Versete din Biblie pentru referințe:

„Isus i-a răspuns: Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6).

„Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va anunța lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16:12-13).

„Cuvântul lui Dumnezeu este viu și activ, mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, străpungând până desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, și poate judeca gândurile și intențiile inimii” (Evrei 4:12).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Cel care este Dumnezeu întrupat trebuie să posede esența lui Dumnezeu și Cel care este Dumnezeu întrupat trebuie să dețină exprimarea lui Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu Se întrupează, El va da naștere lucrării pe care intenționează să o facă și, de vreme ce Dumnezeu Se întrupează, va exprima ceea ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să îi dăruiască viață și să îi indice calea. Trupul care nu are esența lui Dumnezeu categoric nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Dacă omul intenționează să cerceteze dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, atunci el trebuie să coroboreze lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a corobora faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, pentru a stabili dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvântările Lui, firea Lui și multe alte aspecte), mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul scrutează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seamă de esența Lui, aceasta arată că omul e incult și ignorant.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

Cuvintele lui Dumnezeu întrupat deschid o nouă epocă, îndrumă toată omenirea, dezvăluie taine și îi arată omului direcția pe care trebuie să o ia în noua epocă. Luminarea obținută de om nu reprezintă nimic altceva decât unele simple practici sau cunoștințe. Aceasta nu poate îndruma toată omenirea într-o nouă epocă sau dezvălui tainele lui Dumnezeu Însuși. La urma urmei, Dumnezeu este Dumnezeu, iar omul este om. Dumnezeu are esența lui Dumnezeu, iar omul are esența omului. Dacă omul percepe cuvintele spuse de Dumnezeu drept simplă luminare de la Duhul Sfânt și ia cuvintele apostolilor și ale profeților drept cuvinte rostite personal de Dumnezeu, aceasta ar fi o greșeală a omului.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

Adevărul este cel mai practic aforism al vieții și cel mai înalt dintre aforismele omenirii. Deoarece este cerința pe care o are Dumnezeu de la om și este lucrarea săvârșită personal de Dumnezeu, motiv pentru care este numit „aforismul vieții”. Nu este un aforism alcătuit din nimic, nici nu este un citat celebru al unei persoane importante. În schimb, este cuvântarea către omenire a Suveranul Cerului și al pământului și al tuturor lucrurilor; nu reprezintă niște cuvinte adunate de om, ci viața inerentă a lui Dumnezeu. De aceea este numit „cel mai înalt dintre aforismele vieții”.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar cei care Îl cunosc pe Dumnezeu și lucrarea Sa Îl pot mulțumi”

Indiferent dacă cuvintele rostite de Dumnezeu sunt, în aparență, simple sau profunde, toate sunt adevăruri indispensabile pentru intrarea omului în viață; ele sunt izvorul apelor vii care îi permit omului să supraviețuiască atât în spirit, cât și în trup. Ele îi asigură omului ceea ce are nevoie pentru a rămâne în viață; principiile și crezul pentru conduita sa personală în viața cotidiană; calea pe care trebuie să urmeze spre mântuire, cât și obiectivele și direcția pentru a obține mântuirea; fiecare adevăr pe care ar trebui să-l posede ca ființă creată înaintea lui Dumnezeu; și fiecare adevăr despre modul în care omul se supune și se închină lui Dumnezeu. Ele sunt garanția care asigură supraviețuirea omului, ele sunt pâinea zilnică a omului și ele sunt, de asemenea, suportul robust care permite omului să fie puternic și să se ridice. Ele sunt bogate în adevărul-realitate cu care omenirea creată trăiește umanitatea normală, bogate în adevărul prin care omenirea se eliberează de corupție și iese din capcanele Satanei, bogate în învățătură sinceră și răbdătoare, în îndemn, încurajare și consolare, pe care Creatorul le dă umanității create. Ele sunt farul care îndrumă și iluminează pe oameni ca să înțeleagă tot ceea ce este pozitiv, garanția care asigură că oamenii vor trăi și vor intra în posesia a tot ce este just, frumos și bun, criteriul prin care oamenii, evenimentele și lucrurile sunt toate măsurate și, de asemenea, indicatorul de navigație care conduce oamenii spre mântuire și calea luminii.

– Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Prefață”

Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să se facă prin citirea cuvintelor lui Dumnezeu și prin practicarea și experimentarea cuvintelor lui Dumnezeu, precum și prin experimentarea multor încercări, rafinări și emondare; numai atunci este posibil să avem o adevărată cunoaștere a lucrării lui Dumnezeu și a firii lui Dumnezeu. Unii spun: „Nu L-am văzut pe Dumnezeu întrupat, deci cum ar trebui să ajung să-L cunosc pe Dumnezeu?” Într-adevăr, cuvintele lui Dumnezeu sunt o exprimare a firii Sale. Din cuvintele lui Dumnezeu, poți vedea iubirea și mântuirea Sa pentru oameni, precum și metoda Lui de a-i mântui… Asta deoarece cuvintele lui Dumnezeu sunt exprimate de Dumnezeu Însuși, nu scrise de oameni. Acestea au fost exprimate personal de Dumnezeu; Dumnezeu Însuși Își exprimă cuvintele și vocea inimii, care poate fi, de asemenea, numită cuvintele din inima Lui. De ce li se spune cuvinte din inima Lui? Datorită faptului că sunt emise din profunzimi și exprimă firea Lui, intențiile, ideile și gândurile Sale, iubirea Lui pentru omenire, mântuirea Lui pentru omenire și așteptările Lui de la omenire… Cuvântările lui Dumnezeu includ cuvinte aspre și cuvinte blânde și grijulii, precum și unele cuvinte revelatoare care nu țin seama de sentimentele oamenilor. Dacă te uiți doar la cuvintele revelatoare, s-ar putea să simți că Dumnezeu este destul de sever. Dacă te uiți doar la cuvintele blânde, s-ar putea să simți că Dumnezeu nu este prea autoritar. Așadar, nu ar trebui să le scoți din context; privește-le mai degrabă din fiecare unghi. Uneori, Dumnezeu vorbește dintr-o perspectivă miloasă, iar apoi oamenii văd iubirea Lui pentru omenire; uneori, El vorbește dintr-o perspectivă foarte strictă, iar apoi oamenii văd că firea Lui nu tolerează nicio jignire, că omul este deplorabil de murdar și nu este demn să vadă chipul lui Dumnezeu sau să vină înaintea Lui și că numai datorită harului Său li se permite acum să vină înaintea Lui. Înțelepciunea lui Dumnezeu poate fi văzută din modul în care El lucrează și în semnificația lucrării Sale. Oamenii tot reușesc să vadă aceste lucruri în cuvintele lui Dumnezeu, chiar fără să aibă niciun contact direct cu El.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

De data aceasta, Dumnezeu vine să Își săvârșească lucrarea nu într-un trup spiritual, ci într-un trup foarte obișnuit. În plus, este corpul celei de-a doua întrupări a lui Dumnezeu, este și corpul prin care Dumnezeu Se întoarce în trup. Este un trup foarte obișnuit. Privindu-L, nu poți vedea nimic care să-L facă să Se evidențieze dintre alții, dar poți câștiga de la El adevăruri de care nu s-a mai auzit înainte. Chiar acest trup nesemnificativ este întruchiparea tuturor cuvintelor adevărului lui Dumnezeu, purtătorul lucrării din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu și expresia prin care omul înțelege întreaga fire a lui Dumnezeu. Nu îți dorești foarte mult să Îl vezi pe Dumnezeu din ceruri? Nu îți dorești foarte mult să Îl înțelegi pe Dumnezeu din ceruri? Nu îți dorești foarte mult să vezi destinația omenirii? El îți va spune toate aceste secrete – secrete pe care niciun alt om nu a putut vreodată să ți le spună și El îți va spune și adevărurile pe care nu le înțelegi. El este poarta ta către Împărăție și ghidul tău către epoca nouă. Acest trup obișnuit deține multe taine de nepătruns pentru om. Faptele Sale sunt enigmatice pentru tine, dar întregul obiectiv al lucrării pe care o săvârșește este suficient pentru a-ți permite să vezi că El nu este, așa cum cred oamenii, un simplu trup, deoarece El reprezintă intențiile lui Dumnezeu în zilele de pe urmă și grija arătată de El omenirii în zilele de pe urmă. Deși nu-I poți auzi cuvintele, care par să zguduie cerul și pământul, deși nu poți să Îi vezi ochii drept niște flăcări și deși nu poți primi disciplina toiagului Lui de fier, totuși poți să auzi din cuvintele Lui că Dumnezeu este mânios, poți să știi că Dumnezeu arată milă omenirii, poți să vezi firea Lui dreaptă și înțelepciunea Lui și, chiar mai mult decât atât, poți să apreciezi grija lui Dumnezeu pentru întreaga omenire. Lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă este pentru a-i permite omului să Îl vadă pe Dumnezeu din ceruri trăind printre oameni pe pământ și pentru a-i permite omului să Îl cunoască, să I se supună, să se teamă de El și să Îl iubească. De aceea, El S-a întors întrupat pentru a doua oară.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Știi? Dumnezeu a săvârșit un lucru măreț în rândul oamenilor”

