Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 46)

Slava a sosit la Sion, iar sălașul lui Dumnezeu s-a arătat. Gloriosul nume sfânt, preamărit de toate popoarele, se răspândește. Ah, Dumnezeu Atotputernic! Conducătorul universului, Hristos al zilelor de pe urmă – El este Soarele strălucitor care S-a înălțat peste Muntele Sion, ce se înalță cu măreție și grandoare peste întregul univers…

Dumnezeule Atotputernic! Strigăm către Tine sărbătorind; dansăm și cântăm. Ești cu adevărat Răscumpărătorul nostru, marele Împărat al universului! Ai făcut un grup de biruitori și ai îndeplinit planul de gestionare al lui Dumnezeu (planul mântuirii). Toate popoarele se vor revărsa spre acest munte. Toate popoarele vor îngenunchea înaintea tronului! Tu ești singurul Dumnezeu adevărat și meriți slavă și onoare. Fie toată slava, lauda și autoritatea aduse tronului! Primăvara vieții curge din tron, udând și hrănind mulțimile oamenilor lui Dumnezeu. Viața se schimbă zi după zi; lumină nouă și revelații noi ne urmează, oferind necontenit noi perspective despre Dumnezeu. Prin experiențe, ajungem la deplina certitudine cu privință la Dumnezeu; cuvintele Lui se manifestă neîncetat, se manifestă în cei care sunt drepți. Suntem într-adevăr atât de binecuvântați! Îl întâlnim pe Dumnezeu față în față în fiecare zi, comunicăm cu Dumnezeu în toate lucrurile și Îi dăm suveranitate peste toate. Cugetăm cu atenție la cuvântul lui Dumnezeu, inimile noastre se odihnesc liniștite întru Dumnezeu și, în acest fel, venim înaintea Lui, unde-I primim lumina. În fiecare zi, în viețile, acțiunile, cuvintele, gândurile și ideile noastre, trăim în cuvântul lui Dumnezeu, capabili întotdeauna să discernem. Cuvântul lui Dumnezeu ghidează ața prin ac; pe neașteptate, lucrurile ascunse în noi ies la lumină, unul după altul. Părtășia cu Dumnezeu nu suportă nicio amânare; gândurile și ideile noastre sunt descoperite de Dumnezeu. În fiecare moment, trăim înaintea scaunului lui Hristos, unde suntem supuși judecății. Fiecare loc din corpurile noastre rămâne ocupat de Satana. Astăzi, pentru a recupera suveranitatea lui Dumnezeu, templul Lui trebuie curățit. Pentru a fi în întregime în posesia lui Dumnezeu, trebuie să ne angajăm într-o luptă pe viață și pe moarte. Doar când vechiul nostru sine a fost răstignit, viața înviată a lui Hristos poate domni supremă.

Acum, Duhul Sfânt pregătește un atac în fiecare colț al nostru, ca să lupte pentru recuperarea noastră! Atât timp cât suntem gata să ne negăm pe noi înșine și suntem dispuși să cooperăm cu Dumnezeu, El ne va ilumina și ne va purifica cu siguranță din interior în orice moment și va revendica din nou ceea ce Satana a ocupat, pentru ca noi să putem fi făcuți compleți de Dumnezeu cât mai repede posibil. Nu pierde timpul, ci trăiește fiecare moment în cuvântul lui Dumnezeu. Fii zidit împreună cu sfinții, lasă-te adus în Împărăție și intră în slavă împreună cu Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 1

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 47)

Biserica din Filadelfia a prins formă, ceea ce se datorează în întregime harului și milei lui Dumnezeu. Dragostea pentru Dumnezeu se naște în inimile nenumăraților sfinți, care nu ezită în călătoria lor spirituală. Sunt de neclintit în credința lor că unicul Dumnezeu adevărat S-a întrupat, că El este Conducătorul Universului, care comandă peste toate lucrurile: acest lucru este confirmat de Duhul Sfânt, este de neclintit precum munții! Și nu se va schimba niciodată!

O, Dumnezeule Atotputernic! Astăzi, ne-ai deschis ochii spirituali, îngăduind ca orbii să vadă, ca ologii să meargă și ca leproșii să fie vindecați. Ești Tu cel ce a deschis fereastră către ceruri, îngăduindu-ne să percepem tainele tărâmului spiritual. Suntem pătrunși de cuvintele Tale sfinte și mântuiți de umanitatea noastră, care a fost coruptă de Satana – aceasta este lucrarea Ta inestimabil de măreață și mila Ta inestimabil de mare. Noi suntem martorii Tăi!

Timp îndelungat ai rămas ascuns, smerit și în liniște. Ai trecut prin învierea din morți, prin suferința răstignirii, prin bucuriile și tristețile vieții omenești și prin persecuție și greutăți; ai trăit și ai gustat durerea lumii omenești și ai fost părăsit de epocă. Dumnezeu întrupat este Dumnezeu Însuși. De dragul voii lui Dumnezeu, ne-ai salvat din mormanul de bălegar, susținându-ne cu mâna Ta dreaptă și dăruindu-ne cu mărinimie harul Tău. Fără a-Ți cruța vreo suferință, ai forjat viața Ta în noi; prețul pe care l-ai plătit cu sângele, cu sudoarea și lacrimile Tale este concretizat în sfinți. Suntem produsul^[a] eforturilor Tale minuțioase; noi suntem prețul pe care l-ai plătit.

O Dumnezeule Atotputernic! Doar datorită milei și bunătății Tale iubitoare, a dreptății și a măreției Tale, a sfințeniei și a smereniei Tale, toți oamenii se vor închina înaintea Ta și Te vor venera pe vecie.

Astăzi, ai făcut complete toate bisericile – biserica din Filadelfia – și astfel, Ți-ai îndeplinit planul de gestionare de 6000 de ani (planul mântuirii). Sfinții pot acum să se supună cu smerenie înaintea Ta, legați unul de altul în duh și întovărășiți în iubire, reuniți cu sursa fântânii. Apa vie a vieții curge fără încetare, spălând și înlăturând tot noroiul și apa murdară din biserică, purificând încă odată templul Tău. Am ajuns să-L cunoaștem pe Dumnezeul concret și adevărat, am pășit printre cuvintele Sale, ne-am recunoscut propriile funcții și datorii și am făcut tot ce am putut pentru a ne sacrifica de dragul bisericii. Pururi tăcuți înaintea Ta, trebuie să luăm aminte la lucrarea Duhului Sfânt, astfel încât voia Ta să nu fie îngrădită în noi. Printre sfinți există dragoste reciprocă, iar punctele forte ale unora vor compensa cusururile altora. Ei pot umbla în duh în orice moment, iluminați și luminați de Duhul Sfânt. Ei pun adevărul în practică imediat ce îl înțeleg. Țin pasul cu noua lumină și calcă pe urmele lui Dumnezeu.

Cooperează activ cu Dumnezeu; să Îl lași pe El să preia controlul înseamnă să mergi cu El. Toate ideile, noțiunile și părerile noastre și toate complicațiile laice se risipesc în aer precum fumul. Îl lăsăm pe Dumnezeu să domnească suprem în duhurile noastre, mergem cu El și, astfel, dobândim transcendență, biruim lumea, iar duhurile noastre zboară libere și ating eliberarea: acesta este rezultatul când Dumnezeu Atotputernic devine Rege. Cum să nu dansăm și să cântăm laude, sa ne oferim laudele și să oferim noi imnuri?

Există cu adevărat multe moduri de a-L slăvi pe Dumnezeu: să Îi strigăm numele, să ne apropiem de El, să ne gândim la El, să ne rugăm și să citim, să avem părtășie, să contemplăm și să chibzuim, precum și rugăciunea și cântecele de slavă. În aceste feluri de a slăvi există bucurie și există ungere; este putere în slavă, și este și o povară. Este credință în slavă, și este o nouă perspectivă.

Cooperează activ cu Dumnezeu, colaborează în slujire și devino una, îndeplinește intențiile lui Dumnezeu Atotputernic, grăbește-te să devii un corp spiritual sfânt, calcă-l în picioare pe Satana și pune capăt destinului Satanei. Biserica din Filadelfia a fost răpită în prezența lui Dumnezeu și se manifestă în gloria Lui.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 2

Note de subsol:

a. Textul original nu include cuvintele „produsul”.

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 48)

Regele triumfător stă pe tronul Său glorios. A înfăptuit răscumpărarea și Și-a condus toți oamenii ca să apară în slavă. Ține universul în mâinile Sale, iar cu înțelepciunea și puterea Lui divină a construit și consolidat Sionul. Cu măreția Lui, El judecă lumea cea păcătoasă; a judecat toate națiunile și toate popoarele, pământul și mările și toate viețuitoarele din ele, cât și pe cei îmbătați de vinul promiscuității. Cu siguranță Dumnezeu îi va judeca și sigur va fi furios pe ei și astfel se va dezvălui măreția lui Dumnezeu, a cărui judecată este instantanee și oferită fără amânare. Focul mâniei Sale le va incinera cu siguranță crimele abominabile, iar calamitatea se va abate în orice clipă asupra lor; ei nu vor cunoaște nicio cale de scăpare și nu vor avea unde să se ascundă; vor plânge și vor scrâșni din dinți și vor atrage distrugerea asupra lor.

Fiii iubiți și triumfători ai lui Dumnezeu vor sta cu siguranță în Sion, ca să nu-l părăsească niciodată. Multele popoare Îi vor asculta cu atenție glasul, vor ține cu grijă seama de acțiunile Lui, iar sunetele laudelor acestora nu vor înceta niciodată. Singurul Dumnezeu adevărat S-a arătat! Vom fi siguri de El în spirit și Îl vom urma îndeaproape; ne vom grăbi înainte cu toată puterea noastră și nu vom mai ezita. Sfârșitul lumii se arată înaintea noastră; viața potrivită a bisericii, cât și oamenii, problemele și lucrurile care ne înconjoară ne intensifică instruirea chiar și acum. Haideți să ne grăbim să ne luăm înapoi inimile care iubesc lumea atât de mult! Haideți să ne grăbim să ne luăm înapoi viziunea atât de nedeslușită! Haideți să nu pășim mai departe, ca să nu depășim granițele. Să ne ținem gura ca să putem păși în cuvântul lui Dumnezeu și să nu ne mai tăgăduim propriile câștiguri și pierderi. A, renunță la dragostea ta ahtiată după lumea laică și bogăție! A, eliberați-vă de atașamentul strâns față de soți, fiice și fii! Întoarce spatele opiniilor și prejudecăților tale! Trezește-te, timpul este scurt! Privește în sus, privește în sus dinlăuntrul duhului și lasă-L pe Dumnezeu să preia controlul. Orice s-ar întâmpla, nu deveni ca soția lui Lot. Cât de jalnic este să fii aruncat în lături! Cât de jalnic, într-adevăr! A, trezește-te!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 3

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 49)

Munții și râurile se schimbă, apele își urmează cursul și viața omului este mai puțin trainică decât cerul și pământul. Doar Dumnezeu Atotputernic este viața eternă reînviată, care continuă generații la rând, pentru totdeauna! Toate lucrurile și evenimentele sunt în mâinile Sale, iar Satana este sub piciorul Său.

Astăzi, prin selecția predestinată a lui Dumnezeu, El ne salvează din prinsoarea Satanei. Este cu adevărat Răscumpărătorul nostru. Eterna viață reînviată a lui Hristos a fost cu adevărat înrădăcinată în noi, sorocind să ne conectăm cu viața lui Dumnezeu, ca într-adevăr să putem fi față în față cu El, să Îl mâncăm, să Îl bem și să ne bucurăm de El. Aceasta este jertfa altruistă pe care Dumnezeu a făcut-o cu prețul sângelui inimii Sale.

Anotimpurile vin și pleacă, prin vânt și îngheț, întâlnind atât de multe dureri, persecuții și nenorociri ale vieții, atât de multe respingeri și ponegriri din partea lumii și atât de multe acuzații false de-ale guvernului și, totuși, nici hotărârea și nici credința lui Dumnezeu nu se diminuează câtuși de puțin. Cu toată inima dedicată voii lui Dumnezeu și gestionării și planului Său, ca acestea să se poată împlini, El Și-a lăsat la o parte propria viață. Pentru toți oamenii Lui, nu precupețește niciun efort, hrănindu-i și udându-i cu grijă. Indiferent cât de ignoranți sau cât de dificili suntem, noi trebuie doar să ne supunem înaintea Lui și viața reînviată a lui Hristos ne va schimba vechea natură… Pentru toți acești fii întâi născuți, El muncește neobosit, renunțând la mâncare și somn. De-a lungul multor zile și nopți, prin numeroase vipii arzătoare și geruri, El ne veghează cu toată inima în Sion.

Lumea, casa, munca și toate celelalte sunt pe deplin uitate cu bucurie, de bunăvoie, iar plăcerile lumești n-au nicio legătură cu El… Cuvintele din gura Lui lovesc în noi, scoțând la iveală lucruri ascunse adânc în inimile noastre. Cum să nu fim convinși? Fiecare propoziție ce iese din gura Lui se poate adeveri în orice moment în noi. Orice facem, în prezența Lui sau în taină față de El, nu există niciun lucru pe care El să nu-l știe, nimic ce nu înțelege. Totul va fi într-adevăr dezvăluit înaintea Sa, în ciuda planurilor și aranjamentelor noastre.

Stând înaintea Lui, bucurându-ne în duhul nostru, suntem liniștiți și calmi, dar întotdeauna ne simțim goi pe dinăuntru și cu adevărat îndatorați lui Dumnezeu: aceasta este o minune inimaginabilă și imposibil de împlinit. Duhul Sfânt e suficient pentru a dovedi că Dumnezeu Atotputernic este singurul Dumnezeu adevărat! Este o dovadă incontestabilă! Noi, din acest grup, suntem nespus de binecuvântați! Dacă nu ar fi harul și mila lui Dumnezeu, am putea doar să ne ducem înspre pierzanie și să îl urmăm pe Satana. Doar Dumnezeu Atotputernic ne poate mântui!

O! Dumnezeule Atotputernic, Dumnezeule practic! Tu ești Cel care ne-ai deschis ochii spirituali, permițându-ne să vedem tainele lumii spirituale. Perspectivele Împărăției sunt nesfârșite. Haideți să fim atenți cât așteptăm. Ziua nu poate fi prea departe.

Focurile războiului se învolburează, fumul de tun umple aerul, vremea se încălzește, clima se schimbă, o ciumă se va răspândi și oamenii pot doar să moară, cu puține speranțe de supraviețuire.

O! Dumnezeule Atotputernic, Dumnezeule practic! Tu ești cetatea noastră de necucerit. Tu ești refugiul nostru. Ne ghemuim sub aripile Tale și calamitatea nu ne poate ajunge. Aceasta este protecția și grija Ta divină.

Noi toți ne ridicăm vocile în cântec; cântăm întru laudă, iar sunetul laudelor noastre răsună în tot Sionul! Dumnezeu Atotputernic, Dumnezeul practic, ne-a pregătit acea destinație glorioasă. Fiți atenți – o, stați de veghe! Deocamdată, ora nu este prea departe.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 5

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 50)

Din vremea în care Dumnezeu Atotputernic – Regele Împărăției – a fost mărturisit, sfera gestionării lui Dumnezeu s-a desfășurat, pe deplin, în întregul univers. Nu numai că arătarea lui Dumnezeu a fost mărturisită în China, dar numele lui Dumnezeu Atotputernic a fost mărturisit în toate națiunile și toate ținuturile. Toți cheamă acest nume sfânt, căutând să aibă părtășie cu Dumnezeu prin toate mijloacele posibile, înțelegând voia lui Dumnezeu Atotputernic și slujind în coordonare în biserică. Duhul Sfânt lucrează în acest mod minunat.

Limbile feluritelor națiuni sunt diferite una de cealaltă, dar există un singur Duh. Acest Duh unește bisericile din tot universul și este una cu Dumnezeu, fără cea mai mică diferență, iar acest lucru este dincolo de orice îndoială. Duhul Sfânt le cheamă acum și vocea Lui le trezește. Este vocea milei lui Dumnezeu. Ele toate strigă numele sfânt al lui Dumnezeu Atotputernic! Ele oferă, de asemenea, slavă și cântă. Nu poate exista niciodată vreo abatere în lucrarea Duhului Sfânt, iar acești oameni fac orice pentru a avansa pe calea cea bună, ei nu dau înapoi și minunile se înmulțesc tot mai mult. Este ceva ce oamenii cu greu își pot imagina și ceva imposibil de ghicit.

Dumnezeu Atotputernic este Împăratul vieții în univers! El stă pe tronul glorios și judecă lumea, domină totul, conduce toate națiunile; toate popoarele îngenunchează înaintea Lui, I se roagă, se apropie de El și comunică cu El. Indiferent de cât timp credeți în Dumnezeu, cât de important este statutul vostru sau cât de mare vechimea voastră, dacă vă împotriviți lui Dumnezeu în inimile voastre, atunci trebuie să fiți judecați și trebuie să vă prosternați înaintea Lui, glăsuindu-vă cu durere rugămințile stăruitoare; acest lucru înseamnă, cu adevărat, culegerea roadelor propriilor voastre acțiuni. Această tânguire este sunetul chinuirii în iazul de foc și pucioasă și este strigătul ce însoțește mustrarea toiagului de fier al lui Dumnezeu; aceasta este judecata înaintea scaunului lui Hristos.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 8

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 51)

Arătarea lui Dumnezeu s-a produs deja în toate bisericile. Duhul este Cel care vorbește; El este un foc înfricoșător, este măreț și judecă; El este Fiul Omului, îmbrăcat cu un veșmânt ce-I atârnă până la picioare, iar la piept e încins cu un brâu de aur. Capul și părul Lui sunt albe ca lâna și ochii Lui sunt ca para focului; picioarele Lui sunt ca arama curată, de parcă ar fi fost forjate într-un cuptor, iar glasul Lui e ca sunetul multor ape. El ține în mâna dreaptă șapte stele și în gură o sabie ascuțită cu două tăișuri, iar chipul Lui strălucește aprig ca soarele arzător!

