu ai adevărul-realitate sau nu ai experiențe adevărate, atunci poți oare să-i conduci pe alții să ajungă în prezența lui Dumnezeu? Dacă nu trăiești tu însuți în prezența lui Dumnezeu, atunci nu-i poți conduce pe alții să ajungă în prezența Lui. Dacă doar trudești făcându-ți datoria, fără să cauți deloc adevărurile-principii și nu ești dispus să-L mulțumești pe Dumnezeu, atunci nu trăiești în prezența Lui. Oare cei care nu trăiesc în prezența lui Dumnezeu sunt capabili să accepte scrutarea Lui atentă? Sunt ei capabili să reziste testelor lui Dumnezeu? Sunt ei capabili să rămână fermi în mijlocul încercărilor? (Nu, nu sunt capabili.) Poate o astfel de persoană să fie mărturie pentru Dumnezeu? Poate să mărturisească despre El? (Nu, nu poate.) Ce fel de persoană este incapabilă să mărturisească despre Dumnezeu? Este această persoană cineva care crede cu adevărat în Dumnezeu? Ea încă nu a intrat, cel puțin, în adevărul-realitate din cuvintele lui Dumnezeu și încă există în afara cuvintelor Lui. Cineva care crede în Dumnezeu de mulți ani fără să aibă nicio intrare în viață, care nu poate vorbi despre mărturia bazată pe experiență și cu atât mai puțin să aducă mărturie pentru Dumnezeu, care nu poate câștiga niciun om bun predicând Evanghelia – nu e demn să fie numit martor al lui Dumnezeu. Așadar, cineva cu o statură imatură și care nu are intrare în viață nu poate aduce niciodată mărturie pentru Dumnezeu. Implicația nerostită este că o astfel de persoană nu trăiește în prezența lui Dumnezeu. Dacă nu trăiești în prezența lui Dumnezeu, dacă nu ai intrarea în viață și nu ești un martor al lui Dumnezeu, atunci oare te va recunoaște El ca unul dintre adepții Săi? Nu te va recunoaște. Dumnezeu ți-a dat o oportunitate să-ți îndeplinești datoria și ești dispus să ți-o faci, dar, prin manifestările tale, El a văzut că nu poți aduce mărturie pentru El, nici măcar după ce crezi în El de atâta vreme. Nu doar că nu ai o adevărată cunoaștere bazată pe experiență, dar mai și trăiești după noțiunile și închipuirile tale; nu ai deloc adevărul-realitate și pur și simplu nu trăiești în prezența lui Dumnezeu. Dacă El îți dă o încercare, nu o poți îndura; dacă te emondează, nu poți suporta asta; dacă te judecă și te mustră, atunci renunți la lucrarea ta și te bosumfli, iar El va gândi: „Persoana aceasta e ca un urs care nu trebuie înghiontit! Oriunde merg să-Mi fac lucrarea ori să vorbesc, o astfel de persoană este nedemnă de-a urma, nedemnă de-a fi cu Mine.” De ce spun asta? Pentru că o astfel de persoană nu înțelege adevărul, nu are o înțelegere pură, nu are experiențe adevărate și nu înțelege intențiile lui Dumnezeu. Dacă nu înțelege intențiile Lui, poate fi compatibilă cu El? Dacă nu înțelege intențiile Lui, le poate pricepe? Poate ea să accepte adevărul? E greu de spus și toate acestea sunt niște necunoscute. Deci, dacă o astfel de persoană ar fi cu Dumnezeu, atunci ar avea suspiciuni în toate care-L privesc și nu L-ar înțelege, ceea ce ar da apoi naștere la tot felul de înțelegeri greșite și nemulțumiri și la judecăți despre Dumnezeu la fiecare pas. În cele din urmă, asta ar da naștere trădării. Și-ar putea dori Dumnezeu pe cineva care Îl trădează? I-ar putea îngădui Dumnezeu să devină discipolul Său? Nu ar putea. Dacă vrei ca Dumnezeu să te recunoască drept unul dintre cei care Îl urmează, atunci, mai întâi de toate, trebuie să te concentrezi asupra dobândirii intrării în viață – aceasta înseamnă să începi prin a te cunoaște pe tine însuți. Cu cât cineva se cunoaște mai mult pe sine, cu atât mai mult va fi capabil să deslușească esența și realitatea corupției sale și cu atât mai mult va fi, în interior, însetat să urmărească adevărul; în