Când Dumnezeu va veni pe pământ să-Și facă lucrarea, tot ceea ce va vedea omul vor fi evenimente supranaturale. Ce văd cu ochii lor și ce aud cu urechile lor sunt toate supranaturale, deoarece lucrarea și cuvintele Lui sunt de neînțeles și de neatins pentru ei. Dacă un lucru din ceruri este adus pe pământ, cum poate să fie altfel decât supranatural? Când tainele Împărăției cerurilor sunt aduse pe pământ, taine care sunt de neînțeles și de neatins pentru om, care sunt prea minunate și înțelepte – nu sunt toate supranaturale? […] Gândește-te la lucrarea făcută de Dumnezeul întrupat în ziua de astăzi: ce aspect al acesteia nu este supranatural? Cuvintele Lui îți sunt de neînțeles și de neatins și lucrarea pe care o face nu poate fi făcută de niciun om. Omul nu are cum să înțeleagă ceea ce înțelege El și, în ceea ce privește cunoașterea Lui, omul nu știe de unde vine. Sunt unii care spun „Și eu sunt normal, la fel ca Tine, dar cum se face că nu știu ceea ce știi Tu? Eu sunt mai în vârstă și mai bogat în experiență, însă cum poți Tu cunoaște ceea ce eu nu cunosc?” Toate acestea, în ceea ce-l privește pe om, sunt ceva ce omul nu poate atinge. Apoi, sunt cei care spun „Nimeni nu știe de lucrarea care a fost îndeplinită în Israel, și nici măcar interpreții Bibliei nu pot să ofere nicio explicație; cum de Tu știi?” Nu sunt toate acestea chestiuni ale supranaturalului? El nu are experiența minunilor, totuși, le știe pe toate; El vorbește și exprimă adevărul cu cea mai mare ușurință. Nu e acesta un lucru supranatural? Lucrarea Lui transcende ceea ce trupul poate să realizeze. Este inaccesibil gândirii oricărui om cu un trup de carne și absolut de neimaginat pentru raționamentul minții omului. Cu toate că nu a citit niciodată Biblia, El înțelege lucrarea lui Dumnezeu în Israel. Și, deși stă pe pământ în timp ce vorbește, El vorbește despre tainele celui de-al treilea Cer. Când omul citește aceste cuvinte, va fi copleșit de acest sentiment: „Nu e aceasta limba celui de-al treilea Cer?” Nu sunt toate acestea chestiuni care depășesc ceea ce un om obișnuit e în stare să realizeze?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Taina întrupării (1)”