Fiul Omului a fost mărturisit și Dumnezeu Însuși a fost dezvăluit în mod deschis. Slava lui Dumnezeu a sosit, strălucind aprig precum soarele arzător. Chipul Lui glorios strălucește cu lumină orbitoare; ai cui ochi îndrăznesc să-L trateze cu împotrivire? Împotrivirea duce la moarte! Nu există nici cea mai mică urmă de milă față de orice credeți în inimile voastre, orice cuvânt rostiți sau orice faceți. Voi toți veți ajunge să înțelegeți și să vedeți ce anume ați obținut – nimic altceva decât judecata Mea! Pot oare să îndur atunci când nu depuneți efortul de a mânca și de a-Mi bea cuvintele, ci întrerupeți construcția Mea în mod arbitrar și o distrugeți? Nu voi fi blând cu o astfel de persoană! Dacă purtarea ta se înrăutățește în mod mai serios, vei fi mistuit de flăcări! Dumnezeul atotputernic Se manifestă într-un corp spiritual, fără nici cea mai mică fărâmă de trup sau sânge care să conecteze capul de picioare. El transcende universul-lume, așezat pe tronul slăvit în cel de-al treilea Cer, administrând toate lucrurile! Universul și toate lucrurile sunt în mâinile Mele. Dacă Eu vorbesc, așa va fi. Dacă Eu poruncesc, așa va fi. Satana este sub picioarele Mele, este în Adânc! Atunci când vocea Mea răsună, cerul și pământul vor pieri și se vor reduce la zero! Toate lucrurile vor fi reînnoite; acesta este un adevăr care nu poate fi schimbat, care este absolut corect. Am biruit lumea și am biruit toate cele rele. Stau aici vorbind cu voi, și toți cei care au urechi ar trebui să asculte și toți cei care trăiesc ar trebui să accepte.

Zilele vor ajunge la sfârșit; toate lucrurile din lume se vor reduce la zero și toate lucrurile se vor naște din nou. Țineți minte asta! Să nu uitați! Nu poate exista nicio ambiguitate! Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele vor rămâne! Lăsați-Mă să vă îndemn din nou: nu fugiți în zadar! Treziți-vă! Pocăiți-vă, și mântuirea este la îndemână! M-am arătat deja printre voi și glasul Meu s-a înălțat. Glasul Meu s-a înălțat înaintea voastră; vă înfruntă zi de zi, față în față, și zi de zi este proaspătă și nouă. Tu Mă vezi și Eu te văd, îți vorbesc neîncetat și sunt față în față cu tine. Cu toate acestea, tu Mă respingi și nu Mă cunoști. Oile Mele pot auzi glasul Meu și, totuși, voi tot ezitați! Voi ezitați! Inima voastră s-a împietrit, ochii voștri au fost orbiți de Satana și nu puteți vedea chipul Meu glorios – ce jalnici sunteți! Ce jalnici!

Cele șapte Duhuri dinaintea tronului Meu sunt trimise în toate colțurile pământului, iar Eu Îmi voi trimite Mesagerul să vorbească bisericilor. Sunt drept și credincios; Eu sunt Dumnezeul care examinează cele mai profunde părți ale inimii omului. Duhul zice bisericilor, iar cuvintele Mele sunt cele care se revarsă din Fiul Meu; toți cei care au urechi ar trebui să asculte! Toți cei care trăiesc ar trebui să accepte! Pur și simplu, mâncați-le și beți-le și nu vă îndoiți! Toți cei care se supun și iau în seamă cuvintele Mele vor primi mari binecuvântări! Toți cei care Îmi caută cu sinceritate chipul vor avea, cu siguranță, o lumină nouă, o nouă luminare și o nouă înțelegere; toate vor fi proaspete și noi. Cuvintele Mele ți se vor arăta în orice moment și vor deschide ochii duhului tău, ca să poți vedea toate tainele ținutului spiritual și că Împărăția se află printre oameni. Intră în refugiu și tot harul și binecuvântările vor fi asupra ta; foametea și ciuma nu vor putea să te atingă, lupii, șerpii, tigrii și leoparzii nu vor putea să-ți facă rău. Tu vei păși cu Mine și vei merge cu Mine și vei intra împreună cu Mine în slavă!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 15

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 52)

Dumnezeu Atotputernic! Trupul Său glorios se arată în mod deschis, corpul spiritual sfânt apare, și El este Însuși Dumnezeul complet! Atât lumea, cât și trupul sunt schimbate, iar schimbarea Sa la față, pe munte, este persoana lui Dumnezeu. Își poartă coroana aurită pe capul Lui, îmbrăcămintea Lui este alb pur, peste piept are un brâu de aur, iar lumea și toate lucrurile sunt la picioarele Lui. Ochii Lui sunt ca flăcările, ține în gură o sabie ascuțită cu două tăișuri și are în mâna Sa dreaptă cele șapte stele. Calea către Împărăție este de o strălucire nemărginită, iar slava Lui apare și strălucește; munții sunt plini de bucurie și apele râd, soarele, luna și stelele se învârt toate în aranjamentul lor ordonat, întâmpinându-L pe Dumnezeul unic, adevărat, a cărui întoarcere triumfătoare vestește încheierea planului Său de gestionare (planul mântuirii) de șase mii de ani. Săriți și dansați toți cu bucurie! Vivat! Dumnezeul atotputernic stă pe tronul Său slăvit! Cântați! Steagul învingător al Celui Atotputernic este ridicat pe mărețul și magnificul Munte Sion! Toate națiunile ovaționează, toate popoarele cântă, Muntele Sion râde cu bucurie și slava lui Dumnezeu a apărut! Nici în vise n-am crezut vreodată că voi vedea chipul lui Dumnezeu, dar astăzi, iată, l-am văzut. Față în față cu El, în fiecare zi, îmi dezvălui Lui inima. El oferă, cu mărinimie, mâncare și băutură. Viața, cuvintele, acțiunile, gândurile, ideile – lumina Lui slăvită le iluminează pe toate. El conduce fiecare pas din drum, iar judecata Lui se abate imediat asupra inimilor răzvrătite.

Să mâncați și să locuiți împreună, să trăiți împreună cu Dumnezeu, să fiți împreună cu El, să mergeți împreună, să vă bucurați împreună, să câștigați împreună slavă și binecuvântări, împărtășind cârmuirea cu El și fiind împreună în Împărăție – o, ce plăcere! O, cât de dulce! Suntem față în față cu El în fiecare zi, vorbind cu El în fiecare zi, discutând în mod constant, având o nouă luminare și o nouă înțelegere în fiecare zi. Ochii noștri spirituali sunt deschiși și vedem totul, toate tainele duhului ne sunt dezvăluite. Viața sfântă este atât de lipsită de griji; fugiți și nu vă opriți, avansați continuu – există o viață mai minunată înainte. Nu fiți mulțumiți doar cu un gust dulce; căutați întotdeauna să intrați în Dumnezeu. El este atotcuprinzător și mărinimos, și are tot felul de lucruri care nouă ne lipsesc. Cooperați proactiv, intrați în El și nimic nu va mai fi la fel din nou. Viața noastră va fi transcendentă și nicio persoană, chestiune sau lucru nu ne vor putea deranja.

Transcendență! Transcendență! Adevărata transcendență! Viața transcendentă a lui Dumnezeu este în interior și toate lucrurile devin cu adevărat relaxate! Transcendem lumea și lucrurile lumești, nu ne simțim atașați de soți sau de copii. Depășim controlul bolilor și al mediului. Satana nu îndrăznește să ne deranjeze. Depășim în mod complet toate dezastrele. Acest lucru Îi permite lui Dumnezeu să preia cârmuirea. Îl călcăm pe Satana în picioare, mărturisim ferm pentru Biserică și expunem cu desăvârșire fața urâtă a Satanei. Construirea Bisericii este în Hristos, corpul glorios a apărut – aceasta este trăirea în răpire!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 15

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 53)

Dumnezeule Atotputernic, Tată Veșnic, Prinț al Păcii, Dumnezeul nostru este Rege! Dumnezeu Atotputernic pășește pe Muntele Măslinilor. Cât de minunat e acest lucru! Ascultați! Noi, veghetorii, ne înălțăm glasurile; cu vocile noastre cântăm laolaltă, pentru că Dumnezeu S-a întors în Sion. Vedem cu ochii noștri pustiirea Ierusalimului. Bucurați-vă și cântați la unison, pentru că Dumnezeu ne-a adus alinarea și a răscumpărat Ierusalimul. Dumnezeu Și-a dezvelit brațul sfânt sub privirile tuturor națiunilor, adevărata persoană a lui Dumnezeu S-a arătat! Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

O, Dumnezeule Atotputernic! Cele șapte duhuri au fost trimise de la tronul Tău către toate bisericile pentru a dezvălui toate tainele Tale. Tu stai pe tronul Tău de glorie și Ți-ai gestionat Împărăția și ai întemeiat-o și întărit-o cu dreptate și virtute și ai îngenuncheat toate neamurile înaintea Ta. O, Dumnezeule Atotputernic! Tu ai slăbit armura regilor, Tu ai făcut ca porțile orașului să se deschidă larg înaintea Ta, ca niciodată să nu se închidă. Căci lumina Ta s-a pogorât și harul Tău se înalță și radiază în strălucirea Sa. Întunericul acoperă pământul și negura densă cade peste popoare. O, Dumnezeule! Tu, însă, Te-ai arătat și ai făcut ca lumina Ta să strălucească peste noi, iar slava Ta se va vedea peste noi; toate națiunile vor veni la lumina Ta și regii la strălucirea Ta. Tu Îți ridici ochii și Te uiți în jur: fiii Tăi se adună înaintea Ta și vin de departe; fiicele Tale sunt purtate pe brațe. O, Dumnezeule Atotputernic! Iubirea Ta cea mare ne-a cuprins; Tu ești Cel care ne călăuzește înainte pe drumul către Împărăția Ta și cuvintele Tale sfinte sunt cele ce ne pătrund.

O, Dumnezeule Atotputernic! Ție Îți mulțumim și pe Tine Te slăvim! Lasă-ne să privim la Tine, să fim martori pentru Tine, să Te înălțăm și să-Ți cântăm cu o inimă sinceră, liniștită și neclintită. Să fim o singură minte și să fim clădiți împreună, și fie ca în curând Tu să ne transformi în cei ce sunt plăcuți inimii Tale ca să fim folosiți de Tine. Fie ca voia Ta să se împlinească nestingherită pretutindeni pe pământ.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 25

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 54)

Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeul omnipotent, atotfăcător și complet adevărat! Nu doar că ține cele șapte stele, este înzestrat cu cele șapte Duhuri, are șapte ochi, deschide cele șapte peceți și deschide cartea, dar, mai mult decât atât, El administrează cele șapte urgii și șapte vase și dezvăluie cele șapte tunete. Tot cu mult timp în urmă, El a sunat din cele șapte trâmbițe! Toate lucrurile pe care El le-a creat și le-a făcut complete ar trebui să-L preamărească, să-I ofere glorie și să-I slăvească tronul. O, Dumnezeule Atotputernic! Tu ești totul. Tu ai realizat totul și cu Tine totul este complet, strălucitor, emancipat, liber, puternic și viguros! Nu există nimic tăinuit sau ascuns; cu Tine, toate tainele sunt revelate. Mai mult, Tu ai judecat multitudinea vrășmașilor Tăi, Tu Îți dezvălui măreția, Îți manifești focul mistuitor, Îți arăți mânia și, chiar mai mult, Îți expui gloria absolut infinită, veșnică, fără precedent! Toate popoarele ar trebui să se trezească pentru a întâmpina cu urale și a cânta fără rezerve, preamărindu-L pe acest Dumnezeu atotputernic, cu totul autentic, viu, mărinimos, glorios și adevărat, care este din veșnicie în veșnicie. Tronul Său ar trebui să fie slăvit constant, iar sfântul Lui nume preamărit și glorificat. Aceasta este voia Mea eternă – a lui Dumnezeu – și este o binecuvântare infinită pe care El ne-o dezvăluie și ne-o oferă! Cine dintre noi nu o moștenește? Pentru a moșteni binecuvântarea lui Dumnezeu, oamenii trebuie să-I preaslăvească numele sfânt și să vină să-I înconjoare tronul, prosternându-se. Toți aceia care merg înaintea Lui cu alte motive și alte intenții vor fi topiți de focul Său mistuitor. Astăzi este ziua în care vrășmașii Lui vor fi judecați și tot ziua în care aceștia vor pieri. Mai mult chiar, este și ziua în care Eu, Dumnezeu Atotputernic, voi fi revelat și voi obține gloria și onoarea. O, popoarelor, voi toate! Ridicați-vă iute să-L preaslăviți și să-L întâmpinați pe Dumnezeu Atotputernic care, din timpuri imemoriale până pe vecie, ne trimite bunătate plină de iubire, duce la bun sfârșit mântuirea și ne acordă binecuvântări, Își face fiii compleți și Își înfăptuiește cu succes Împărăția! Aceasta este fapta minunată a lui Dumnezeu! Aceasta este predestinarea eternă și acesta e aranjamentul lui Dumnezeu – acela că El Însuși vine să ne mântuiască, să ne facă compleți și să ne aducă în glorie.

Toți aceia care nu se ridică și nu sunt martori sunt strămoșii orbilor și regii ignoranței. Vor deveni ignoranții veșnici, nesăbuiții eterni și morții orbi pe vecie. Din acest motiv ar trebui duhurile noastre să se trezească! Toți oamenii ar trebui să se ridice! Întâmpinați-L cu urale, preamăriți-L și preaslăviți fără încetare pe Regele gloriei, pe Tatăl milei, pe Fiul răscumpărării, pe cele șapte Duhuri mărinimoase și pe Dumnezeu Atotputernic care aduce foc mistuitor măreț și dreaptă judecată și care este absolut suficient, mărinimos, atotputernic și complet. Tronul Său va fi preaslăvit pe vecie! Toți oamenii ar trebui să vadă că aceasta este înțelepciunea lui Dumnezeu; este calea Lui minunată spre mântuire și împlinirea voii Lui glorioase. Dacă nu ne ridicăm și nu suntem martori, odată ce momentul trece, nu mai există cale de întoarcere. Dacă vom obține binecuvântări sau nefericire se decide în etapa actuală a călătoriei noastre, pe baza a ceea ce facem, gândim și trăim în acest moment. Cum ar trebui să acționați? Fiți martori pentru Dumnezeu și preamăriți-L pentru eternitate; preamăriți-L pe Dumnezeu Atotputernic, Hristos al zilelor de pe urmă – Dumnezeul cel adevărat, unic și etern!

De acum înainte, ar trebui să vedeți clar că toți cei care nu sunt martori pentru Dumnezeu – care nu sunt martori pentru acest Dumnezeu unic și adevărat, precum cei care nutresc îndoieli în privința Lui – sunt bolnavi, morți și sunt cei care Îl sfidează pe Dumnezeu! Cuvintele lui Dumnezeu au fost deja dovedite din timpuri străvechi: toți aceia care nu se adună cu Mine se risipesc și cei care nu sunt cu Mine sunt împotriva Mea; acesta este un adevăr de neschimbat, cioplit în piatră! Cei care nu sunt martori pentru Dumnezeu sunt lacheii Satanei. Acești oameni au venit să-i tulbure și să-i înșele pe copiii lui Dumnezeu și să întrerupă gestionarea Sa; trebuie trecuți prin sabie! Toți cei care le arată acestora intenții bune își caută propria distrugere. Ar trebui să auziți și să credeți cuvântările Duhului lui Dumnezeu, să mergeți pe calea Duhului lui Dumnezeu și să trăiți cuvintele Duhului lui Dumnezeu. Mai mult, ar trebuit să preamăriți tronul lui Dumnezeu cel atotputernic pe vecie!

Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeul celor șapte Duhuri! Este și Dumnezeul celor șapte ochi și șapte stele; El deschide cele șapte peceți și El a deschis întreaga carte! A sunat din cele șapte trâmbițe, iar cele șapte vase și șapte urgii sunt în mâna Lui, ca să fie dezlănțuite după voia Lui. O, cele șapte tunete care au fost mereu pecetluite! A sosit timpul să fie dezvăluite! Cel ce va aduce cele șapte tunete S-a arătat deja înaintea ochilor noștri!

Dumnezeule Atotputernic! Cu Tine totul este emancipat și liber; nu există dificultăți și totul curge lin! Nimic nu îndrăznește să Te împiedice sau să Te stânjenească, și toate se supun înaintea Ta. Cine nu se supune va muri!

Dumnezeule Atotputernic, Dumnezeul cu șapte ochi! Totul este perfect clar, totul este strălucitor și descoperit, totul este revelat și la vedere. Cu El, totul este clar ca lumina zilei și nu doar Dumnezeu Însuși este astfel, ci și fiii Lui sunt așa. Nimeni, niciun obiect și nicio chestiune nu pot fi ascunse înaintea Lui și a fiilor Săi!

Cele șapte stele ale lui Dumnezeu Atotputernic sunt strălucitoare! Biserica a fost desăvârșită de El; El stabilește mesagerii Bisericii Lui și întreaga Biserică este în provizia Lui. El deschide toate cele șapte peceți și El Însuși Își aduce la îndeplinire planul de gestionare (planul mântuirii) și voia. Pergamentul este limbajul spiritual misterios al gestionării Lui și El l-a desfășurat și l-a revelat!

Toți oamenii ar trebui să asculte cele șapte trâmbițe răsunătoare ale Lui. Cu El totul este făcut cunoscut, ca să nu mai fie vreodată ascuns, iar durerea nu mai există. Totul este revelat și totul este victorios!

Cele șapte trâmbițe ale lui Dumnezeu Atotputernic sunt trâmbițe deschise, glorioase și victorioase! Ele sunt și trâmbițele care îi judecă pe vrășmașii Lui! În toiul victoriei Sale, cornul Lui este preaslăvit! El domnește asupra întregului univers!

El a pregătit cele șapte vase cu urgii, vrășmașii Lui sunt vizați, și acestea sunt dezlănțuite într-un torent extrem, iar acei dușmani vor arde în flăcările focurilor Lui mistuitoare. Dumnezeu Atotputernic arată măreția autorității Sale și toți vrășmașii Lui pier. Cele șapte tunete finale nu vor mai fi pecetluite înaintea lui Dumnezeu Atotputernic; sunt toate dezvăluite! Toate sunt dezvăluite! El Își omoară vrășmașii cu cele șapte tunete, stabilizând pământul și făcându-l să-L servească, nicicând să nu mai fie devastat!

Dumnezeu Atotputernic cel drept! Te preamărim pe vecie! Tu meriți preaslăvire nesfârșită, aclamare eternă și slăvire! Cele șapte tunete ale Tale nu sunt doar pentru folosul judecății Tale, ci mai mult pentru gloria și autoritatea Ta, pentru a împlini toate lucrurile!