îndeplinirea datoriei sale, va acorda o importanță deosebită căutării adevărului, practicării adevărului și alungării firilor sale corupte, devenind astfel capabil să-și susțină datoria și să-și îndeplinească bine datoria conform cerințelor lui Dumnezeu. Aceasta ar trebui să fie prioritatea ta principală. Scopul concentrării asupra dobândirii intrării în viață este să-ți îndeplinești bine datoria; fundamental, totul se rezumă la a-ți îndeplini datoria. Ar trebui să începi să urmărești dobândirea intrării în viață prin îndeplinirea datoriei tale și, prin dobândirea intrării în viață, ar trebui să înțelegi și să dobândești adevărul picătură cu picătură, astfel încât să ajungi într-un punct în care ai statură, în care viața ta crește treptat, iar tu ai experiențe practice ale adevărului. Apoi ar trebui să stăpânești tot felul de principii de practică, așa încât să fii capabil să-ți îndeplinești datoria fără să fii constrâns sau tulburat de niciun om, eveniment sau lucru. În felul acesta, vei trăi, treptat, în prezența lui Dumnezeu. Nu vei fi tulburat de niciun fel de om, eveniment sau lucru și vei avea experiența adevărului. Pe măsură ce experiența ta devine mai bogată, vei fi mai capabil să aduci mărturie pentru Dumnezeu și, pe măsură ce vei fi mai capabil să aduci mărturie pentru Dumnezeu, vei deveni, treptat, o persoană utilă. Când vei deveni o persoană utilă, vei putea să-ți îndeplinești datoria în casa lui Dumnezeu într-un mod care este conform standardului, vei putea să-ți asumi în mod corespunzător poziția de ființă creată și să te supui aranjamentelor și orchestrărilor lui Dumnezeu și vei putea să rămâi ferm. Numai o astfel de persoană este o ființă creată care corespunde standardului și cineva care are aprobarea lui Dumnezeu. Atunci vei fi demn de tot ce ți-a dăruit El.

Care este cheia pătrunderii în adevărul-realitate? Trebuie să înveți cum să practici adevărul, astfel încât să poți gestiona problemele într-un mod principial. Are vreun rost să faci mereu jurăminte și să-ți exprimi hotărârea? Dacă mereu faci jurăminte și îți exprimi hotărârea, dar ești tot incapabil să practici adevărul, atunci nu are niciun rost. Lucrul esențial, cel mai real, este să dobândești intrarea în viață în timp ce îți îndeplinești datoria, prin căutarea adevărului pentru a rezolva diferitele probleme ce apar când îți îndeplinești datoria și pentru a-ți îndrepta diversele atitudini greșite față de datoria ta. Ce înseamnă a avea intrare în viață? A avea intrare în viață înseamnă a avea experiența și cunoașterea adevărului și a fi capabil să-l practici corect. În momentul acesta aveți cu toții intrare în viață? Ești capabil să aduci mărturie pentru Dumnezeu? Nu-i așa că, în majoritatea timpului, ești capabil doar să rostești câteva cuvinte și doctrine, cunoașterea ta despre adevăr oprindu-se la nivel de doctrină, lipsindu-ți orice cunoaștere adevărată sau experiență a adevărului? Dacă nu poți obține o experiență și o cunoaștere autentică a adevărului, atunci nu ești la înălțimea faptului de a aduce mărturie pentru Dumnezeu. În majoritatea timpului, ai doar o cunoaștere bazată pe sentimente, simțind că atunci când Dumnezeu o spune într-un fel, este adevărul, iar când o spune în alt fel, este, de asemenea, adevărul – simți că toate cuvintele lui Dumnezeu sunt adevărul și spui „amin” la ele și le aprobi. Dar nu le poți raporta la tine însuți. Când faci unele lucruri, ești încă confuz și nu știi ce adevăruri ar trebui să folosești pentru a-ți rezolva problemele, nici nu știi care mod de a acționa ar însemna să practici adevărul. Nu sunteți majoritatea dintre voi în acest tip de stare? Deși puteți rosti o mulțime de cuvinte și doctrine, nu