Există multe elemente ale experienței omului în lucrarea sa; ceea ce exprimă omul este ceea ce este el. Lucrarea lui Dumnezeu, de asemenea, exprimă ce este El; dar ființa Lui e diferită cea a omului. Ființa omului reprezintă experiența și viața lui (ceea ce omul experimentează sau întâlnește în viața lui sau filosofiile pentru interacțiuni lumești pe care le are), iar oamenii care trăiesc în medii diferite exprimă ființe diferite. Indiferent dacă ai sau nu experiențe sociale, iar ceea ce trăiești și experimentezi de fapt în familia ta poate fi văzut în ceea ce exprimi, tu nu poți vedea în lucrarea lui Dumnezeu întrupat dacă El are sau nu experiențe sociale. El cunoaște foarte bine substanța omului și poate revela toate tipurile de practici legate de toate tipurile de persoane. El se pricepe și mai bine la revelarea firilor corupte și a comportamentelor răzvrătite ale oamenilor. El nu trăiește printre oamenii lumii, dar El este conștient de natura muritorilor și de corupția oamenilor lumii. Aceasta este ființa Sa. Deși El nu are de-a face cu lumea, El cunoaște regulile lumii, deoarece El înțelege natura umană pe deplin. El știe despre lucrarea Duhului pe care ochii omului nu o pot vedea și pe care urechile omului nu o pot auzi, atât pe cea de azi, cât și pe cea din trecut. Aceasta include înțelepciunea care nu este o filosofie pentru interacțiuni lumești și miracole care sunt greu de pătruns pentru oameni. Aceasta este ființa Lui, care a fost dezvăluit oamenilor și, de asemenea, ascuns de oameni. Ceea ce exprimă El nu este ființa unei persoane extraordinare, ci atributele inerente și ființa Duhului. El nu cutreieră lumea, dar știe totul despre aceasta. El contactează „antropoizii” care nu au cunoștințe sau înțelegere, dar El exprimă cuvinte care sunt mai mărețe decât cunoașterea și mai presus de cele ale oamenilor importanți. El trăiește într-un grup de oameni obtuzi și amorțiți care sunt lipsiți de umanitate și care nu înțeleg convențiile și viața omenirii, dar El poate cere omenirii să trăiască umanitatea normală și, în același timp, să dezvăluie baza și umanitatea inferioară a omenirii. Toate acestea sunt ființa Lui, mai măreață decât ființa oricărei persoane în carne și oase. Pentru El, nu este necesar să experimenteze o viață socială complicată, greoaie și sordidă pentru a săvârși lucrarea pe care trebuie să o săvârșească și să dezvăluie complet substanța coruptă a omenirii. O viață socială sordidă nu edifică trupul Său. Lucrarea și cuvintele Lui dezvăluie doar răzvrătirea omului și nu îi oferă omului experiența și lecțiile pentru a face față lumii. El nu trebuie să cerceteze societatea sau familia omului atunci când îi oferă omului viață. Expunerea și judecarea omului nu sunt o expresie a experienței trupului Lui; este dezvăluirea Sa a caracterului nedrept al omului după ce a știut despre răzvrătirea omului multă vreme și despre corupția detestată a omenirii. Lucrarea pe care El o săvârșește are în întregime scopul de a dezvălui omului firea Lui și de a-Și exprima ființa. Doar El poate face această lucrare; nu este ceva ce poate fi săvârșit de o persoană în carne și oase.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului”

Cândva am fost numit Iahve, odată oamenii Mă știau și drept Mesia, iar altădată oamenii Îmi spuneau Isus Mântuitorul, cu iubire și respect. Astăzi nu sunt Iahve sau Isus pe care oamenii Îl cunoșteau în vremurile trecute. Mai degrabă, sunt Dumnezeu care S-a întors în zilele de pe urmă, Dumnezeu care va aduce sfârșitul epocii; sunt Dumnezeu Însuși care Se înalță de la capătul pământului, abundând de întreaga Mea fire și plin de autoritate, onoare și glorie. Oamenii nu au intrat niciodată în contact cu Mine, nu M-au cunoscut niciodată și au fost mereu neștiutori în privința firii Mele. De la crearea lumii și până astăzi, niciun om nu M-a văzut. Acesta este Dumnezeu care Se înfățișează oamenilor în zilele de pe urmă, dar Se ascunde printre ei. El locuiește printre oameni, adevărat și real, ca soarele arzător și focul mistuitor, plin de putere și abundând de autoritate. Nu există nicio persoană sau lucru care nu va fi judecat de cuvintele Mele și nicio persoană sau lucru care nu va fi purificat de flăcările focului. În cele din urmă, multitudinea de țări vor fi binecuvântate grație cuvintelor Mele și, de asemenea, sfărâmate în bucăți din cauza cuvintelor Mele. Astfel, toți oamenii din zilele de pe urmă vor vedea că Eu sunt Mântuitorul reîntors și că Eu sunt Dumnezeu Atotputernic care cucerește toată omenirea. Și toți vor vedea că am fost odată jertfă de păcat pentru omenire, dar că, în zilele de pe urmă, am devenit flăcările soarelui dogoritor, care ard toate lucrurile, precum și Soarele dreptății care dezvăluie toate lucrurile. Aceasta este lucrarea Mea în zilele de pe urmă. Am luat numele acesta și duc cu Mine firea aceasta pentru ca toți oamenii să poată vedea că sunt Dumnezeu drept, soarele arzător și focul dogoritor și ca toți să Mă poată venera pe Mine, singurul Dumnezeu adevărat, și ca să poată să Îmi vadă adevăratul chip: nu sunt numai Dumnezeul israeliților și nu sunt doar Răscumpărătorul; ci, mai degrabă, sunt Dumnezeul tuturor creaturilor din ceruri, de pe pământ și din mări.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Mântuitorul S-a întors deja pe un «nor alb»”