Toate popoarele celebrează înaintea tronului, proslăvindu-L și preamărindu-L pe Dumnezeu Atotputernic, Hristos al zilelor de pe urmă! Vocile lor zguduie întregul univers, ca tunetul! Absolut toate lucrurile există datorită Lui și apar datorită Lui. Cine îndrăznește să nu atribuie toată gloria, onoarea, autoritatea, înțelepciunea, sfințenia, victoria și revelațiile numai Lui? Aceasta este împlinirea voii Lui și îndeplinirea finală a construcției gestionării Sale!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 34

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 55)

Șapte fulgere vin de la tron, zguduie universul, răstoarnă cerul și pământul și răsună prin ceruri! Sunetul străpunge urechile, iar oamenii nici nu pot scăpa, nici nu se pot ascunde de el. Izbucnesc tunete și fulgere și, într-o clipă, cerul și pământul se transformă, iar oamenii sunt în pragul morții. Apoi, cu viteza luminii, întregul cosmos e învăluit de o furtună violentă ce cade din ceruri! În cele mai îndepărtate colțuri ale pământului, minuțioasă ca un duș, ea nu tolerează nicio pată în timp ce spală tot, din cap până în picioare; nimic nu poate fi ascuns de ea și nicio persoană nu se poate adăposti de ea. Bubuiturile de tunet, ca și scânteierile de fulger, sclipesc cu o lumină rece și îi fac pe oameni să tremure de frică! Ascuțita sabie cu două tăișuri îi lovește pe fiii răzvrătirii, iar dușmanii înfruntă catastrofa, fără niciun loc unde să se ascundă; devin năuci în șuierul vântului și al ploii și, clătinându-se din cauza rafalelor, cad dintr-o dată morți în apele ce curg și sunt duși departe. Există doar moarte și nu au cum să supraviețuiască. Cele șapte tunete se revarsă de la Mine și comunică intenția Mea, aceea de a-i doborî pe fiii cei mai în vârstă ai Egiptului, de a-i pedepsi pe cei răi și de a-Mi curăți bisericile, astfel încât să poată exista afinități între ele toate, să acționeze sincer pentru ele însele și să fie într-o inimă cu Mine, și astfel încât toate bisericile din cosmos să poată fi clădite într-una singură. Acesta este scopul Meu.

Tunetul răsună, iar bocete de jale izbucnesc în urma lui. Unii sunt treziți din moțăială și, nespus de alarmați, își caută adânc în suflete și se grăbesc înapoi în fața tronului. Ei încetează cu viclenia lor nestăpânită și cu acțiunile lor scandaloase; nu e prea târziu ca asemenea oameni să fie treziți. Eu privesc de pe tron. Mă uit adânc în inimile oamenilor. Îi mântuiesc pe cei care Mă doresc sincer și cu ardoare și Mi se face milă de ei. Îi voi mântui în eternitate pe cei care Mă iubesc în inimile lor mai mult decât orice altceva, pe cei care Îmi înțeleg voia și Mă urmează până la capătul drumului. Mâna Mea îi va ține teferi, astfel încât să nu înfrunte această scenă și să nu pățească niciun rău. Unii, la vederea fulgerului strălucitor, simt o nefericire de nespus în inimile lor și regretă amarnic. Dacă se încăpățânează să se comporte astfel, e prea târziu pentru ei. O, oricine și orice! Totul se va sfârși. Și acesta este unul dintre mijloacele Mele de mântuire. Îi mântuiesc pe cei ce Mă iubesc și îi dobor pe cei răi, Îmi fac Împărăția să fie statornică și stabilă pe pământ și fac încât toate națiunile și toate popoarele, totul din univers și de la capetele pământului să știe că Eu sunt măreție, că Eu sunt foc mistuitor, Eu sunt Dumnezeul care cercetează cel mai profund inima fiecărui om. De acum înainte, judecata marelui tron alb este dezvăluită public maselor, iar tuturor popoarelor li se dă de veste că judecata a început! Este dincolo de orice îndoială că toți cei ale căror cuvinte nu sunt sincere, cei care au îndoieli și îndrăznesc să nu fie siguri, cei care pierd vremea, care Îmi înțeleg dorințele, dar nu vor să le pună în practică – cu toții trebuie judecați. Voi trebuie să aveți grijă să vă cercetați propriile intenții și motive și să vă luați locul cuvenit; practicați temeinic cuvintele Mele, dați importanță experiențelor voastre de viață și nu acționați cu entuziasm superficial, ci faceți ca viețile voastre să crească, să fie mature, stabile și experimentate – abia atunci veți fi pe placul Meu.

Nu lăsați ca lacheii Satanei și duhurile rele care perturbă și distrug ceea ce construiesc Eu să aibă vreo ocazie de a exploata lucrurile în avantajul lor. Trebuie să fie sever limitați și înfrânați; pot fi tratați doar prin folosirea unei săbii ascuțite. Cei mai răi trebuie stârpiți imediat pentru a evita necazuri viitoare. Iar Biserica va fi desăvârșită, liberă de orice diformitate și va fi sănătoasă, plină de vitalitate și energie. În urma strălucirii fulgerului, izbucnește bubuitul puternic al tunetului. Nu trebuie să fiți neglijenți și nu trebuie să renunțați, ci să faceți tot ce puteți să ajungeți din urmă, și sigur veți putea vedea ceea ce face mâna Mea, ce vreau Eu să câștig, ce vreau să arunc, ce vreau să desăvârșesc, ce să stârpesc și ce să dobor – toate acestea se vor desfășura înaintea ochilor voștri, îngăduindu-vă să-Mi vedeți limpede omnipotența.

De la tron până la marginile universului și la capetele pământului, cele șapte tunete răsună. Un mare grup de oameni va fi mântuit și se va supune înaintea tronului Meu. Urmând această lumină a vieții, oamenii caută o cale de a supraviețui și nu pot să nu vină la Mine pentru a îngenunchea în venerație și să nu strige cu gurile lor numele atotputernicului adevărat Dumnezeu și să dea glas rugăminților lor. Cât despre cei care Mi se împotrivesc, cei care își împietresc inimile, tunetul le răsună în urechi și, fără îndoială, ei trebuie să piară. Acesta este pur și simplu sfârșitul care îi așteaptă. Fiii Mei iubiți, ce sunt victorioși, vor sta în Sion și toate popoarele vor vedea ce vor câștiga ei, iar glorie imensă va apărea în fața voastră. Cu adevărat, aceasta e o binecuvântare măreață și este o dulceață greu de exprimat în cuvinte.

Bubuitul celor șapte tunete ce răsună este mântuirea pentru cei care Mă iubesc, care Mă doresc cu inimi sincere. Aceia care Îmi aparțin și pe care i-am predestinat și ales sunt cu toții în stare să vină sub numele Meu. Ei Îmi pot auzi glasul, care este chemarea lui Dumnezeu. Fie ca cei de la marginile pământului să vadă că Eu sunt drept, Eu sunt credincios, Eu sunt iubire, Eu sunt milă, sunt măreție, sunt foc mistuitor și, în cele din urmă, Eu sunt judecată neîndurătoare.

Fie ca toți cei de pe lume să vadă că Eu sunt Dumnezeu Însuși adevărat și complet. Toți oamenii sunt pe deplin convinși și nimeni nu îndrăznește să Mi se împotrivească din nou, nici să Mă judece sau să Mă defăimeze din nou. Altfel, blestemele vin deodată asupra lor, iar dezastrul se abate peste ei. Aceștia pot doar să plângă și să scrâșnească din dinți, căci și-au pricinuit singuri distrugerea.

Fie ca toate popoarele să știe, să se știe în tot universul și la capetele pământului, în fiecare gospodărie și de către toți oamenii: Dumnezeu Atotputernic este unicul Dumnezeu adevărat. Toți, unul după altul, vor cădea în genunchi și Mă vor venera, și chiar și copiii care abia au învățat să vorbească vor striga: „Dumnezeu Atotputernic”! De asemenea, acei funcționari care își exercită puterea Îl vor vedea cu proprii lor ochi pe adevăratul Dumnezeu arătându-Se înaintea lor și se vor prosterna și ei în venerare, implorând milă și iertare, dar e cu adevărat prea târziu, pentru că timpul pieirii lor a sosit. Pot doar să fie distruși și condamnați la incomensurabilul abis. Voi pune capăt întregii epoci și Îmi voi întări Împărăția și mai mult. Toate națiunile și popoarele se vor supune înaintea Mea pentru întreaga veșnicie!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 35

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 56)

Atotputernicul adevărat Dumnezeu, Împăratul întronat, conduce întregul univers, cu privirea îndreptată către toate națiunile și toate popoarele, iar tot ce este sub cer strălucește cu gloria lui Dumnezeu. Toate lucrurile vii din univers și până la capetele pământului vor vedea. Munții, râurile, lacurile, pământurile, oceanele și toate ființele vii și-au deschis cortinele în lumina chipului adevăratului Dumnezeu și au reînviat, de parcă s-ar fi trezit dintr-un vis, de parcă ar fi vlăstari care ies din pământ!

Ah! Singurul Dumnezeu adevărat apare în fața lumii. Cine îndrăznește să Îl abordeze cu împotrivire? Toți tremură de teamă. Toți sunt absolut convinși și toți imploră răbdare în mod repetat. Toți oamenii cad în genunchi înaintea Lui și toate gurile Îl venerează! Continentele și oceanele, munții, râurile – toate lucrurile Îl slăvesc la nesfârșit! Primăvara vine cu brizele-i calde, aducând ploaia delicată de primăvară. Asemenea oamenilor, curenții apelor curgătoare sunt plini de durere și bucurie, vărsând lacrimi de îndatorare și învinovățire. Toate râurile, lacurile, valurile și undele cântă, lăudând numele sfânt al adevăratului Dumnezeu! Laudele răsună atât de clar! Fiecare dintre toate lucrurile vechi, odată corupte de Satana, va renaște, se va schimba și va intra într-un tărâm cu totul nou…

Aceasta este trâmbița sfântă și a început să răsune! Ascult-o. Sunetul acela, atât de dulce, este cuvântarea tronului, anunțând tuturor națiunilor și popoarelor că a sosit timpul, că a venit sfârșitul decisiv. Planul Meu de gestionare (planul mântuirii) s-a încheiat. Împărăția Mea a apărut public pe pământ. Împărățiile pământești au devenit împărăția Mea, a lui Dumnezeu. Cele șapte trâmbițe ale Mele sună dinspre tron și lucruri atât de minunate se vor întâmpla! Oamenii de la capetele pământului se vor grăbi împreună din toate direcțiile cu forța unei avalanșe și cu puterea fulgerelor […].

Mă uit cu bucurie la poporul Meu, care Îmi aude glasul și se adună din toate națiunile și ținuturile. Toți oamenii, păstrând mereu pe adevăratul Dumnezeu pe buzele lor, laudă și sar de bucurie la nesfârșit! Ei sunt martori lumii, iar sunetul mărturiei lor pentru adevăratul Dumnezeu este ca sunetul asurzitor al multor ape. Toți oamenii se vor îmbulzi în împărăția Mea.

Cele șapte trâmbițe ale Mele sună, trezindu-i pe cei care dorm! Ridică-te repede, nu este prea târziu. Uită-te la viața ta! Deschide ochii și vezi ce moment este acum. Ce ai de căutat? La ce trebuie să te gândești? Și de ce anume trebuie să te agăți? Nu ai luat niciodată în considerare diferența de valoare dintre câștigarea vieții Mele și câștigarea tuturor lucrurilor pe care le iubești și de care te agăți? Nu mai fi încăpățânat și nestăpânit. Nu pierde această ocazie. Acest timp nu se va întoarce! Ridică-te chiar acum, practică instruirea duhului tău, folosește diferite instrumente ca să-ți dai seama de toate trucurile și urzelile Satanei și să le dai peste cap, și învinge-l pe Satana ca experiența ta de viață să fie mai profundă și să poți să-Mi trăiești firea, astfel încât viața ta să poată fi mai matură și călită și ca tu să-Mi poți urma pașii mereu. Brav, nu slab, înaintând mereu pas cu pas, până chiar la capătul drumului!

Când cele șapte trâmbițe vor suna din nou, va fi chemarea la judecată, judecata fiilor răzvrătirii, judecata tuturor națiunilor și a tuturor popoarelor și fiecare națiune se va preda înaintea lui Dumnezeu. Chipul glorios al lui Dumnezeu va apărea cu siguranță în fața tuturor națiunilor și a tuturor popoarelor. Toată lumea va fi pe deplin convinsă și va striga fără încetare către adevăratul Dumnezeu. Dumnezeu Cel Atotputernic va fi mai glorios, iar fiii Mei și cu Mine vom împărtăși slava și împărățirea, judecând toate neamurile și toate popoarele, pedepsind răul, mântuind și având milă de oamenii care Îmi aparțin Mie, și făcând Împărăția puternică și trainică. Prin sunetul celor șapte trâmbițe, o mare mulțime de oameni vor fi mântuiți, întorcându-se înaintea Mea să îngenuncheze și să se închine cu laude constante!

Când cele șapte trâmbițe vor suna din nou, va fi coda epocii, sunetul de trâmbiță al victoriei asupra diavolului Satana, salutul care vestește începutul vieții deschise în Împărăția pe pământ! Ce impunător este acest sunet ce reverberează în jurul tronului, acest sunet de trâmbiță care scutură cerul și pământul, semnul victoriei planului Meu de gestionare (planul mântuirii) care e judecata Satanei; condamnă această lume veche la moarte, la întoarcerea în Adânc! Acest sunet al trâmbițelor înseamnă că poarta harului e pe cale să se închidă, că viața Împărăției va începe pe pământ, ceea ce este corect și cuviincios. Dumnezeu îi mântuiește pe cei care Îl iubesc. Odată ce se vor întoarce în Împărăția Sa, oamenii de pe pământ se vor confrunta cu foametea și ciuma, iar cele șapte vase și șapte urgii ale lui Dumnezeu vor avea, succesiv, efect. Cerul și pământul vor pieri, dar cuvântul Meu nu va pieri!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 36

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 57)

Hristos al zilelor de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este cărarea prin care omul dobândește viața și este singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos al zilelor de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să intri pe porțile Împărăției cerurilor, deoarece tu ești atât o marionetă, cât și un prizonier al istoriei. Cei care sunt controlați de norme, de slove și sunt încătușați de istorie, nu vor fi niciodată capabili să dobândească viața, nici să câștige calea veșnică a vieții. Asta deoarece tot ceea ce au ei este o apă tulbure de care s-au agățat timp de mii de ani, în loc de apa vieții care se revarsă din tron. Cei cărora nu li se dau provizii din apa vieții vor rămâne pentru eternitate cadavre, jucării ale Satanei și fii ai iadului. Atunci cum pot ei să-L privească pe Dumnezeu? Dacă doar încerci să te agăți de trecut, doar încerci să menții lucrurile așa cum sunt stând nemișcat și nu încerci să schimbi starea de fapt și să renunți la istorie, atunci nu vei fi mereu împotriva lui Dumnezeu? Pașii lucrării lui Dumnezeu sunt uriași și puternici, precum valurile furtunoase și tunetele care bubuie – totuși, tu stai și aștepți pasiv pieirea, agățându-te de nebunia ta, fără să faci nimic. În felul acesta, cum poți fi considerat cineva care urmează pașii Mielului? Cum poți justifica Dumnezeul de care te agăți ca pe un Dumnezeu mereu nou și niciodată vechi? Și cum pot cuvintele din cărțile tale îngălbenite să te poarte către o nouă epocă? Cum pot ele să te conducă pentru a căuta pașii lucrării lui Dumnezeu? Și cum te pot duce ele sus la cer? Ceea ce ții în mâinile tale sunt slove care pot oferi doar o consolare temporară, nu adevăruri care sunt capabile să dea viață. Scripturile pe care le citești pot doar să îți îmbogățească limbajul și nu sunt cuvinte filosofice care te pot ajuta să cunoști viața oamenilor, cu atât mai puțin căile care te pot conduce către desăvârșire. Oare aceste discrepanțe nu îți oferă un motiv de a reflecta? Oare nu te fac să înțelegi tainele conținute în interior? Ești capabil să te oferi cerului pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu pe cont propriu? Fără venirea lui Dumnezeu, te poți ridica în cer să te bucuri de fericirea în familie cu Dumnezeu? Încă mai visezi acum? Îți sugerez atunci să te oprești din visare și să te uiți la cine lucrează acum – uită-te să vezi cine săvârșește acum lucrarea de mântuire a omului în zilele de pe urmă. Dacă nu faci asta, nu vei obține niciodată adevărul și nu vei obține niciodată viața.