le puteți aplica în viețile voastre concrete. Încă nu știți cum să practicați adevărul, nici nu știți cum să aplicați cuvintele lui Dumnezeu în viețile voastre concrete și, indiferent ce vi se întâmplă, nu știți cum să căutați adevărul pentru a vă rezolva problemele. Acest lucru se datorează faptului că intrarea în viață a oamenilor este prea superficială, iar statura lor este prea mică. Atunci când veți ști cum să experimentați, să practicați și să aplicați cuvintele lui Dumnezeu în viața voastră reală și când veți ști cum să căutați adevărul pentru a rezolva probleme după ce vi se întâmplă ceva, atunci viețile voastre vor crește. Să știi cum să practici adevărul este un semn că viața ta crește. Într-o bună zi, când vei fi capabil să rezolvi probleme cu ajutorul adevărului, când vei avea o oarecare cunoaștere de Dumnezeu, când vei putea, împărtășind cunoașterea ta adevărată de Dumnezeu, să aduci mărturie pentru lucrarea Lui, pentru firea Lui sfântă și dreaptă și atotputernicia și înțelepciunea Lui, atunci vei fi capabil să aduci mărturie cu adevărat pentru Dumnezeu și vei fi calificat să fii folosit de El. Dacă tu crezi că înțelegi destul de mult și poți vorbi la nesfârșit despre doctrină, dar nu poți rezolva nimic din ceea ce implică propriile tale probleme și nici nu știi cum să cauți adevărul pentru a le rezolva, acest lucru dovedește că ceea ce înțelegi tu nu este adevărul, ci cuvinte și doctrine. Chiar dacă alții rezonează cu unele dintre doctrinele pe care le aud de la tine, pot găsi o oarecare edificare în ele, iar doctrinele pe care le spui obțin unele rezultate, tu pur și simplu nu ești capabil să explici lucrurile temeinic, nici nu poți rezolva complet problemele. Acest lucru dovedește că doctrinele pe care le spui sunt transmise doar într-un sens literal; ele sunt cel mult crâmpeie de cunoaștere bazată pe sentimente, fără să se ridice încă la nivelul cunoașterii raționale; nu se poate spune că ele sunt adevărul-realitate, cu atât mai puțin că tu ai intrat în adevărul-realitate. Acum, cum rezolvi această problemă a rostirii de cuvinte și doctrine? Acest lucru necesită să depui efort pentru înțelegerea adevărului. Doar când înțelegi adevărul vei reflecta asupra ta, vei fi capabil să recunoști firile corupte pe care le-ai dezvăluit și vei fi capabil să descoperi rădăcina problemelor tale. Apoi, ar trebui să cauți adevărul și să folosești cuvintele lui Dumnezeu pentru a rezolva în profunzime firile corupte pe care le-ai dezvăluit. Fie că ceea ce se dezvăluie în tine este aroganță și neprihănire de sine, ori necinste și înșelătorie, sau fie că este egoism și josnicie sau superficialitate și înșelarea lui Dumnezeu, trebuie să reflectezi asupra acestor firi corupte până le vezi limpede. Astfel, vei ști ce probleme există când îți îndeplinești datoria și cât de departe ești de dobândirea mântuirii. Numai când îți vei putea vedea limpede propriile firi corupte, vei fi capabil să afli unde sunt dificultățile și obstacolele în îndeplinirea datoriei tale. Numai atunci vei fi capabil să rezolvi problemele de la rădăcină. De pildă, să spunem că nu-ți asumi responsabilitatea pentru îndeplinirea datoriei tale, ci te porți mereu superficial, provocând pierderi în lucrarea ta, dar îți pasă de mândria ta, așa că nu ești dispus să ai părtășie în mod deschis despre starea și dificultățile tale și să practici disecarea și cunoașterea lor, în schimb, căutând mereu scuze pentru a trata lucrurile superficial. Cum ar trebui să rezolvi această problemă? Trebuie să te rogi lui Dumnezeu și să reflectezi la tine însuți, spunând: „Dumnezeule, doresc să spun astfel de lucruri ca să-mi protejez mândria. Firea mea coruptă e cea care