Dumnezeu Își continuă cuvântările, utilizând diverse metode și multe perspective pentru a ne povățui ce ar trebui să facem și, totodată, exprimând glasul inimii Sale. Cuvintele Sale au puterea vieții, ne oferă calea pe care ar trebui să mergem și ne permit să înțelegem ce este exact adevărul. Începem să fim atrași de cuvintele Sale, începem să fim atenți la tonul și maniera Sa de a vorbi și, în subconștient, începem să remarcăm glasul inimii acestei persoane neremarcabile. El lucrează până la epuizare pentru noi, Își pierde somnul și apetitul pentru noi, plânge pentru noi, oftează pentru noi și geme bolnav pentru noi; El îndură umilință de dragul destinației și mântuirii noastre, iar amorțeala și răzvrătirea noastră varsă lacrimi și sânge din inima Sa. Nicio persoană obișnuită nu are această ființă și aceste posesiuni și nicio ființă umană coruptă nu le poate avea sau obține. El are îngăduința și răbdarea pe care nicio persoană obișnuită nu le are, iar iubirea Sa nu este ceva ce are orice ființă creată. Nimeni în afară de El nu ne poate cunoaște toate gândurile, nu ne cunoaște natura și esența ca pe podul propriei palme, nu judecă răzvrătirea și corupția omenirii, nici nu ne vorbește și lucrează asupra noastră astfel, în numele lui Dumnezeu din ceruri. Nimeni în afară de El nu are autoritatea, înțelepciunea și demnitatea lui Dumnezeu; firea lui Dumnezeu, ce are și ce este Dumnezeu sunt dezvăluite în întregime în El. Nimeni în afară de El nu ne poate arăta calea și nu ne poate aduce lumină. Nimeni în afară de El nu poate dezvălui tainele pe care Dumnezeu nu le-a făcut cunoscute de la creație până astăzi. Nimeni în afară de El nu ne poate mântui de robia Satanei și de firile noastre corupte. El Îl reprezintă pe Dumnezeu; El exprimă glasul inimii lui Dumnezeu, îndemnurile lui Dumnezeu și cuvintele de judecată ale lui Dumnezeu către toată omenirea. El a deschis o epocă nouă, o eră nouă, și a inaugurat un pământ nou și un cer nou și o lucrare nouă, El ne-a adus speranță și a pus capăt vieții pe care am dus-o într-o stare nedeslușită și a permis ființelor noastre întregi să vadă complet calea spre mântuire. El a cucerit întregile noastre ființe și ne-a câștigat inimile. Din acel moment înainte, inimile noastre au obținut conștientizare, iar duhurile noastre par să fie reînviate: această persoană obișnuită, nesemnificativă, această persoană care trăiește printre noi și care a fost respinsă de noi atât de mult timp – nu este acesta Domnul Isus, care este mereu în gândurile noastre, fie că suntem treji, fie că visăm, și după care tânjim zi și noapte? Este El! Este chiar El! El este Dumnezeul nostru! El este adevărul, calea și viața!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 4: Privind arătarea lui Dumnezeu întru judecata și mustrarea Sa”