Cei care doresc să dobândească viața fără să se bazeze pe adevărul rostit de Hristos sunt cei mai ridicoli oameni de pe pământ, iar cei care nu acceptă calea vieții adusă de Hristos sunt pierduți în fantezie. Și astfel, spun că aceia care nu-L acceptă pe Hristos al zilelor de pe urmă vor fi mereu detestați de Dumnezeu. Hristos este poarta omului către Împărăție în timpul zilelor de pe urmă și nu există nimeni care să-L poată ocoli. Nimeni nu poate fi desăvârșit de Dumnezeu dacă nu prin Hristos. Crezi în Dumnezeu și astfel, trebuie să accepți cuvintele Lui și să te supui căii Lui. Nu poți să te gândești doar la a obține binecuvântări câtă vreme ești incapabil să primești adevărul și incapabil să accepți provizia vieții. Hristos vine în timpul zilelor de pe urmă, astfel încât toți cei care cred cu adevărat în El să poată să primească viața. Lucrarea Lui este de dragul închiderii vechii epoci și intrării în cea nouă și lucrarea Lui este cărarea ce trebuie luată de către toți cei care vor intra în noua epocă. Dacă nu ești capabil să-L recunoști și, în schimb, Îl condamni, blasfemiezi sau chiar Îl persecuți, atunci ești sortit să arzi pentru eternitate și nu vei intra niciodată în Împărăția lui Dumnezeu. Căci acest Hristos este Însuși expresia Duhului Sfânt, expresia lui Dumnezeu și Cel căruia Dumnezeu I-a încredințat săvârșirea lucrării Lui pe pământ. Și astfel spun că, dacă nu poți accepta tot ceea ce este săvârșit de Hristos al zilelor de pe urmă, atunci blasfemiezi Duhul Sfânt. Pedeapsa care trebuie primită de toți cei care Îl blasfemiază pe Duhul Sfânt este evidentă pentru toată lumea. Îți mai spun că, dacă te împotrivești lui Hristos al zilelor de pe urmă și Îl respingi pe Hristos al zilelor de pe urmă, nu va fi nimeni altcineva care să suporte consecințele în numele tău. Mai mult decât atât, începând cu această zi, nu vei mai avea o altă șansă să câștigi aprobarea lui Dumnezeu; chiar dacă încerci să te ispășești, nu vei mai privi niciodată chipul lui Dumnezeu. Deoarece Cel căruia I te împotrivești nu este un om, ceea ce respingi nu este o ființă firavă, ci Hristos. Știi care vor fi consecințele acestui lucru? Nu vei fi făcut o greșeală mică, ci vei fi comis o crimă îngrozitoare. Astfel, sfătuiesc pe toată lumea să nu își arate colții în fața adevărului sau să critice cu nepăsare, deoarece doar adevărul îți poate aduce viața și nimic altceva în afară de adevăr nu îți poate permite să renaști și să privești chipul lui Dumnezeu din nou.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 58)

Faptul că tainele Mele sunt revelate și se manifestă deschis, nemaifiind ascunse, se datorează întru totul harului și milei Mele. În plus, faptul că al Meu cuvânt apare printre oameni, nemaifiind ascuns, se datorează tot harului și milei Mele. Îi iubesc pe toți care se sacrifică sincer pentru Mine și care Mi se dedică. Îi urăsc pe toți care sunt născuți din Mine, dar nu Mă cunosc, și chiar Mi se împotrivesc. Nu voi abandona pe nimeni care este sincer pentru Mine; mai degrabă, voi dubla binecuvântările acelei persoane. Îi voi pedepsi de două ori mai mult pe cei care nu sunt recunoscători și Îmi necinstesc bunătatea și nu îi voi lăsa să scape cu ușurință. În Împărăția Mea, nu există necinste sau înșelăciune, și nu există deșertăciune lumească; adică, nu există mirosul morților. Mai degrabă, totul este corectitudine și dreptate; totul este puritate și deschidere, nimic nefiind ascuns ori tăinuit. Totul este proaspăt, totul este bucurie și totul este edificare. Nimeni care mai miroase a mort nu poate rămâne în Împărăția Mea, ci, în schimb, va fi condus de toiagul Meu din fier. Toate tainele nesfârșite, din timpuri imemoriale până în ziua de azi, vi se dezvăluie complet vouă – grupului de oameni pe care îi câștig în zilele de pe urmă. Nu vă simțiți binecuvântați? Zilele în care totul este dezvăluit public sunt, mai mult, zilele în care veți împărți domnia cu Mine.

Grupul de oameni care domnesc cu adevărat ca regi depind de predestinarea și selecția Mea, și în lucrul acesta nu există absolut nicio voință omenească. Oricine îndrăznește să ia parte la asta trebuie să îndure o lovitură a mâinii Mele, iar acești oameni vor fi țintele focului Meu furios; aceasta este o altă latură a dreptății și măreției Mele. Am spus că stăpânesc toate lucrurile, că Eu sunt Dumnezeul înțelept care deține întreaga autoritate și nu sunt îngăduitor față de nimeni; sunt extrem de aspru, complet lipsit de sentimente personale. Tratez pe oricine (indiferent cât de bine vorbește, nu îl voi ierta) cu dreptatea, corectitudinea și măreția Mea, în același timp permițând tuturor să vadă mai bine minunile faptelor Mele, cât și ce înseamnă faptele Mele. Rând pe rând, am pedepsit toate duhurile rele pentru tot felul de acțiuni pe care le săvârșesc, aruncându-le pe toate în Adânc. Am finalizat această lucrare înainte de începutul timpului, lăsându-le fără poziție, nelăsându-le niciun loc în care să-și facă lucrarea. Niciunul dintre aleșii Mei – cei predestinați și selectați de Mine – nu poate fi nicicând posedat de duhurile rele, ci, în schimb, va fi mereu sfânt. Pe aceia pe care nu i-am predestinat și selectat îi voi preda Satanei și nu le voi mai permite să mai rămână. În toate privințele, decretele Mele administrative implică dreptatea și măreția Mea. Nu voi lăsa să scape nici măcar pe unul dintre aceia asupra cărora lucrează Satana, ci îi voi azvârli împreună cu trupurile lor în Infern, pentru că Eu îl urăsc pe Satana. Nu-l voi ierta cu ușurință sub nicio formă, ci îl voi distruge cu totul, nelăsându-i nici cea mai mică șansă să-și facă lucrarea. Cei pe care Satana i-a corupt într-o oarecare măsură (adică, aceia care sunt țintele dezastrului) sunt sub aranjamentul înțelept al propriei Mele mâini. Să nu crezi că acest lucru s-a întâmplat din cauza ferocității Satanei; să știi că Eu sunt Dumnezeu Atotputernic care domnește în univers și asupra tuturor lucrurilor! Pentru Mine, nu există probleme care nu pot fi rezolvate, și cu atât mai puțin nu există nimic care să nu poată fi realizat sau vreun cuvânt care să nu poată fi rostit. Oamenii nu trebuie să acționeze ca sfetnici ai Mei. Ferește-te să fii lovit de mâna Mea și aruncat în Infern. Îți spun asta! Cei care colaborează în mod proactiv cu Mine astăzi sunt cei mai deștepți, iar ei vor evita pierderile și vor scăpa de durerea judecății. Toate acestea sunt aranjamentele Mele, predestinate de Mine. Nu face remarci indiscrete și nu vorbi bombastic, crezând că ești atât de măreț. Nu se datorează toate acestea predestinării Mele? Voi, cei care ați fi sfetnicii Mei, nu cunoașteți rușinea! Nu vă cunoașteți propria statură; cât de jalnic de măruntă este! Chiar și așa, nu credeți că este mare lucru și nu vă cunoașteți pe voi înșivă. Îmi ignorați cuvintele în repetate rânduri, făcând ca eforturile Mele meticuloase să fie în van și fără să vă dați seama că ele sunt manifestările harului și milei Mele. Mai degrabă, încercați să vă afișați propria deșteptăciune în mod repetat. Țineți minte acest lucru? Ce mustrare trebuie să primească oamenii care se cred atât de deștepți? Indiferenți și necredincioși față de cuvintele Mele și fără să vi le întipăriți în inimi, Mă folosiți drept scuză pentru a face una sau alta. Răufăcătorilor! Când veți putea să Îmi luați inima în considerare pe deplin? Nu aveți pic de respect pentru ea, așadar, să vă numesc „răufăcători” nu înseamnă că vă nedreptățesc. Vi se potrivește perfect!

Astăzi vă arăt, unul câte unul, lucruri care au fost odinioară ascunse. Marele balaur roșu este azvârlit în Adânc și complet distrus, pentru că n-ar fi de niciun folos să-l păstrez; asta înseamnă că nu Îi poate face un serviciu lui Hristos. De acum înainte, lucrurile roșii nu vor mai exista; treptat, ele trebuie să se transforme în nulități. Fac ceea ce spun; aceasta este finalizarea lucrării Mele. Înlătură noțiunile omenești; am făcut tot ceea ce am spus. Oricine încearcă să fie deștept nu face decât să atragă asupra sa distrugerea și disprețul și nu vrea să trăiască. Prin urmare, te voi mulțumi și cu siguranță nu voi păstra asemenea oameni. De acum, populația va spori în excelență, în timp ce aceia care nu colaborează proactiv cu Mine vor fi eliminați în neant. Cei pe care i-am aprobat sunt cei pe care îi voi desăvârși și nu voi azvârli nici măcar pe unul. Nu există contradicții în ceea ce spun. Cei care nu colaborează proactiv cu Mine vor suferi mai multă mustrare, deși, în cele din urmă, îi voi mântui cu siguranță. Până atunci, totuși, măsura vieților lor va fi destul de diferită. Vrei să fii o astfel de persoană? Ridică-te și colaborează cu Mine! Cu siguranță nu-i voi trata cu zgârcenie pe cei care se sacrifică sincer pentru Mine. Celor care Mi se dedică sincer le voi acorda toate binecuvântările Mele. Oferă-te Mie în întregime! Ceea ce mănânci, ceea ce porți și viitorul tău sunt toate în mâinile Mele; voi aranja totul cum se cuvine, ca să ai parte de bucurie nesfârșită, pe care nu o vei epuiza niciodată. Asta pentru că am spus că „Pe cei care se sacrifică pentru Mine cu sinceritate îi voi binecuvânta, cu siguranță, din belșug”. Toate binecuvântările vor ajunge la fiecare persoană care se sacrifică pentru Mine cu sinceritate.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvântări ale lui Hristos la început”, Capitolul 70

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 59)

Mulțimile Mă aplaudă, mulțimile Mă slăvesc; toate gurile Îl numesc pe singurul Dumnezeu adevărat, toți oamenii își ridică ochii pentru a privi faptele Mele. Împărăția se pogoară în lumea oamenilor, persoana Mea este bogată și îmbelșugată. Cine nu s-ar înveseli pentru asta? Cine nu ar dansa de bucurie? O, Sion! Ridică-ți stindardul triumfător pentru a Mă celebra! Cântă-ți cântecul triumfător al victoriei și răspândește-Mi numele sfânt! Toate lucrurile, de până la capătul pământului! Grăbiți-vă să vă curățiți pentru a putea fi făcuți jertfe pentru Mine! Constelații ale cerurilor! Grăbiți-vă la locurile voastre pentru a arăta pe bolta cerească măreața Mea putere! Îmi plec urechea înspre glasurile oamenilor de pe pământ, care își revarsă dragostea infinită și venerația pentru Mine în cântec! În această zi, când toate lucrurile se întorc la viață, Eu Mă pogor în lumea oamenilor. În acest moment, la această răscruce, florile se împodobesc însuflețite, păsările cântă într-un singur glas, toate lucrurile freamătă pline de bucurie! În sunetul salutului Împărăției, împărăția Satanei se năruiește, nimicită în tunetul răsunător al imnului Împărăției, pentru a nu se mai ridica vreodată!

Cine de pe pământ îndrăznește să se ridice și să se împotrivească? Pe când Mă pogor pe pământ, Eu aduc arderea, aduc mânia, aduc nenorociri de orice fel. Împărățiile lumești sunt acum Împărăția Mea! Sus, în cer, norii se rostogolesc și se umflă; sub cer, lacurile și râurile se umflă și deapănă vesele o melodie mișcătoare. Animalele care se odihnesc ies din bârlogurile lor și toate popoarele sunt trezite de Mine din somnul lor. Ziua pe care multitudinea de popoare o așteaptă a venit în sfârșit! Ei Îmi oferă cele mai frumoase cântece.

În acest moment frumos, în acest timp emoționant,

laudele răsună pretutindeni, în cer și pe pământ. Cine nu ar fi entuziasmat de asta?

A cui inimă nu s-ar lumina? Cine nu ar plânge la această scenă?

Cerul nu mai este cerul de odinioară, acum este cerul Împărăției.

Pământul nu mai este același pământ, acum este pământul sfânt.

După ce ploaia grea a trecut, lumea veche și murdară este total înnoită.

Munții se schimbă… apele se schimbă…

și oamenii se schimbă… toate lucrurile se schimbă…

Munți tăcuți! Ridicați-vă și dansați pentru Mine!

Ape inerte! Curgeți în continuare liber!

Oameni adânciți în vise! Treziți-vă și porniți în urmărire!

Eu am venit… și sunt Rege…

Toți Îmi vor vedea chipul cu proprii lor ochi, toți Îmi vor auzi glasul cu propriile lor urechi,

vor trăi pentru ei înșiși viața în Împărăție…

Atât de dulce… atât de frumoasă…

De neuitat… imposibil de dat uitării…

În arderea mâniei Mele, marele balaur roșu se zbate;

în judecata Mea măreață, diavolii își arată adevăratele forme;

la cuvintele Mele severe, toți simt rușinea și nu au unde să se ascundă.

Își amintesc trecutul, cum M-au batjocorit și au râs.

N-a fost o clipă în care să nu se dea în spectacol, n-a fost o clipă în care să nu Mă sfideze.

Astăzi, cine nu plânge? Cine nu simte nicio remușcare?

Întregul univers-lume este plin de lacrimi…

Plin de sunetele bucuriei… plin de râsete…

Bucurie fără egal… Bucurie fără seamăn…

O ploaie ușoară răpăie… cade ninsoarea grea…

Oamenii amestecă mâhnire și bucurie… unii râd…

unii suspină… și unii aclamă…

Ca și cum oamenii ar fi uitat… dacă este o primăvară înnorată și ploioasă,

o vară a florilor înflorind, o toamnă a recoltei îmbelșugate,

o iarnă rece ca gheața și chiciura, nimeni nu știe…

În cer norii alunecă, pe pământ, mările se învolburează.

Fiii își flutură brațele… oamenii își mișcă picioarele în ritm de dans…

Îngerii sunt la lucru… îngerii păstoresc…

Oamenii pământului freamătă toți, toate lucrurile pe pământ sporesc.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Imnul Împărăției

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 60)

Fiecare persoană din omenire ar trebui să accepte să fie verificată cu atenție de Duhul Meu, ar trebui să-și cerceteze îndeaproape fiecare cuvânt și acțiune și, în plus, ar trebui să privească faptele Mele minunate. Cum vă simțiți în momentul sosirii Împărăției pe pământ? Când fiii și poporul Meu se adună la tronul Meu, încep în mod oficial judecata înaintea marelui tron alb. Asta înseamnă că, atunci când Îmi încep lucrarea, în persoană, pe pământ și când era judecății se apropie de sfârșit, încep să-Mi îndrept cuvintele către întregul univers și să eliberez vocea Duhului Meu către întregul univers. Prin cuvintele Mele, voi curăța pe toți oamenii și toate lucrurile dintre tot ceea ce este în cer și pe pământ, astfel încât țara să nu mai fie întinată și desfrânată, ci să fie o Împărăție sfântă. Voi reînnoi toate lucrurile, astfel încât ele să fie furnizate pentru folosul Meu, pentru ca ele să nu mai poarte suflarea pământească și să nu mai fie prihănite cu savoarea pământului. Pe pământ, omul a căutat bâjbâind scopul și originile cuvintelor Mele și a observat faptele Mele, totuși, nimeni nu a cunoscut vreodată cu adevărat originile cuvintelor Mele și nimeni n-a văzut vreodată cu adevărat minunăția în faptele Mele. Doar astăzi, când Eu, personal, vin printre oameni și spun cuvintele Mele, omul are puțină cunoaștere despre Mine, înlăturând locul ocupat de „Mine” în gândurile lor și creând, în schimb, un loc pentru Dumnezeul concret în conștiința lor. Omul are noțiuni și este plin de curiozitate; cine n-ar vrea să-L vadă pe Dumnezeu? Cine nu ar dori să-L întâlnească pe Dumnezeu? Totuși, singurul lucru care ocupă un loc precis în inima omului este Dumnezeul pe care omul Îl simte ca fiind nedeslușit și abstract. Cine și-ar da seama de acest lucru dacă Eu nu le-aș spune în mod simplu? Cine ar crede cu adevărat, cu certitudine și fără nicio urmă de îndoială, că Eu exist într-adevăr? Există o mare diferență între „Eu” din inima omului și „Eu” Cel din realitate și nimeni nu este capabil să facă comparații între Ei. Dacă n-aș deveni trup, omul nu M-ar cunoaște niciodată și, chiar dacă ar ajunge să Mă cunoască, nu ar fi tot o noțiune o astfel de cunoaștere? În fiecare zi, umblu în mijlocul fluxului neîncetat de oameni și, în fiecare zi, operez în fiecare persoană. Când omul Mă va vedea cu adevărat, va fi capabil să Mă cunoască în cuvintele Mele și va înțelege mijloacele prin care vorbesc Eu, precum și intențiile Mele.

Ce, dintre toate lucrurile, nu este tăcut, când Împărăția ajunge în mod oficial pe pământ? Cine, dintre toți oamenii, nu se teme? Umblu peste tot în universul-lume și totul este aranjat, personal, de Mine. În acest moment, cine nu știe că faptele Mele sunt minunate? Mâinile Mele susțin toate lucrurile, totuși, Eu sunt, de asemenea, mai presus de toate lucrurile. Astăzi, oare nu sunt întruparea Mea și prezența Mea personală printre oameni adevăratul înțeles al umilinței și al tăiniciei Mele? Pe dinafară, mulți oameni Mă aplaudă ca fiind bun și Mă laudă ca fiind plăcut, dar cine Mă cunoaște cu adevărat? Astăzi, de ce vă cer să Mă cunoașteți? Nu este oare scopul Meu să-l rușinez pe marele balaur roșu? Nu vreau să-l forțez pe om să Mă laude, ci să-l fac să Mă cunoască, lucru prin care el va ajunge să Mă iubească și, astfel, să Mă laude. O astfel de laudă este vrednică de numele ei și nu este vorbă goală; doar laude ca aceasta pot ajunge la tronul Meu și se pot înălța la ceruri. Pentru că omul a fost ispitit și corupt de Satana, pentru că a fost preluat de noțiuni și gânduri, Eu am devenit trup pentru a cuceri, personal, întreaga omenire, pentru a expune toate noțiunile omului și pentru a demonta gândirea omului. Ca urmare, omul nu se mai expune în fața Mea și nu Mă mai slujește folosindu-și propriile lui noțiuni și, astfel, „Eu” din noțiunile omului este înlăturat complet. Când vine Împărăția, primul lucru pe care îl fac este să încep această etapă a lucrării și fac acest lucru în rândul poporului Meu. Fiind poporul Meu, care este născut în țara marelui balaur roșu, cu siguranță nu este doar puțin sau o parte din veninul marelui balaur roșu în voi. Astfel, această etapă a lucrării Mele se concentrează în primul rând asupra voastră, iar acesta este un aspect al semnificației întrupării Mele în China. Majoritatea oamenilor sunt incapabili să înțeleagă chiar și un fragment din cuvintele pe care le spun, iar, când o fac, înțelegerea lor este vagă și confuză. Acesta este un punct de cotitură al metodei prin care Eu vorbesc. Dacă toți oamenii ar fi capabili să-Mi citească cuvintele și să înțeleagă sensul lor, atunci, care dintre oameni ar putea fi mântuit și nu aruncat jos, în Infern? Când omul Mă cunoaște și Mă ascultă, acela va fi timpul ca Eu să Mă odihnesc și va fi chiar momentul în care omul este capabil să înțeleagă sensul cuvintelor Mele. Astăzi, statura voastră este prea mică – este aproape jalnic de mică, nici măcar demnă de a fi ridicată – ca să nu mai vorbim despre cunoașterea voastră despre Mine.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 11

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 61)

Atunci când Fulgerul se ivește de la Răsărit, care este, de asemenea, tocmai momentul în care Eu încep să-Mi rostesc cuvintele – când fulgerul se ivește, întregul univers este iluminat și în toate stelele are loc o transformare. Este ca și cum întreaga rasă umană ar fi fost sortată. Sub strălucirea acestei raze de lumină de la Răsărit, întreaga omenire este dezvăluită în forma sa originală, cu ochii uimiți, nesigură ce să facă și cu atât mai puțin sigură cum să-și ascundă trăsăturile urâte. În plus, oamenii sunt ca animalele care fug de lumina Mea și se refugiază în peșterile din munte – totuși, niciunul dintre ei nu poate fi șters din lumina Mea. Toți oamenii sunt uluiți, toți așteaptă, toți privesc. Odată cu ivirea luminii Mele, toți se bucură de ziua în care s-au născut și, de asemenea, toți blestemă ziua în care s-au născut. Emoțiile contradictorii sunt imposibil de articulat; lacrimi de auto-pedepsire formează râuri și sunt purtate de torentul năvalnic, dispărut fără urmă, într-o clipă. Încă o dată, ziua Mea se apropie de întreaga omenire, trezind-o din nou, oferind omenirii un alt nou început. Inima Mea bate și, urmând ritmurile bătăilor inimii Mele, munții saltă de bucurie, apele dansează de bucurie, iar valurile bat pe recifele stâncoase. Este greu să exprim ce este în inima Mea. Vreau să fac toate lucrurile necurate să se facă scrum sub privirea Mea; vreau să fac toți fiii neascultării să dispară din fața ochilor Mei, să nu mai lâncezească în existența lor. Nu numai că am făcut un nou început în sălașul marelui balaur roșu, dar, de asemenea, am început o nouă lucrare în univers. Curând, Împărățiile pământului vor deveni Împărăția Mea; curând, Împărățiile pământului vor înceta pentru totdeauna să existe datorită Împărăției Mele, pentru că am obținut deja biruința, pentru că M-am întors triumfător. Marele balaur roșu a epuizat toate mijloacele imaginabile pentru a perturba planul Meu, sperând să șteargă lucrarea Mea de pe pământ, dar oare pot să Mă demoralizez din cauza stratagemelor sale înșelătoare? Pot Eu fi speriat de amenințările lui ca să-Mi pierd încrederea? Nu a existat niciodată o singură ființă în cer sau pe pământ, pe care nu am ținut-o în palma mâinii Mele; cu cât este mai adevărat acest lucru despre marele balaur roșu, acest instrument care-Mi slujește ca un contrast? Nu este, de asemenea, un obiect care să fie manipulat în mâinile Mele?