vorbește. Nu ar trebui să vorbesc așa. Trebuie să mă deschid, să mă dezvălui și să rostesc cu voce tare adevăratele gânduri ale inimii mele. Aș prefera să îndur rușinea și să-mi stric imaginea, decât să-mi satisfac propria vanitate. Eu vreau doar să-L mulțumesc pe Dumnezeu.” În felul acesta, răzvrătindu-te împotriva ta și rostind cu voce tare adevăratele gânduri ale inimii tale, practici faptul de a fi o persoană cinstită și, în plus, nu te porți în conformitate cu propria voință și nu încerci să-ți protejezi mândria. Ești capabil să pui cuvintele lui Dumnezeu în practică, să practici adevărul conform dorințelor lui Dumnezeu, să-ți îndeplinești datoria cu seriozitate și să-ți îndeplinești responsabilitățile în întregime. Astfel, nu numai că pui adevărul în practică și îți îndeplinești bine datoria, dar susții și interesele casei lui Dumnezeu, ceea ce satisface inima lui Dumnezeu. A trăi în acest fel este deschis și onest, iar gândurile și ideile tale, precum și acțiunile și faptele tale, pot fi aduse înaintea oamenilor și înaintea lui Dumnezeu. Cât de minunat este acest lucru! A practica în acest fel este puțin dificil și s-ar putea să eșuezi de mai multe ori, dar dacă practici și te străduiești în această direcție, cu siguranță vei reuși. Și ce înseamnă a reuși pentru tine? Înseamnă că, atunci când practici adevărul, poți face acest pas care te eliberează de legăturile Satanei, un pas care îți permite să te răzvrătești împotriva ta. Înseamnă că poți să lași deoparte vanitatea și mândria, să încetezi urmărirea beneficiului propriu și să încetezi să faci lucruri egoiste și josnice. Când pui acest lucru în practică, le arăți oamenilor că ești cineva care iubește adevărul, care are adevărul-realitate, cineva care tânjește după dreptate și lumină. Acesta-i rezultatul pe care-l obții practicând adevărul. În același timp, îl și faci de rușine pe Satana. Satana te-a corupt, te-a făcut egoist și te-a făcut să-ți aperi propriile interese și să te gândești la propria mândrie. Dar acum, aceste lucruri satanice nu te mai pot lega, te-ai eliberat de ele, nu mai ești controlat de vanitate, mândrie sau de propriile interese personale și practici adevărul, astfel că Satana e umilit total și nu poate face nimic. Când Satana nu te poate controla, nu ești atunci victorios? Când ești victorios, nu rămâi ferm în mărturia ta pentru Dumnezeu? Nu lupți lupta cea bună? Când ai luptat lupta cea bună, ai pace și bucurie și un sentiment de liniște în inima ta. Dacă trăiești cu un sentiment frecvent de învinuire în inima ta, te simți neliniștit, nu ai pace sau bucurie și dacă ești adesea îngrijorat și tulburat de tot felul de lucruri, ce demonstrează asta? Doar că nu practici adevărul și că nu rămâi ferm în mărturia ta pentru Dumnezeu. Când trăiești în mijlocul firilor satanice, acționezi conform propriei voințe, nu-ți place să practici adevărul și chiar îl trădezi, recurgând la orice mijloace pentru a-ți atinge scopurile. Îți protejezi doar propria vanitate, mândrie, reputație, statut și interese. Nu înseamnă asta a fi egoist și detestabil? Când trăiești mereu pentru tine și pentru propriile interese, viața devine extrem de dureroasă. Ai atât de multe dorințe egoiste, încurcături, înrobiri, îndoieli și frământări; nu există nici cea mai mică pace sau bucurie în tine. A trăi pentru trupul corupt nu este altceva decât suferință extremă. Cei care urmăresc adevărul sunt diferiți. Cu cât înțeleg mai mult adevărul, cu atât sunt mai eliberați și mai liberi; cu cât practică mai mult adevărul, cu atât au mai multă pace și bucurie. Când vor dobândi adevărul, vor trăi complet în lumină și se vor bucura de binecuvântările lui Dumnezeu, fără suferință.

