Inima unui om care s-a întors către Dumnezeu este una care se poate orienta constant către Dumnezeu, o inimă care se poate lepăda de trup și o inimă care Îl poate contempla pe Dumnezeu; în conduita și limbajul său, în fiecare comportament al său, un astfel de om poate să-L mulțumească pe Dumnezeul pe care Îl iubește, iar inima sa poartă întotdeauna povara voii lui Dumnezeu. Asta înseamnă că și-a îndreptat inima către Dumnezeu. Atunci când ideile și gândurile tale nu sunt corecte, poți să-ți abandonezi propriile intenții pentru ca, în schimb, să acționezi potrivit voii lui Dumnezeu. Cu cât experimentezi mai mult în acest fel, cu atât mai mult va fi inima ta în stare să se întoarcă spre Dumnezeu și cu atât mai capabil vei fi să-L mulțumești și să-L iubești pe Dumnezeu. La vremea încercărilor, tot poți să-L iubești pe Dumnezeu.

Adaptare după părtășia lui Dumnezeu