În perioada întrupării Mele în lumea umană, omenirea a ajuns fără să știe, până în această zi, sub îndrumarea Mea, și, pe neștiute, a ajuns să Mă cunoască. Dar, în ceea ce privește modul de a merge pe cărarea care se așterne înainte, nimeni nu are vreo idee, nimeni nu este conștient – și cu atât mai puțin are careva habar în ce direcție îl va duce acea cărare. Numai cu Atotputernicul, care veghează asupra lui, oricine va putea să parcurgă cărarea până la capăt; numai călăuzit de Fulgerul de la Răsărit, oricine va putea să treacă pragul care duce la Împărăția Mea. În rândul oamenilor, nu a fost niciodată cineva care a văzut chipul Meu, cineva care a văzut Fulgerul de la Răsărit; cu atât mai puțin a fost vreunul care a auzit cuvântările din tronul Meu? De fapt, din vremuri străvechi, nicio ființă umană nu a intrat în contact direct cu persoana Mea; doar astăzi, acum că Eu am venit în lume, oamenii au o șansă să Mă vadă. Dar, chiar și acum, oamenii încă nu Mă cunosc, așa cum doar se uită la fața Mea și doar Îmi aud glasul, însă nu înțeleg ce vreau să spun. Toate ființele umane sunt astfel. Fiind unul dintre popoarele Mele, nu simțiți mândrie profundă când Îmi vedeți chipul? Și nu simțiți rușine demnă de dispreț pentru că nu Mă cunoașteți? Eu umblu printre oameni și trăiesc printre oameni pentru că am devenit trup și am venit în lumea oamenilor. Scopul Meu nu este numai de a permite umanității să privească spre trupul Meu; mai important, este de a permite umanității să Mă cunoască. În plus, prin trupul Meu întrupat, voi osândi umanitatea pentru păcatele sale. Prin trupul Meu întrupat, voi învinge marele balaur roșu și voi anihila bârlogul lui.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 12

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 62)

Oamenii din tot universul sărbătoresc venirea zilei Mele, iar îngerii umblă printre toți oamenii Mei. Când Satana provoacă necazuri, îngerii, datorită slujirii lor în cer, îl ajută mereu pe poporul Meu. Ei nu sunt înșelați de diavol din cauza slăbiciunii umane, ci din cauza atacului forțelor întunericului, el se străduiește, cu atât mai mult, să experimenteze, prin ceață, viața omului. Toți oamenii se supun sub numele Meu și, niciodată, nimeni nu se ridică să Mi se opună în mod deschis. Datorită muncii îngerilor, omul acceptă numele Meu și toți sunt în mijlocul curentului lucrării Mele. Lumea se prăbușește! Babilonul este paralizat! O! Oare cum ar putea lumea religioasă să nu fie distrusă de autoritatea Mea pe pământ? Cine îndrăznește încă să nu Mă asculte și să Mi se opună? Cărturarii? Toți oficialii religioși? Conducătorii și autoritățile de pe pământ? Îngerii? Cine nu celebrează perfecțiunea și plinătatea corpului Meu? Printre toate popoarele, care nu-Mi cântă, fără încetare, laude, care nu este, în mod constant, fericit? Locuiesc în țara unde este bârlogul marelui balaur roșu, dar aceasta nu Mă face să tremur de frică sau să fug, căci toți oamenii lui au început deja să-l deteste. Niciodată nimic nu și-a făcut „datoria” înaintea balaurului, de dragul său; în schimb, toate lucrurile acționează după cum cred de cuviință și toate merg pe drumul lor. Cum ar putea să nu piară țările de pe pământ? Cum ar putea ele să nu cadă? Cum ar putea poporul Meu să nu se înveselească? Cum ar putea ei să nu cânte de bucurie? Este aceasta lucrarea omului? Este ea fapta mâinilor omului? Eu i-am dat omului rădăcina existenței sale și i-am furnizat lucruri materiale, totuși, el este nemulțumit de condițiile sale actuale și cere să intre în Împărăția Mea. Dar cum ar putea el să intre în Împărăția Mea atât de ușor, fără să fi plătit un preț, fără să dorească să-și ofere devotamentul său altruist? În loc să pretind ceva de la om, îi stabilesc cerințe, astfel încât Împărăția Mea pe pământ să poată fi umplută de slavă. Omul a fost călăuzit de către Mine în epoca actuală, el există în această condiție și trăiește în mijlocul îndrumării luminii Mele. Dacă nu ar fi astfel, care dintre oamenii de pe pământ și-ar cunoaște perspectivele? Cine ar înțelege voia Mea? Eu adaug prevederile Mele la cerințele omului; nu este acest lucru în concordanță cu legile naturii?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 22

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 63)

În Împărăție, nenumăratele lucruri ale creației încep să se revigoreze și să-și recapete forța vieții. Datorită schimbărilor în starea pământului, granițele dintre un ținut și altul încep să se schimbe. Am prorocit: atunci când pământul se va separa de pământ și ținutul se va uni cu ținut, va fi momentul în care voi face fărâme toate națiunile. În acel moment, voi reînnoi toată creația și voi repartiza întregul univers, punând astfel universul în ordine și transformând vechea lui stare într-una nouă – acesta este planul Meu și acestea sunt lucrările Mele. Când națiunile și popoarele lumii se vor întoarce înaintea tronului Meu, voi lua atunci toată abundența cerului și o voi da omenirii pentru ca, mulțumită Mie, lumea să se umple de o nemaipomenită mărinimie. Dar atât timp cât vechea lume continuă să existe, Îmi voi azvârli furia asupra națiunilor sale, promulgând în mod deschis decretele Mele administrative în tot universul și dând mustrări asupra oricui le încalcă.

Când Îmi întorc fața spre univers pentru a vorbi, toată omenirea Îmi aude vocea și după aceea vede toate lucrările pe care le-am făcut cu migală în univers. Cei care se împotrivesc voinței Mele, adică cei care Mi se opun cu faptele omului, vor cădea sub mustrarea Mea. Voi lua multitudinea de stele din ceruri și le voi face din nou, și datorită Mie soarele și luna vor renaște – cerurile nu vor mai fi așa cum au fost și nenumăratele lucruri de pe pământ vor fi făcute din nou. Totul se va întregi prin cuvintele Mele. Multele națiuni din univers vor fi iarăși împărțite și înlocuite de Împărăția Mea, astfel încât națiunile de pe pământ să dispară pentru totdeauna și să devină o națiune care Mi se închină; toate națiunile pământului vor fi distruse și vor înceta să mai existe. Dintre ființele umane din univers, toți cei care aparțin diavolului vor fi exterminați și toți cei care se închină Satanei vor fi doborâți la pământ de focul Meu arzător – cu alte cuvinte, cu excepția celor care se află acum în curent, toți vor fi transformați în cenușă. Când voi mustra multele popoare, cei din lumea religioasă se vor întoarce, în diferite măsuri, la Împărăția Mea, cuceriți de faptele Mele, pentru că ei vor fi văzut venirea Celui Sfânt pe un nor alb. Toți oamenii vor fi împărțiți după propriul neam și vor primi mustrări proporționale cu acțiunile lor. Toți cei care Mi s-au opus vor pieri; cât despre cei ale căror fapte pe pământ nu M-au implicat pe Mine, aceștia vor continua să existe pe pământ, sub conducerea fiilor Mei și a poporului Meu, datorită modului în care s-au achitat. Mă voi arăta mulțimilor de popoare și nenumăratelor națiuni și, cu propriul Meu glas, Mă voi face mai departe auzit pe pământ, proclamând finalizarea marii Mele lucrări pentru ca toată omenirea să vadă cu ochii săi.

Pe măsură ce vocea Mea se adâncește în intensitate, observ și starea universului. Prin cuvintele Mele, mulțimea de lucruri ale creației sunt toate făcute noi. Cerul se schimbă, ca și pământul. Omenirea este expusă în forma sa originală și, încet, fiecare persoană este separată după neamul său și își găsește pe neașteptate drumul în sânul familiei sale. Acest lucru Mă va mulțumi foarte mult. Eu sunt neîntrerupt și, imperceptibil, marea Mea lucrare este îndeplinită, iar nenumăratele lucruri ale creației sunt transformate. Când am creat lumea, am modelat toate lucrurile după felul lor, plasând toate lucrurile cu forme laolaltă, după felul lor. Pe măsură ce se apropie sfârșitul planului Meu de gestionare (planul mântuirii), voi restabili starea anterioară a creației; voi restaura totul așa cum a fost inițial, schimbând profund totul, astfel încât totul să se întoarcă la sânul planului Meu. A sosit timpul! Ultima etapă a planului Meu urmează să fie realizată. Of, lume veche necurată! Vei cădea cu siguranță sub cuvintele Mele! Cu siguranță vei fi redusă la nimic de planul Meu! Of, nenumăratele lucruri ale creației! Veți câștiga cu toții viață nouă în cuvintele Mele – veți avea Domnul vostru suveran! Of, lume nouă și pură! Cu siguranță vei reînvia în slava Mea! Of, Munte Sion! Să nu mai taci – M-am întors în triumf! Din mijlocul creației, Eu cercetez întregul pământ. Pe pământ, omenirea a început o nouă viață și a câștigat o nouă speranță. Of, oamenii Mei! Cum să nu vă puteți întoarce la viață în lumina Mea? Cum să nu puteți sări de bucurie sub îndrumarea Mea? Țările strigă în triumf, apele sunt răgușite de râs vesel! Of, Israelul renăscut! Cum de nu te simți mândru de predestinarea Mea? Cine a plâns? Cine a jelit? Israelul din vechime a încetat să mai fie, iar Israelul de astăzi s-a înălțat, drept și semeț în lume și s-a ridicat în inimile întregii omeniri. Israelul de astăzi va obține cu siguranță izvorul existenței prin poporul Meu! Of, nesuferitul Egipt! Cu siguranță nu Mi te mai împotrivești? Cum poți să profiți de mila Mea și să încerci să scapi de mustrarea Mea? Cum de nu poți exista în mustrarea Mea? Toți cei pe care îi iubesc vor trăi cu siguranță pentru veșnicie și toți cei care Mi se împotrivesc vor fi cu siguranță mustrați de Mine pentru veșnicie. Pentru că Eu sunt un Dumnezeu gelos și nu-i voi cruța cu ușurință pe oameni pentru tot ceea ce au făcut. Voi veghea asupra întregului pământ și, apărând în Răsăritul lumii cu dreptate, măreție, mânie și mustrare, Mă voi arăta nenumăratelor mulțimi de oameni!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 26

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 64)

Când îngerii cântă cântece întru slava Mea, asta nu poate decât să-Mi stârnească mila pentru oameni. Inima Mea se umple deodată de tristețe și Îmi este imposibil să Mă eliberez de această emoție dureroasă. În bucuriile și necazurile de a fi despărțit și apoi reunit cu oamenii, noi suntem incapabili să facem schimb de sentimente. Separați deasupra în cer și dedesubt pe pământ, sunt rare clipele când Eu și omul putem să ne întâlnim. Cine se poate elibera de nostalgia pentru simțămintele trecutului? Cine poate să înceteze să se lase în voia amintirilor despre trecut? Cine nu ar spera într-o continuare a simțămintelor trecutului? Cine nu ar tânji după întoarcerea Mea? Cine nu și-ar dori mult reunirea Mea cu oamenii? Inima Mea este profund tulburată, iar spiritul oamenilor este profund îngrijorat. Deși asemănători în spirit, adesea nu putem să fim laolaltă și adeseori nu putem să ne vedem. Astfel, viața întregii omeniri este încărcată de mâhnire și lipsită de vitalitate, căci oamenii au tânjit mereu după Mine. Este ca și când ființele omenești ar fi niște obiecte doborâte din cer; Îmi strigă numele pe pământ, ridicându-și privirea spre Mine de pe pământ – dar cum pot să scape din fălcile lupului hămesit? Cum pot să scape de amenințările și ispitirile lui? Cum pot ființele omenești să nu se sacrifice datorită supunerii la rânduiala planului Meu? Când se roagă fierbinte cu glas tare, Îmi întorc fața de la ei, nu pot să suport să mai privesc; dar cum aș putea să nu le aud strigătele înlăcrimate? Voi îndrepta nedreptățile lumii omenești. Îmi voi face lucrarea Mea cu propriile mâini în întreaga lume, împiedicându-l pe Satana să-i facă iarăși rău poporului Meu, interzicându-le tuturor dușmanilor Mei să facă din nou orice le este pe plac. Voi deveni Împărat pe pământ și Îmi voi muta tronul acolo, făcându-i pe toți dușmanii Mei să cadă la pământ și să-și mărturisească fărădelegile înaintea Mea. În tristețea Mea, mânia este amestecată, voi călca în picioare întregul univers, fără să cruț pe nimeni și voi lovi cu groază în inimile dușmanilor Mei. Voi preface tot pământul în ruine și îi voi face pe dușmanii Mei să se prăbușească printre ruine, astfel încât de atunci încolo să nu mai poată să-i corupă pe oameni. Planul Meu este deja stabilit și nimeni, oricine ar fi, nu trebuie să-l schimbe. În vreme ce Eu voi cutreiera cu o splendoare măreață deasupra universului, toată omenirea va fi înnoită și totul va fi reînviat. Omul nu va mai plânge și nu Mă va mai striga să-l ajut. Atunci inima Mea se va veseli, iar oamenii se vor întoarce spre a Mă celebra. Întregul univers, de sus până jos, va fremăta în jubilare…

Azi, printre națiile lumii, Îmi fac lucrarea pe care am pornit să o înfăptuiesc. Mă mișc încoace și încolo printre oameni, făcând toată lucrarea cuprinsă în planul Meu, și întreaga omenire se destramă în diferitele nații ale lumii, potrivit voii Mele. Oamenii de pe pământ își au atenția fixată asupra propriei destinații, căci ziua într-adevăr se apropie și îngerii vor suna din trâmbițele lor. Nu vor mai exista amânări și toată creația va începe, după asta, să danseze jubilând. Cine poate să prelungească ziua Mea după placul său? Un muritor? Sau stelele de pe cer? Sau îngerii? Când voi rosti o cuvântare pentru a iniția mântuirea poporului lui Israel, ziua Mea se va năpusti peste întreaga omenire. Toți oamenii se tem de întoarcerea lui Israel. Când Israel se va întoarce, aceea va fi ziua Mea de slavă, și tot la fel, va fi ziua când totul se va preface și va deveni reînnoit. Pe măsură ce dreapta judecată se apropie în mod iminent de întregul univers, toți oamenii devin sfioși și temători, deoarece în lumea oamenilor nu s-a auzit de dreptate. Când Soarele dreptății va apărea, Răsăritul va fi iluminat și atunci, la rându-i, va ilumina întregul univers, atingându-i pe toți. Dacă oamenii ar putea într-adevăr să ducă la bun sfârșit dreptatea Mea, atunci de ce ar avea a se teme? Tot poporul Meu așteaptă sosirea zilei Mele, cu toții tânjesc după venirea zilei Mele. Ei așteaptă ca Eu să aduc osânda asupra întregii omeniri și să aranjez destinația omenirii în rolul Meu de Soare al dreptății. Împărăția Mea prinde contur deasupra întregului univers, iar tronul Meu stăpânește în inimile a sute de milioane de oameni. Cu ajutorul îngerilor, marea Mea realizare va da roade în curând. Toți fiii Mei și poporul Meu Îmi așteaptă întoarcerea cu nerăbdare, tânjind după reunirea Mea cu ei, pentru a nu mai fi vreodată despărțiți. Cum ar putea populația nenumărată a Împărăției Mele să nu alerge unii spre alții în fericită celebrare datorită faptului că Eu sunt împreună cu ei? Poate aceasta să fie o reunire pentru care să nu trebuiască plătit nici un preț? Eu sunt vrednic de respect în ochii tuturor oamenilor, Eu sunt proclamat în cuvintele tuturor. Când Mă voi întoarce, în plus, voi cuceri toate forțele dușmane. A sosit vremea! Îmi voi pune lucrarea în mișcare, voi domni ca Împărat printre oameni! Sunt pe cale de a Mă întoarce! Și sunt gata să pornesc! Aceasta este ceea ce speră cu toții, este ceea ce își doresc. Voi lăsa ca întreaga omenire să vadă venirea zilei Mele și cu toții vor întâmpina venirea zilei Mele cu bucurie!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 27