În momentul acesta, în ce stare trăiți voi toți, de obicei? Trăiți într-o stare pozitivă sau într-o stare negativă, cea mai mare parte a timpului? (Trăim într-o stare negativă cea mai mare parte a timpului.) Pentru cineva care trăiește întotdeauna într-o stare negativă, nu e lucru simplu să stăruie în îndeplinirea datoriei fără să renunțe la aceasta! Cu toții sunteți negativi adeseori, dar nu știți cum să rezolvați asta. Uneori, e nevoie de mult efort pentru a vă rezolva stările negative și, când lucrurile nu merg așa cum vreți, deveniți iarăși negativi. Vă rostogoliți mereu în negativitatea voastră și n-ați putea sta în picioare chiar dacă v-ați dori; nu vă puteți face datoria bine și sunteți atât de incompetenți, încât nimeni nu vă poate ajuta. Nu e obositor să trăiți astfel? (Ba da.) Atunci, cum gestionați în totalitate problema negativității? Trebuie neapărat să înțelegeți o parte din adevăr. Indiferent despre cât de multe doctrine puteți vorbi, asta nu vă va rezolva problemele. Odată ce o persoană înțelege realmente adevărul și odată ce este capabilă să rezolve orice negativitate sau dificultăți pe care le întâmpină, apoi nu va fi atât de solicitant pentru ea să-și îndeplinească datoria. Numai dobândind adevărul poate cineva să fie liber și descătușat. În momentul acesta, lucrul care vă lipsește tuturor cel mai mult este adevărul, însă dobândirea adevărului nu e ceva ce se poate face peste noapte. Trebuie să aveți o cunoaștere adevărată a lucrării lui Dumnezeu și să puteți vedea clar firile corupte ale oamenilor. Asta cere timp și trebuie să căutați adevărul ca să le înțelegeți. Cu toții simțiți durerea de a trăi într-o fire coruptă, aveți o experiență directă și profundă în acest sens. Ați experimentat pacea și fericirea care se nasc în inimă după ce înțelegeți adevărul, când sunteți capabili să practicați adevărul și respectați adevărurile-principii? Aveți multe asemenea experiențe? Dacă aceste experiențe sunt într-adevăr numeroase, asta înseamnă că aveți pe deplin adevărul-realitate. Veți avea senzația că trăiți în lumină și în prezența lui Dumnezeu. Dacă vă bucurați uneori de puțin din luminarea lui Dumnezeu, veți fi foarte mulțumiți. Dacă vă bazați uneori pe Dumnezeu și nu pe oameni, iar Dumnezeu vă dă puțină lumină, vă oferă o cale înainte la care nu vă gândiserăți și problema este tratată, veți fi foarte mulțumiți. Nu e suficient să aveți frecvent aceste mici experiențe; trebuie să continuați, totuși, să depuneți efort spre adevăr. Pe de o parte, trebuie să înțelegeți adevărul despre viziuni, să aveți o înțelegere perfect clară a lucrării lui Dumnezeu și să aveți realmente o cunoaștere a firii lui Dumnezeu. În felul acesta, când veți întâmpina din nou dificultăți făcându-vă datoria, cel puțin asta nu va produce noțiuni și nici nu va da naștere răzvrătirii. Acesta e un aspect al lucrurilor. În plus, trebuie să depuneți efort în vederea intrării în viață. Adevărurile ce trebuie practicate și în care trebuie să pătrunzi trebuie recapitulate – de exemplu: să ajungi să te cunoști, să fii o persoană cinstită, să înveți să te supui lui Dumnezeu, cum să te bazezi pe Dumnezeu, cum să-ți faci datoria cu devotament, cum să discerni între tot felul de oameni, cum ar trebui să-l tratezi pe Satana, ce înțelepciune se cuvine să ai etc. Doar experimentând aceste diverse aspecte ale adevărului și pătrunzând în ele, poți să te temi de Dumnezeu și să te ferești de rău și să devii o persoană desăvârșită. Deci, în câte aspecte ale adevărului-realitate ați pătruns până acum? În care aspecte ale adevărului-realitate nu ați pătruns încă? Trebuie să țineți socoteala acestui rezultat în inimă. Odată ce ați pătruns în multe adevăruri legate de practică, atunci viața voastră va fi crescut deja și veți avea realmente statură. Odată ce statura voastră a crescut la un anumit nivel, veți putea apoi să intrați pe calea de a fi desăvârșiți de Dumnezeu și veți avea statură adevărată. Aceasta nu e o chestiune care poate fi grăbită – nu poți mânca un elefant dintr-o înghițitură. Care este, în momentul acesta, lucrul esențial și cel mai important pe care trebuie să-l rezolvați? Acela că trebuie să vă faceți datoria bine și să aveți intrarea în viață în timp ce vă faceți datoria. Aceasta e cheia. Nu se poate doar să faceți efort – trebuie să puneți inimă. Dumnezeu nu vrea să-ți vinzi munca atunci când îți faci datoria de ființă creată, ci, mai degrabă, vrea să-I oferi sinceritatea ta. În timp ce îți faci datoria, trebuie să ai intrarea în viață. Numai odată ce vei avea intrarea în viață vei avea viață, numai când ai viață poți crește și numai cei care au viață au adevărul.

10 august 2015