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 65)

În ziua în care toate lucrurile au fost înviate, am venit printre oameni și am petrecut zile și nopți minunate cu ei. Doar în acest moment simt oamenii puțin din accesibilitatea Mea și, pe măsură ce interacțiunea lor cu Mine devine mai frecventă, ei văd puțin din ceea ce am și ceea ce sunt – drept urmare, dobândesc ceva cunoștințe despre Mine. Între toți oamenii, Îmi înalț capul și privesc, iar ei Mă văd cu toții. Cu toate acestea, când lumea este lovită de dezastru, ei se neliniștesc imediat, iar imaginea Mea se șterge din inimile lor; cuprinși de panică la sosirea dezastrului, ei nu mai țin seama de îndemnurile Mele. Mulți ani am petrecut printre oameni, dar ei au rămas mereu neștiutori și nu M-au cunoscut niciodată. Astăzi, le spun asta cu gura Mea și îi fac pe toți oamenii să vină înaintea Mea pentru a primi ceva de la Mine, dar ei tot păstrează distanța față de Mine și, în felul acesta, nu Mă cunosc. Când pașii Mei vor traversa universul și vor ajunge la marginile pământului, omul va începe să reflecte asupra lui însuși și toți oamenii vor veni la Mine și se vor închina în fața Mea și Mă vor preamări. Aceasta va fi ziua în care voi câștiga gloria, ziua întoarcerii Mele și, de asemenea, ziua plecării Mele. Acum, Mi-am început lucrarea în toată omenirea, am început oficial în întregul univers ultima parte a planului Meu de gestionare (planul mântuirii). De acum înainte, oricine nu este precaut poate fi aruncat în mijlocul unei mustrări nemiloase, iar asta se poate întâmpla în orice clipă. Asta nu din cruzime; mai degrabă, este un pas din planul Meu de gestionare (planul mântuirii); totul trebuie să se întâmple conform pașilor planului Meu și niciun om nu poate schimba asta. Când Îmi încep oficial lucrarea, toți oamenii se mișcă odată cu Mine, astfel încât oamenii din tot universul au grijă să fie în pas cu Mine, este „jubilare” peste tot în univers, iar omul este îndemnat înainte de Mine. În consecință, însuși marele balaur roșu este împins de către Mine într-o stare de frenezie și năuceală, servește lucrarea Mea și, chiar dacă se împotrivește, nu-și poate urma propriile dorințe, și nu are de ales decât să se supună controlului Meu. În toate planurile Mele, marele balaur roșu este contrastul Meu, inamicul Meu, dar și servitorul Meu; ca atare, nu i-am ușurat niciodată „însărcinările”. Așadar, ultima etapă a lucrării întrupării Mele se încheie în casa acestuia. În felul acesta, marele balaur roșu e mai capabil să-Mi facă un serviciu cum se cuvine prin care îl voi cuceri și Îmi voi încheia planul. Pe măsură ce Îmi fac lucrarea, toți îngerii Mi se alătură în bătălia decisivă și se hotărăsc să-Mi îndeplinească dorințele în etapa finală, astfel încât oamenii de pe pământ se închină în fața Mea la fel ca îngerii, nu vor deloc să Mi se împotrivească și nu fac nimic să se răzvrătească împotriva Mea. Aceasta este dinamica lucrării Mele în univers.

Scopul și însemnătatea venirii Mele printre oameni este de a mântui omenirea, de a aduce toată omenirea înapoi în casa Mea, de a reuni cerurile cu pământul și de a-l face pe om să transmită „semnalele” dintre cer și pământ, căci aceasta este menirea inerentă a omului. Atunci când am creat omenirea, i-am pus toate lucrurile la dispoziție, iar mai târziu, i-am permis omenirii să primească, potrivit cerințelor Mele, bogățiile pe care i le-am dat. Așadar, spun că sub îndrumarea Mea omenirea întreagă a ajuns să vadă ziua de astăzi. Și toate acestea sunt planul Meu. În întreaga omenire, nenumărați oameni există sub protecția iubirii Mele și nenumărați oameni trăiesc sub mustrarea urii Mele. Deși toți oamenii Mi se roagă, ei totuși nu-și pot schimba circumstanțele actuale; odată ce și-au pierdut speranța, ei nu pot decât să lase natura să-și urmeze cursul și să înceteze să se răzvrătească împotriva Mea, căci aceasta este tot ceea ce poate omul realiza. Când vine vorba de starea vieții omului, omul încă trebuie să găsească viața reală, el încă nu a înțeles nedreptatea, dezolarea și condițiile mizerabile ale lumii – și, astfel, dacă nu ar fi fost vorba de sosirea dezastrului, cei mai mulți oameni încă ar îmbrățișa Mama Natură și ar fi în continuare absorbiți de aromele „vieții”. Nu este aceasta realitatea lumii? Nu este aceasta vocea mântuirii pe care o grăiesc omului? De ce, din rândul omenirii, nimeni nu M-a iubit vreodată cu adevărat? De ce Mă iubește omul doar când e în toiul mustrării și al încercărilor, dar nimeni nu Mă iubește cât se află sub protecția Mea? I-am dat omenirii de multe ori mustrarea Mea. Ei îi aruncă o privire, dar apoi o ignoră, n-o studiază și n-o contemplă în acest moment, așa că tot ceea ce vine asupra omului este judecata nemiloasă. Aceasta este doar una dintre metodele Mele de a lucra, dar este tot pentru a schimba omul și a-l face să Mă iubească.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 29

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 66)

Eu domnesc în împărăție și, în plus, domnesc în tot universul; Eu sunt atât Împăratul Împărăției, cât și Stăpânul universului. De acum înainte, îi voi aduna pe toți care nu sunt cei aleși, Îmi voi începe lucrarea printre neamuri și Îmi voi proclama decretele administrative întregului univers, astfel încât să pot face următorul pas al lucrării Mele cu succes. Voi folosi mustrarea pentru a răspândi lucrarea Mea printre neamuri, adică voi folosi forța împotriva tuturor celor ce sunt neamuri. Firește, această lucrare se va desfășura în același timp cu lucrarea Mea printre cei aleși. Când poporul Meu va conduce și va exercita puterea pe pământ, aceea va fi și ziua în care toți oamenii de pe pământ au fost cuceriți și, în plus, va fi vremea când Mă voi odihni – și numai atunci voi apărea tuturor celor care au fost cuceriți. Voi apărea Sfintei Împărății și Mă voi ascunde de ținutul murdăriei. Toți cei care au fost cuceriți și au devenit supuși înaintea Mea pot să-Mi vadă fața cu ochii lor și pot să-Mi audă glasul cu urechile lor. Aceasta este binecuvântarea celor care s-au născut în zilele de pe urmă, aceasta este binecuvântarea hotărâtă dinainte de Mine și acest lucru nu poate fi schimbat de niciun om. Astăzi, Îmi fac lucrarea în acest fel de dragul lucrării din viitor. Toate lucrările Mele sunt interdependente, în toate există o chemare și un răspuns: niciun pas nu s-a oprit vreodată brusc și niciun pas nu s-a făcut independent de ceilalți pași. Nu este așa? Nu este lucrarea din trecut temelia lucrării de astăzi? Nu sunt cuvintele din trecut precursoarele cuvintelor de astăzi? Nu sunt pașii din trecut originea pașilor de astăzi? Când voi desfășura în mod oficial sulul, acela este momentul când oamenii din tot universul vor fi mustrați, când oamenii din toată lumea sunt supuși încercărilor, și este punctul culminant al lucrării Mele; toți oamenii trăiesc într-un ținut fără lumină și toți oamenii trăiesc în mijlocul amenințărilor din mediul lor. Cu alte cuvinte, este viața pe care omul nu a experimentat-o niciodată din momentul Creației până în prezent și nimeni nu „s-a bucurat”, de-a lungul veacurilor, de acest fel de viață, așa că Eu spun că am făcut o lucrare care nu s-a mai făcut niciodată. Aceasta este adevărata stare de fapt și acesta este sensul lăuntric. Fiindcă ziua Mea se apropie pentru întreaga omenire, fiindcă nu pare îndepărtată, ci este chiar în fața ochilor omului; prin urmare, cine ar putea să nu se teamă? Și cine n-ar putea fi încântat de aceasta? Orașul spurcat al Babilonului și-a găsit, în cele din urmă, sfârșitul; omul s-a întâlnit iarăși cu o lume nouă, iar cerul și pământul au fost schimbate și reînnoite.

Când apar tuturor națiunilor și popoarelor, norii albi se înspumează pe cer și Mă învăluie. De asemenea, păsările de pe pământ cântă și dansează cu bucurie pentru Mine, scoțând în evidență atmosfera de pe pământ și, astfel, făcând toate lucrurile de pe pământ să se trezească la viață, să nu mai „plutească încet în jos”, ci să trăiască în schimb într-o atmosferă de vitalitate. Când Mă aflu printre nori, omul Îmi percepe vag fața și ochii, iar în acest moment se simte puțin temător. În trecut, el a auzit consemnări istorice despre Mine în legende și, prin urmare, crede doar pe jumătate în Mine și pe jumătate se îndoiește de Mine. El nu știe unde sunt sau cât de mare Îmi este fața – este la fel de întinsă ca marea sau nemărginită ca pășunile verzi? Nimeni nu știe aceste lucruri. Doar astăzi, când omul Îmi vede fața în nori, el simte că Eu, cel din legende, sunt real și, astfel, devine puțin mai binevoitor față de Mine și numai datorită faptelor Mele, admirația sa pentru Mine mai sporește un pic. Cu toate acestea, omul încă nu Mă cunoaște și vede doar o parte a Mea în nori. După aceea, Îmi întind brațele și le arăt oamenilor. Omul este uluit și își bate mâinile peste gură, profund temător de a fi doborât de mâna Mea și, astfel, adaugă puțin respect admirației lui. Omul își fixează ochii asupra fiecărei mișcări ale Mele, profund înfricoșat că va fi doborât de Mine atunci când nu e atent – totuși, a fi urmărit de om nu Mă limitează și continuu să fac lucrarea din mâinile Mele. Doar în toate faptele pe care le fac are omul puțină bunăvoință față de Mine și, astfel, treptat, vine în fața Mea să se asocieze cu Mine. Când Mă voi revela omului în deplinătatea Mea, el Îmi va vedea fața și, de atunci încolo, nu Mă voi mai feri și nu Mă voi mai ascunde de om. În întreg universul, voi apărea public tuturor oamenilor și toți cei care sunt ai trupului vor vedea toate faptele Mele. Toți cei care sunt ai duhului vor sălășlui, cu siguranță, în pace în casa Mea și se vor bucura, fără îndoială, de minunate binecuvântări împreună cu Mine. Toți cei de care am grijă vor scăpa, cu siguranță, de mustrare și vor evita, fără îndoială, durerea duhului și agonia trupului. Voi apărea public tuturor popoarelor, voi domni și-Mi voi exercita puterea, astfel încât mirosul cadavrelor nu va mai pătrunde în univers; în schimb, parfumul Meu proaspăt se va răspândi în întreaga lume, fiindcă ziua Mea se apropie, omul se trezește, totul e în ordine pe pământ și zilele supraviețuirii pe pământ nu mai există, pentru ca Eu am sosit!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 29

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 67)

Voi umple empireul cu manifestările acțiunilor Mele și voi face ca totul pe pământ să se prosterneze sub puterea Mea, punându-Mi astfel în aplicare planul pentru „unitatea globală” și aducând la îndeplinire această unică dorință a Mea, în așa fel încât omenirea să nu mai „umble de colo până colo” pe fața pământului, ci să găsească neîntârziat o destinație potrivită. Mă gândesc la specia umană în toate chipurile, făcând ca toată omenirea să ajungă curând să trăiască într-un ținut al păcii și fericirii, ca zilele vieții lor să nu mai fie triste și dezolate, iar planul Meu să nu eșueze pe pământ. Fiindcă omul există acolo, Îmi voi construi națiunea pe pământ, căci o parte a manifestării slavei Mele este pe pământ. Deasupra, în ceruri, Îmi voi rândui cetățile și, astfel, voi înnoi totul și deasupra, și dedesubt. Voi aduce tot ce există deasupra cerurilor și sub ceruri într-o singură unitate, astfel încât toate lucrurile de pe pământ să fie unite cu tot ce este în ceruri. Acesta este planul Meu; este ceea ce voi realiza în epoca finală – să nu se amestece nimeni în această parte a lucrării Mele! Răspândirea lucrării Mele printre națiunile neamurilor este ultima parte a lucrării Mele pe pământ. Nimeni nu este în stare să înțeleagă lucrarea pe care o voi face și, din acest motiv, oamenii sunt complet amețiți. Și, pentru că sunt activ ocupat cu lucrarea Mea pe pământ, oamenii se folosesc de ocazie pentru „a-și face de cap”. Ca să-i împiedic să fie prea turbulenți, i-am plasat mai întâi sub mustrarea Mea ca să îndure disciplina iazului de foc. Acesta este o etapă în lucrarea Mea și voi folosi puterea iazului de foc pentru a realiza această etapă din lucrarea Mea; altfel, ar fi imposibil să-Mi îndeplinesc lucrarea. Le voi face pe ființele omenești de peste tot din univers să se supună dinaintea tronului Meu, împărțindu-le în categorii diferite, în conformitate cu judecata Mea, clasificându-le conform acestor categorii și sortându-le mai departe în familiile lor, astfel încât întreaga omenire va înceta să nu-Mi dea ascultare, căzând, în schimb, într-o rânduială curată și ordonată, conform categoriilor pe care le-am numit – nimeni să nu se miște la întâmplare! Pretutindeni în univers, am făurit o nouă lucrare; pretutindeni în univers, toată omenirea este uluită și consternată de arătarea Mea bruscă, orizonturile lor s-au extins cu mult prin arătarea Mea în mod deschis. Nu e astăzi exact așa?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers”, Capitolul 43

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 68)

Îmi răspândesc lucrarea printre neamuri. Slava Mea luminează în tot universul; toți oamenii stea-stea-punct-punct poartă în ei voia Mea și sunt toți mânați de mâna Mea și puși pe sarcinile pe care le-am atribuit. Din acest moment, am intrat într-o epocă nouă, aducând toți oamenii într-o altă lume. Când M-am întors în „patria” Mea, am început o altă parte a lucrării din planul Meu original, astfel încât omul să ajungă să Mă cunoască mai profund. Eu privesc universul în întregimea lui și văd că^[a] este timpul potrivit pentru lucrarea Mea, așa că Mă grăbesc de jur-împrejur, făcându-Mi noua lucrare asupra omului. La urma urmei, aceasta este o epocă nouă, și am adus o nouă lucrare pentru a atrage mai mulți oameni noi în noua epocă și a arunca mai mulți dintre cei pe care îi voi alunga. În poporul marelui balaur roșu, am realizat o etapă de lucru de nepătruns pentru ființele umane, făcându-le să se clatine în vânt, după care multe se îndepărtează în liniște cu suflarea vântului. Într-adevăr, aceasta este „aria” pe care urmează să o curăț; după aceasta tânjesc și acesta este și planul Meu. Căci mulți dintre cei răi s-au strecurat înăuntru în timp ce lucrez, dar nu mă grăbesc să-i alung. Mai degrabă, îi voi împrăștia la timpul potrivit. Numai după aceea voi fi izvorul vieții, îngăduindu-le celor care Mă iubesc cu adevărat să primească de la Mine rodul smochinului și aroma crinului. În ținutul în care locuiește Satana, ținutul prafului, nu rămâne aur curat, ci doar nisip și, astfel, confruntându-mă cu aceste împrejurări, fac această etapă a lucrării. Ar trebui să știi că ceea ce câștig Eu este aur curat, rafinat, nu nisip. Cum pot cei răi să rămână în casa Mea? Cum le pot permite vulpilor să fie paraziți în paradisul Meu? Folosesc orice metodă imaginabilă pentru a îndepărta aceste lucruri. Înainte ca voia Mea să fie dezvăluită, nimeni nu e conștient de ce urmează să fac. Profitând de această ocazie, îi îndepărtez pe cei răi și sunt forțați să plece din prezența Mea. Aceasta este ceea ce le fac celor răi, dar va mai fi o zi în care ei să-Mi facă servicii. Dorința oamenilor pentru binecuvântări este mult prea puternică; de aceea Îmi întorc trupul și Îmi arăt neamurilor chipul plin de slavă, pentru ca toți oamenii să poată trăi într-o lume a lor și să se judece pe ei înșiși, în timp ce Eu spun mai departe cuvintele pe care ar trebui să le spun, aprovizionând oamenii cu cele de trebuință. Când oamenii își vor veni în fire, Îmi voi fi răspândit de mult lucrarea. Atunci Îmi voi exprima voia în fața oamenilor și voi începe a doua parte a lucrării Mele asupra oamenilor, lăsându-i pe toți oamenii să Mă urmeze îndeaproape pentru a se coordona cu lucrarea Mea și lăsându-i pe oameni să facă tot ce le stă în putință pentru a împlini împreună cu Mine lucrarea pe care trebuie să o fac.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul”

Note de subsol:

a. Textul original nu include expresia „văd că”.

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 69)

Nimeni nu are credință că Îmi va vedea slava și nu îi forțez, ci mai degrabă Îmi îndepărtez slava din mijlocul omenirii și o duc într-o altă lume. Când oamenii se pocăiesc din nou, atunci Îmi voi lua slava și o voi arăta unui număr și mai mare de credincioși. Acesta este principiul după care lucrez. Căci există o vreme când slava Mea pleacă din Canaan și există și o vreme când slava Mea îi părăsește pe cei aleși. Mai mult, există o vreme când slava Mea părăsește întregul pământ, făcându-l să se întunece și aruncându-l în întuneric. Nici Țara Canaanului nu va vedea lumina soarelui; toți oamenii își vor pierde credința, dar nimeni nu poate suporta să lase parfumul Țării Canaanului. Numai când voi trece în noul cer și pământ, voi lua cealaltă parte a slavei Mele și o voi dezvălui mai întâi în Țara Canaanului, făcând să strălucească o lumină orbitoare pe toată fața pământului, scufundat în întunecimea profundă a nopții, ca întreg pământul să poată veni la lumină; ca oamenii de pe tot pământul să poată veni să ia putere din puterea luminii, permițându-i slavei Mele să crească și să se arate din nou fiecărei națiuni; și ca toată omenirea să-și poată da seama că am venit cu mult timp în urmă în lumea oamenilor și că Mi-am adus de multă vreme slava dinspre Israel către Răsărit; pentru că slava Mea strălucește dinspre Răsărit și a fost adusă din Epoca Harului până în ziua de azi. Dar am plecat din Israel și de acolo am ajuns în Răsărit. Numai când lumina din Răsărit se va transforma treptat în alb, întunericul de pe pământ va începe să se transforme în lumină și numai atunci omul va descoperi că am plecat demult din Israel și că Mă ridic din nou în Răsărit. Odată ce M-am pogorât în Israel și mai târziu am plecat de acolo, nu Mă mai pot naște din nou în Israel, pentru că lucrarea Mea conduce tot universul și, mai mult, fulgerul luminează direct de la Răsărit la Apus. Din acest motiv am coborât în Răsărit și am adus Canaanul popoarelor din Răsărit. Voi aduce oameni din toate părțile pământului în Țara Canaan, și astfel continui să cuvântez în Țara Canaanului pentru a controla întregul univers. În acest moment nu există lumină pe întreg pământul, în afară de Canaan, și toți oamenii sunt amenințați de foame și de frig. Mi-am dat slava lui Israel și apoi Mi-am luat-o înapoi, aducându-i astfel pe israeliți la Răsărit și aducând toată omenirea la Răsărit. I-am adus pe toți la lumină ca să poată fi reuniți cu ea și să se afle în comuniune cu ea și să nu mai trebuiască să o caute. Îi voi lăsa pe toți cei care caută să vadă din nou lumina și să vadă slava pe care o aveam în Israel; îi voi lăsa să vadă că am venit de mult pe un nor alb în mijlocul omenirii, să vadă nenumărați nori albi și fructe în grămezile lor abundente și, mai mult, să vadă pe Iahve Dumnezeul lui Israel. Îi voi lăsa să se uite la Învățătorul iudeilor, la Mesia cel așteptat și la arătarea Mea deplină, care a fost persecutată de împărați de-a lungul veacurilor. Voi lucra asupra întregului univers și voi face o mare lucrare, dezvăluind toată slava Mea și toate faptele Mele omului în zilele de pe urmă. Îmi voi arăta chipul slăvit în plinătatea Sa celor care M-au așteptat mulți ani, celor care au tânjit să vin pe un nor alb, lui Israel, care a tânjit să Mă arăt din nou și întregii omeniri care Mă prigonește, pentru ca toți să știe că Mi-am luat cu mult timp în urmă slava și am adus-o în Răsărit și nu mai este în Iudeea. Pentru că zilele de pe urmă au venit deja!

Îmi fac lucrarea de-a lungul universului, iar în Răsărit, trosnetele tunetelor se propagă fără sfârșit, zguduind toate națiunile și confesiunile. Este glasul Meu cel care i-a dus pe toți oamenii în prezent. Eu fac ca toți oamenii să fie cuceriți de glasul Meu, să cadă în acest curent și să se supună Mie, căci de mult Mi-am revendicat slava de pe tot pământul și am eliberat-o din nou în Răsărit. Cine nu tânjește să-Mi vadă slava? Cine nu-Mi așteaptă cu nerăbdare reîntoarcerea? Cine nu este însetat de reapariția Mea? Cui nu îi este dor de frumusețea Mea? Cine n-ar veni la lumină? Cine nu ar privi la bogăția din Canaan? Cine nu tânjește după întoarcerea Răscumpărătorului? Cine nu-L adoră pe El, a cărui putere este măreață? Glasul Meu se va răspândi pe tot pământul; voi sta cu fața la aleșii Mei și le voi spune mai multe cuvinte. Ca și tunetele puternice care scutură munții și râurile, Eu rostesc cuvintele Mele întregului univers și omenirii. De aceea, cuvintele din gura Mea au devenit comoara omului și toți oamenii Îmi prețuiesc cuvintele. Fulgerul luminează dinspre Răsărit către Apus. Cuvintele Mele sunt de așa natură încât omul ezită să renunțe la ele, însă, în același timp, le găsește de nepătruns, dar se bucură și mai mult de ele. Toți oamenii sunt mulțumiți și bucuroși, sărbătorindu-Mi venirea, de parcă tocmai s-ar fi născut un prunc. Prin vocea Mea, voi aduce pe toți oamenii înaintea Mea. De atunci, voi intra în mod oficial în rasa oamenilor, pentru ca ei să vină să Mă slăvească. Cu slava pe care o radiez și cuvintele din gura Mea, voi face astfel încât toți oamenii să vină înaintea Mea și să vadă că fulgerul luminează de la Răsărit și că am coborât și pe „Muntele Măslinilor” din Răsărit. Ei vor vedea că sunt deja de mult timp pe pământ, nu ca Fiul evreilor, ci ca Fulgerul din Răsărit. Deoarece de mult am înviat și am plecat din mijlocul omenirii, iar apoi am reapărut cu slavă printre oameni. Eu sunt Cel ce a fost adorat în urmă cu nenumărate veacuri și Eu sunt și copilul părăsit de israeliți în urmă cu nenumărate epoci. Mai mult, Eu sunt Dumnezeul Atotputernic plin de glorie al acestei epoci! Să vină toți înaintea tronului Meu și să-Mi vadă fața plină de slavă, să-Mi audă glasul și să-Mi privească faptele. Aceasta este întreaga Mea voie; este sfârșitul și punctul culminant al planului Meu, precum și scopul gestionării Mele: să fac ca fiecare națiune să se închine Mie, fiecare limbă să Mă recunoască, fiecare om să-și pună credința în Mine și fiecare popor să Mi se supună!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 70)

De câteva mii de ani, omenirea a năzuit să poată fi martora sosirii Mântuitorului. Omenirea a năzuit să-L vadă pe Isus Mântuitorul pe un nor alb în timp ce coboară, în carne și oase, printre cei care au tânjit după El și L-au așteptat de mii de ani. Omenirea și-a dorit și ca Mântuitorul să Se reîntoarcă și să fie reunit cu poporul; adică și-a dorit ca Isus Mântuitorul să Se întoarcă la oamenii de care El a fost despărțit de mii de ani și să facă din nou lucrarea de răscumpărare pe care a făcut-o în rândul iudeilor, să fie milostiv și iubitor față de oameni, să ierte păcatele oamenilor, să îndure păcatelor oamenilor și chiar să îndure toate fărădelegile și să izbăvească omenirea de păcate. Ei năzuiesc ca Isus Mântuitorul să fie la fel ca înainte – un Mântuitor care este iubitor, blând și venerabil, care nu este niciodată mânios pe oameni și care nu le face niciodată reproșuri oamenilor, dar care iartă și îndură toate păcatele omenirii, și chiar va muri pe cruce pentru omenire încă o dată, ca înainte. De la plecarea lui Isus, discipolii care L-au urmat și toți sfinții care au fost izbăviți în numele Său, L-au jelit și L-au așteptat cu disperare. Toți cei care au fost mântuiți de harul lui Isus Hristos în Epoca Harului au tânjit după acea zi triumfătoare din zilele de pe urmă, când Isus Mântuitorul Se pogoară pe un nor alb și apare înaintea tuturor oamenilor. Bineînțeles, aceasta este și dorința colectivă a tuturor celor care acceptă astăzi numele de Isus Mântuitorul. În tot universul, toți aceia care au auzit de izbăvirea lui Isus Mântuitorul și-au dorit cu disperare ca Isus Hristos să apară subit, pentru a împlini cuvintele lui Isus pe când Se afla pe pământ: „Voi sosi așa cum am plecat”. Omenirea crede că, după crucificare și înviere, Isus S-a întors în ceruri pe un nor alb ca să-Și ocupe locul la dreapta Celui Prea Înalt. În mod similar, Isus va coborî din nou pe un nor alb (norul acesta se referă la norul pe care a călătorit Isus când S-a întors în cer), printre cei care au tânjit cu disperare după El de mii de ani și El va avea înfățișarea și hainele iudeilor. După înfățișarea înaintea omenirii, El le va da mâncare și va face ca apa vie să se reverse spre ei și va trăi printre oameni, plin de har și iubire, însuflețit și adevărat. Toate acestea sunt noțiuni pe care le cred oamenii. Totuși, Isus Mântuitorul nu a făcut asta; El a făcut opusul a ceea ce și-a imaginat omenirea. Nu a sosit printre cei care I-au dorit întoarcerea și nu li S-a înfățișat tuturor oamenilor călătorind pe un nor alb. El a sosit deja, dar omenirea nu Îl cunoaște și rămâne neștiutoare în privința Lui. Omenirea nu face decât să Îl aștepte la întâmplare, fără să știe că El a coborât deja pe un „nor alb” (norul care este Spiritul Lui, cuvântul Lui, toată firea Sa și tot ceea ce este El) și că acum Se află în mijlocul unui grup de biruitori pe care îl va crea în zilele de pe urmă. Omenirea nu știe asta: deși sfântul Mântuitor Isus este plin de afecțiune și iubire față de oameni, cum ar putea El să lucreze în acele „temple” locuite de spirite impure și murdărie? Cu toate că omenirea I-a așteptat sosirea, cum ar putea El să apară în fața celor care mănâncă din carnea nedrepților și beau sângele nedrepților, poartă hainele nedrepților, care cred în El, dar nu Îl cunosc și care Îl supun la suplicii în mod constant? Omenirea știe doar că Isus Mântuitorul este plin de iubire și milă și că este jertfa de păcat plină de răscumpărare. Totuși, omenirea nu știe că El este și Însuși Dumnezeu, care debordează de dreptate, măreție, mânie și judecată și care are autoritate și este plin de demnitate. Și astfel, chiar dacă omenirea își dorește cu nerăbdare și tânjește după reîntoarcerea Răscumpărătorului, și chiar dacă rugăciunile omenirii mișcă „Raiul”, Isus Mântuitorul nu Se arată celor care cred în El, dar care nu Îl cunosc.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Mântuitorul S-a întors deja pe un «nor alb»”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 71)

Planul de gestionare de șase mii de ani al lui Dumnezeu se apropie de sfârșit și poarta Împărăției s-a deschis deja tuturor celor care caută arătarea Sa. Dragi frați și surori, ce așteptați? Ce anume căutați? Așteptați să Se arate Dumnezeu? Căutați urmele Sale? Ce mult trebuie dorită arătarea lui Dumnezeu! Și cât de dificil este să se găsească urmele Lui! Într-o astfel de epocă, într-o astfel de lume, ce trebuie să facem ca să fim martorii zilei în care Se arată Dumnezeu? Ce trebuie să facem pentru a ține pasul cu urmele lui Dumnezeu? Toți cei care așteaptă arătarea lui Dumnezeu se confruntă cu întrebări de acest gen. Cu toții ați reflectat asupra lor de mai multe ori, dar cu ce rezultat? Unde Se arată Dumnezeu? Unde sunt urmele Lui? Ați primit răspunsul? Mulți oameni ar răspunde astfel: „Dumnezeu Se arată printre toți cei care Îl urmează, iar urmele Sale sunt printre noi; este atât de simplu!” Oricine poate da un răspuns convențional, dar înțelegeți ce înseamnă arătarea lui Dumnezeu sau urmele Sale? Arătarea lui Dumnezeu se referă la venirea Lui pe pământ pentru a-Și face lucrarea în persoană. Cu propria Lui identitate și fire și în modul care Îi este specific, El Se pogoară printre oameni pentru a înfăptui lucrarea de inaugurare a unei epoci și de terminare a unei epoci. Acest gen de arătare nu este o formă de ceremonie. Nu este un semn, o imagine, un miracol sau un fel de viziune măreață și, cu atât mai puțin, nu este un soi de proces religios. Este un fapt real și concret, care poate fi atins și privit de oricine. Acest tip de arătare nu este de dragul de a face lucrurile pe jumătate sau pentru vreun angajament pe termen scurt; în schimb, este pentru o etapă a lucrării din planul Lui de gestionare. Arătarea lui Dumnezeu este întotdeauna plină de înțeles și are mereu o legătură cu planul Lui de gestionare. Ce se numește arătare aici diferă întru totul de tipul de „arătare” în care Dumnezeu îl îndrumă, conduce și luminează pe om. Dumnezeu realizează o etapă din măreața Lui lucrare de fiecare dată când Se dezvăluie. Această lucrare este diferită de cea din orice altă epocă. Ea este de neimaginat pentru om și nu a fost niciodată cunoscută de om. Este o lucrare care începe o nouă epocă și o încheie pe cea veche, fiind o formă de lucrare nouă și îmbunătățită pentru mântuirea omenirii; mai mult, este o lucrare care aduce omenirea în noua epocă. Aceasta este semnificația arătării lui Dumnezeu.

După ce ați înțeles ce înseamnă arătarea lui Dumnezeu, cum ar trebui să căutați urmele Sale? Această întrebare nu are o explicație dificilă: oriunde Se arată Dumnezeu, acolo veți găsi urmele Sale. O astfel de explicație pare simplă, dar nu este atât de ușoară în practică, întrucât mulți oameni nu știu unde Se arată Dumnezeu, cu atât mai puțin unde este dispus sau unde ar trebui să Se arate. Unii cred în mod impulsiv că Dumnezeu Se arată oriunde lucrează Duhul Sfânt. Alții cred că Dumnezeu Se arată oriunde există figuri spirituale. Sau, dacă nu, cred că Dumnezeu Se arată oriunde sunt oameni cu o înaltă reputație. Pentru moment, să lăsăm deoparte întrebarea dacă astfel de convingeri sunt corecte sau greșite. Pentru a explica o astfel de întrebare, trebuie să avem mai întâi un obiectiv clar: căutăm urmele lui Dumnezeu. Nu căutăm figuri spirituale și cu atât mai puțin urmărim figuri renumite; căutăm urmele lui Dumnezeu. Din acest motiv, întrucât căutăm urmele lui Dumnezeu, se cuvine să căutăm voia lui Dumnezeu, cuvintele și cuvântările Lui deoarece, oriunde există noi cuvinte rostite de Dumnezeu, acolo este și glasul Lui și, oriunde se află urmele lui Dumnezeu, acolo sunt și faptele Lui. Oriunde este exprimarea lui Dumnezeu, acolo Se arată El și, oriunde Se arată Dumnezeu, acolo există adevărul, calea și viața. În căutarea urmelor lui Dumnezeu, ați ignorat cuvintele „Dumnezeu este adevărul, calea și viața”. Prin urmare, mulți oameni, chiar și atunci când primesc adevărul, nu cred că au găsit urmele lui Dumnezeu și cu atât mai puțin recunosc arătarea lui Dumnezeu. Ce greșeală gravă! Arătarea lui Dumnezeu nu poate fi împăciuită cu noțiunile omului și cu atât mai puțin poate Dumnezeu să Se arate la porunca omului. Dumnezeu Își face propriile alegeri și propriile planuri atunci când Își înfăptuiește lucrarea; mai mult, El are propriile Sale obiective și metode. Indiferent ce lucrare face, El nu are nevoie să discute despre aceasta cu oamenii sau să le ceară sfatul, cu atât mai puțin să anunțe fiecare persoană în parte despre lucrarea Lui. Aceasta este firea lui Dumnezeu, care, de altfel, ar trebui să fie recunoscută de toată lumea. Dacă doriți să fiți martori ai arătării lui Dumnezeu, să urmați pașii Lui, atunci trebuie mai întâi să vă îndepărtați de propriile noțiuni. Nu trebuie să-I ceri lui Dumnezeu să facă tot felul de lucruri, cu atât mai puțin ar trebui să-L constrângi și să-L limitezi la propriile tale noțiuni. În schimb, ar trebui să vă întrebați cum se cuvine să căutați urmele lui Dumnezeu, cum se cuvine să acceptați arătarea Lui și cum se cuvine să vă supuneți noii lucrări a lui Dumnezeu: asta ar trebui să facă omul. Întrucât omul nu este adevărul și nu deține adevărul, el ar trebui să caute, să accepte și să asculte.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 72)

Indiferent dacă ești american, britanic sau de altă naționalitate, ar trebui să-ți depășești granițele propriei naționalități, trecând dincolo de sinele propriu, și să vezi lucrarea lui Dumnezeu din locul unei ființe create. Astfel, nu vei aduce limitări urmelor lui Dumnezeu. Aceasta deoarece, în zilele noastre, mulți oameni consideră că este imposibil ca Dumnezeu să Se arate într-o națiune anume sau în rândul unui anumit popor. Cât de profundă este semnificația lucrării lui Dumnezeu și cât de importantă este arătarea Lui! Cum este cu putință ca gândirea și noțiunile oamenilor să o măsoare? Prin urmare, spun că ar trebui să-ți depășești noțiunile privind naționalitatea și etnia pentru a căuta arătarea lui Dumnezeu. Doar astfel nu vei fi constrâns de propriile tale noțiuni; doar astfel vei fi în măsură să întâmpini arătarea lui Dumnezeu. Altminteri, vei rămâne în întunericul veșnic și nu vei dobândi niciodată aprobarea lui Dumnezeu.

Dumnezeu este Dumnezeul întregii rase umane. El nu Se consideră proprietatea privată a niciunei națiuni sau a niciunui popor, ci Își îndeplinește lucrarea așa cum a planificat-o, fără a fi constrâns de vreo formă, națiune sau de vreun popor. Poate nu ți-ai imaginat niciodată această formă, poate atitudinea ta față de această formă este una de negare sau poate națiunea în care Se arată Dumnezeu și poporul în rândul căruia Se arată este discriminat întâmplător de toată lumea și este, întâmplător, cel mai înapoiat de pe pământ. Cu toate acestea, Dumnezeu are înțelepciunea Lui. Cu marea Lui putere și cu ajutorul adevărului Său și al firii Sale, El a câștigat cu adevărat un grup de persoane care sunt în asentiment cu El și un grup de persoane pe care Și-a dorit să-l facă complet – un grup cucerit de El, care, după ce a îndurat tot felul de încercări, de necazuri și de persecuții, Îl poate urma până la capăt. Scopul arătării lui Dumnezeu, care nu e limitat de vreo formă sau națiune, este de a-I permite să-Și termine lucrarea așa cum Și-a planificat-o. Este întocmai ca atunci când Dumnezeu S-a întrupat în Iudeea; scopul Său era de a termina lucrarea de răstignire pentru răscumpărarea întregii rase umane. Cu toate acestea, evreii credeau că Dumnezeu nu poate face acest lucru și considerau că este imposibil ca Dumnezeu să Se întrupeze și să ia forma Domnului Isus. Ceea ce considerau „imposibil” a devenit baza pe care Îl condamnau și I se opuneau lui Dumnezeu și care a condus, în cele din urmă, la distrugerea Israelului. În prezent, mulți oameni au comis o eroare asemănătoare. Ei proclamă din răsputeri arătarea iminentă a lui Dumnezeu, dar Îi condamnă în același timp arătarea; ceea ce consideră „imposibil” restrânge, încă o dată, arătarea lui Dumnezeu în limitele imaginației lor. Astfel, am văzut mulți oameni care izbucnesc într-un râs nebun și strident după ce dau de cuvintele lui Dumnezeu. Dar este acest râs diferit de condamnarea și blasfemia evreilor? Nu sunteți respectuoși în prezența adevărului și cu atât mai puțin aveți o atitudine de dorință arzătoare. Tot ce faceți este să studiați fără discriminare și să așteptați cu o nepăsare senină. Ce puteți câștiga studiind și așteptând astfel? Credeți că veți primi o îndrumare personală de la Dumnezeu? Dacă nu poți discerne cuvântările lui Dumnezeu, cum ești în măsură să fii martor al arătării Lui? Oriunde Se arată Dumnezeu, acolo este exprimat adevărul și acolo va fi glasul Lui. Doar cei care pot accepta adevărul vor fi în stare să audă glasul lui Dumnezeu și doar astfel de oameni sunt în măsură să fie martori ai arătării Lui. Renunță la noțiunile tale! Liniștește-te și citește cu atenție aceste cuvinte. Dacă tânjești după adevăr, Dumnezeu te va lumina și Îi vei înțelege voia și cuvintele. Renunțați la opiniile voastre despre „imposibil”! Cu cât oamenii cred mai mult că un lucru este imposibil, cu atât este mai probabil să se întâmple, deoarece înțelepciunea lui Dumnezeu se înalță mai sus de ceruri, gândurile Lui sunt mai înalte decât gândurile omului și lucrarea Lui transcende limitele gândirii și noțiunilor omului. Cu cât acel ceva este mai imposibil, cu atât mai mult deține adevăr ce poate fi căutat; cu cât ceva depășește mai mult noțiunile și imaginația omului, cu atât mai mult conține voia lui Dumnezeu. Aceasta deoarece, indiferent unde Se arată, Dumnezeu este tot Dumnezeu și esența Lui nu se va schimba niciodată din cauza locului sau a modului în care Se arată. Firea lui Dumnezeu rămâne aceeași oriunde sunt urmele Lui și, oriunde sunt urmele lui Dumnezeu, El este Dumnezeul întregii omeniri, întocmai așa cum Domnul Isus nu este doar Dumnezeul israeliților, ci este și Dumnezeul tuturor popoarelor din Asia, Europa și America și, chiar mai mult, El este singurul Dumnezeu din întregul univers. Așadar, să căutăm voia lui Dumnezeu, să-I descoperim arătarea în cuvântările Lui și să ținem pasul cu urmele Lui! Dumnezeu este adevărul, calea și viața. Cuvintele și arătarea Lui există în același timp, iar firea și urmele Lui sunt deschise în permanență omenirii. Dragi frați și surori, sper că puteți să vedeți arătarea lui Dumnezeu în aceste cuvinte și să începeți să-I urmați pașii în timp ce vă îndreptați spre o nouă epocă și intrați în frumosul nou cer și pământ pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei care Îi așteaptă arătarea!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 1: Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 73)

Dumnezeu e tăcut și nu ni S-a arătat niciodată, totuși, lucrarea Sa nu a încetat niciodată. El supraveghează întregul pământ și poruncește tuturor lucrurilor și Se uită la toate cuvintele și faptele omului. Își desfășoară gestionarea în etape chibzuite și conform planului Său, în tăcere și fără efecte dramatice, totuși, pașii Săi se apropie, unul câte unul, tot mai mult de omenire, iar scaunul Său de judecător este așezat în univers cu viteza fulgerului, după care tronul Său coboară imediat printre noi. Ce scenă măreață este aceea, ce tablou grandios și solemn! Precum un porumbel și precum un leu care rage, Duhul vine printre noi. El este înțelepciune, El este dreptate și măreție, El vine pe ascuns printre noi, exercitând autoritate și plin de iubire și milă. Nimeni nu este conștient de sosirea Sa, nimeni nu întâmpină cu bucurie sosirea Sa, ba mai mult, nimeni nu știe tot ceea ce urmează să facă El. Viața omului continuă ca înainte, inima sa cu nimic nu diferită, iar zilele se scurg ca de obicei. Dumnezeu trăiește printre noi, un om ca alți oameni, ca unul dintre cei mai neimportanți adepți și un credincios obișnuit. El are propriile îndeletniciri, propriile Sale scopuri; ba mai mult, El are divinitatea pe care nu o au oamenii obișnuiți. Nimeni nu a observat existența divinității Sale și nimeni nu a perceput diferența dintre esența Sa și cea a omului. Trăim împreună cu El, fără limite și fără frică, căci în ochii noștri, El nu este decât un credincios neimportant. El ne urmărește fiecare mișcare și toate gândurile și ideile noastre sunt dezvăluite înaintea Lui. Nimeni nu se interesează de existența Sa, nimeni nu își imaginează nimic despre funcția Sa, ba mai mult, nimeni nu are nici cea mai vagă bănuială despre identitatea Lui. Tot ceea ce facem este să ne continuăm îndeletnicirile, ca și cum El nu are nimic de-a face cu noi…

Întâmplător, Duhul Sfânt exprimă un pasaj de cuvinte „prin” El și, chiar dacă pare foarte neașteptat, recunoaștem, totuși, că aceasta este o cuvântare care vine de la Dumnezeu și o acceptăm cu dragă inimă de la Dumnezeu. Aceasta este deoarece, indiferent cine exprimă aceste cuvinte, atât timp cât ele vin de la Duhul Sfânt, ar trebui să le acceptăm și nu le putem nega. Următoarea vorbire ar putea veni prin mine sau prin tine sau prin altcineva. Oricine e, harul lui Dumnezeu este în toate. Totuși, indiferent cine este, nu putem să ne închinăm acestei persoane, căci orice ar fi, această persoană nu are cum să fie Dumnezeu, nici nu vom alege în niciun fel o persoană obișnuită precum aceasta să ne fie Dumnezeu. Dumnezeul nostru este măreț și onorabil; cum ar putea să stea în locul Său o persoană atât de neimportantă? Mai mult decât atât, noi așteptăm ca Dumnezeu să vină și să ne ducă înapoi în Împărăția Cerurilor, așadar, cum ar putea cineva atât de neimportant să fie capabil de o sarcină atât de importantă și de dificilă? Dacă Domnul vine din nou, trebuie să fie pe un nor alb, astfel încât să-L vadă toate mulțimile. Ce glorios va fi acest lucru! Cum e posibil ca El să se poată ascunde pe furiș într-un grup de oameni obișnuiți?

Și totuși, este această persoană obișnuită, ascunsă în mijlocul oameni, cea care face noua lucrare de a ne mântui. El nu ne oferă nicio explicație, nici nu ne spune de ce a venit, ci doar face lucrarea pe care intenționează El să o facă în etape chibzuite și conform planului Său. Cuvintele și cuvântările Sale devin tot mai frecvente. De la consolare, predici, reamintire și avertizare, până la reproșuri și disciplinare; de la un ton care este blând și domol, până la cuvinte care sunt aprige și mărețe – toate conferă omului milă și îi inspiră îngrijorare. Tot ceea ce El spune își găsește ecou în secretele ascunse profund în interiorul nostru; cuvintele Sale ne înțeapă inimile, ne înțeapă duhurile și ne lasă copleșiți de o rușine insuportabilă, de-abia știind unde să ne ascundem. Începem să ne întrebăm dacă Dumnezeul din inima acestei persoane ne iubește cu adevărat și ce anume pune la cale. Poate că putem fi răpiți doar după îndurarea acestor suferințe? În mințile noastre calculăm… referitor la destinația ce va veni și referitor la viitoarea noastră soartă. Totuși, ca înainte, niciunul dintre noi nu crede că Dumnezeu S-a întrupat deja, ca să lucreze în mijlocul nostru. Chiar dacă El ne-a însoțit atât de mult timp, chiar dacă El a rostit deja atât de multe cuvinte față în față cu noi, tot nu dorim să acceptăm un om atât de obișnuit ca Dumnezeul viitorului nostru și cu atât mai puțin suntem dispuși să încredințăm viitorul și soarta noastră acestei persoane atât de neimportante. De la El ne bucurăm de o sursă infinită de apă vie și prin El trăim față în față cu Dumnezeu. Dar suntem recunoscători doar pentru harul Domnului Isus din ceruri și nu am ținut niciodată cont de sentimentele acestei persoane obișnuite, care este umplută de divinitate. Totuși, ca înainte, El Își face lucrarea ascuns în trup, cu smerenie, exprimând ce are în adâncul inimii, parcă insensibilă la refuzul omenirii față de El, parcă veșnic iertând infantilitatea și ignoranța omului și veșnic îngăduitor cu atitudinea lipsită de evlavie a omului față de El.

Fără ca noi să știm, acest om nesemnificativ ne-a condus dintr-o etapă în alta a lucrării lui Dumnezeu. Trecem prin nenumărate încercări, suportăm nenumărate mustrări și suntem testați prin moarte. Învățăm despre firea dreaptă și măreață a lui Dumnezeu, ne bucurăm, de asemenea, de iubirea și mila Lui, ajungem să apreciem marea putere și înțelepciune a lui Dumnezeu, suntem martori ai frumuseții lui Dumnezeu și privim dorința fierbinte a lui Dumnezeu de a mântui omul. După cum spun cuvintele acestei persoane obișnuite, ajungem să cunoaștem firea și esența lui Dumnezeu, să înțelegem voia lui Dumnezeu, să cunoaștem natura și esența omului și vedem calea spre mântuire și desăvârșire. Cuvintele Sale ne fac să „murim” și ne fac să „renaștem”; cuvintele Sale ne consolează, totuși, ne lasă copleșiți de vină și de un sentiment de datorie; cuvintele Sale ne aduc bucurie și pace, dar și durere nesfârșită. Uneori, suntem precum mieii la tăiere în mâinile Sale; uneori, suntem precum lumina ochilor Lui și ne bucurăm de iubirea Sa blândă; uneori, suntem precum dușmanul Său și, sub privirea Lui, suntem transformați în cenușă de mânia Sa. Suntem rasa umană mântuită de El, suntem viermii din ochii Lui și suntem mieii pierduți pe care, zi și noapte, El își pune în gând să îi găsească. El este milos față de noi, El ne disprețuiește, El ne înalță, El ne consolează și ne îndeamnă, El ne îndrumă, El ne luminează, El ne mustră și ne disciplinează și El chiar ne și blestemă. Zi și noapte, nu încetează să Se îngrijoreze pentru noi și ne protejează și are grijă de noi zi și noapte, nepărăsindu-ne niciodată, ci Își varsă sângele inimii Sale de dragul nostru și plătește orice preț pentru noi. Printre cuvântările acestui trup mic și obișnuit, noi ne-am bucurat de întregimea lui Dumnezeu și am privit destinația pe care Dumnezeu ne-a acordat-o. În ciuda acestui lucru, mândria încă stârnește probleme în inimile noastre și tot nu suntem dispuși să acceptăm în mod activ o persoană ca aceasta drept Dumnezeul nostru. Deși El ne-a dat atât de multă mană, atât de multe de care să ne bucurăm, niciuna dintre acestea nu poate lua locul Domnului în inimile noastre. Onorăm identitatea specială a acestei persoane și statutul doar cu mare reticență. Atât timp cât El nu deschide gura ca să ne ceară să recunoaștem că El este Dumnezeu, noi nu vom lua asupra noastră să Îl recunoaștem drept Dumnezeul care va sosi curând și care, totuși, a lucrat atât de mult timp în mijlocul nostru.

Dumnezeu Își continuă cuvântările, utilizând diverse metode și perspective pentru a ne povățui ce ar trebui să facem și, totodată, dând glas inimii Sale. Cuvintele Sale au puterea vieții, ne arată calea pe care ar trebui să mergem și ne permit să înțelegem care este adevărul. Începem să fim atrași de cuvintele Sale, începem să ne concentrăm pe tonul și maniera Sa de a vorbi și, în mod involuntar, începem să ne interesăm de cele mai lăuntrice sentimente ale acestei persoane neînsemnate. El Își varsă sângele inimii Sale în numele nostru, Își pierde somnul și apetitul de dragul nostru, plânge pentru noi, oftează pentru noi, ne poartă bolile în locul nostru, suferă umilință de dragul destinației și mântuirii noastre, iar împietrirea și răzvrătirea noastră varsă lacrimi și sânge din inima Sa. Acest fel de a fi și a avea nu aparține unei persoane obișnuite, nici nu poate fi avut sau obținut de nicio ființă umană coruptă. El arată îngăduința și răbdarea pe care nicio persoană obișnuită nu le are, iar iubirea Sa nu este ceva cu care este înzestrată orice ființă creată. Nimeni în afară de El nu poate ști toate gândurile noastre, sau nu poate avea o înțelegere atât de clară și deplină a naturii și esenței noastre, sau nu poate judeca răzvrătirea și corupția omenirii, sau vorbi și lucra asupra noastră astfel, în numele lui Dumnezeu din ceruri. Nimeni în afară de El nu e înzestrat cu autoritatea, înțelepciunea și demnitatea lui Dumnezeu; firea lui Dumnezeu și ce are Dumnezeu și ce este El sunt dezvăluite, în întregime, în El. Nimeni în afară de El nu ne poate arăta calea și nu ne poate aduce lumină. Nimeni în afară de El nu poate dezvălui tainele pe care Dumnezeu nu le-a divulgat de la creație până astăzi. Nimeni în afară de El nu ne poate mântui de robia Satanei și de firea noastră coruptă. El Îl reprezintă pe Dumnezeu. El exprimă cea mai tainică inimă a lui Dumnezeu, îndemnurile lui Dumnezeu și cuvintele de judecată ale lui Dumnezeu către toată omenirea. El a început o epocă nouă, o eră nouă și a inaugurat un pământ nou și cer nou, o lucrare nouă și El ne-a adus speranță, punând capăt vieții neclare pe care o duceam, și a permis întregii noastre ființe să vadă, cu deplină claritate, calea spre mântuire. El a cucerit întreaga noastră ființă și ne-a câștigat inimile. Din acel moment înainte, mințile noastre au devenit conștiente, iar duhurile noastre par să fie reînviate: această persoană obișnuită, nesemnificativă, care trăiește printre noi și care a fost demult respinsă de noi – nu este acesta Domnul Isus, care este mereu în gândurile noastre, fie că suntem treji, fie că visăm, și după care tânjim zi și noapte? Este El! Chiar este El! El este Dumnezeul nostru! El este adevărul, calea și viața! El ne-a îngăduit să trăim din nou și să vedem lumina și ne-a oprit inimile noastre de la rătăcire. Ne-am întors în casa lui Dumnezeu, ne-am întors înaintea tronului Său, suntem față în față cu El, am fost martori ai înfățișării Sale și am văzut drumul care ne așteaptă. În acest moment, inimile noastre sunt complet cucerite de El; nu ne mai îndoim de cine este El, nu ne mai opunem lucrării Sale și cuvântului Său și cădem, prosternați, înaintea Lui. Nu ne dorim nimic mai mult decât să călcăm pe urmele lui Dumnezeu pentru tot restul vieții noastre și să fim desăvârșiți de El și să Îi răsplătim harul și să-I răsplătim iubirea pentru noi și să ne supunem aranjamentelor și orchestrărilor Sale, să cooperăm cu lucrarea Lui și să facem tot ce putem pentru a finaliza ceea ce El ne încredințează.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Anexă 4: Privind arătarea lui Dumnezeu întru judecata și mustrarea Sa”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 74)

Despre Dumnezeu și despre om nu se poate vorbi în aceeași termeni. Esența și lucrarea Lui sunt lucrurile cel mai de nepătruns și de neînțeles pentru om. Dacă Dumnezeu nu Își face personal lucrarea și nu Își rostește cuvintele în lumea omului, atunci omul nu va putea niciodată să înțeleagă voia lui Dumnezeu. Și, astfel, nici măcar cei care și-au devotat întreaga viață lui Dumnezeu nu vor reuși să Îi primească aprobarea. Dacă Dumnezeu nu începe să lucreze, atunci, oricât de mult bine ar face omul, va fi totul degeaba, deoarece gândurile lui Dumnezeu vor fi întotdeauna mai înalte decât gândurile omului, iar înțelepciunea lui Dumnezeu este dincolo de înțelegerea omului. Și, astfel, spun că aceia care pretind că Îl „înțeleg pe deplin” pe Dumnezeu și lucrarea Lui, sunt o mulțime de inepți; că sunt toți înfumurați și ignoranți. Omul nu ar trebui să definească lucrarea lui Dumnezeu; mai mult, omul nu poate să definească lucrarea lui Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu, omul este la fel de neînsemnat ca o furnică; deci cum poate omul să înțeleagă lucrarea lui Dumnezeu? Cei cărora le place să declame: „Dumnezeu nu lucrează în felul acesta sau în celălalt” sau „Dumnezeu este așa sau așa” – nu vorbesc ei cu aroganță? Toți ar trebui să știm că omul, care este al trupului, a fost stricat de Satana. Natura adevărată a omenirii este să se opună lui Dumnezeu. Omenirea nu este pe picior de egalitate cu Dumnezeu, și cu atât mai puțin poate omenirea spera să dea sfaturi pentru lucrarea lui Dumnezeu. Cât despre cum călăuzește Dumnezeu omul, aceasta este lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Este de cuviință ca omul să se supună, fără a profesa cutare și cutare perspectivă, pentru că omul este doar țărână. De vreme ce este intenția noastră să-L căutăm pe Dumnezeu, nu ar trebui să ne suprapunem noțiunile noastre peste lucrarea lui Dumnezeu pentru ca Dumnezeu să le ia în considerare, cu atât mai puțin ar trebui să ne folosim firea stricată cât ne stă în putință pentru a ne împotrivi în mod voit lucrării lui Dumnezeu. Nu ne-ar face aceasta antihriști? Cum ar putea astfel de oameni să creadă în Dumnezeu? De vreme ce noi credem că există un Dumnezeu și de vreme ce ne dorim să-L mulțumim și să-L vedem, ar trebui să căutăm calea adevărului și să căutăm o cale de a fi compatibili cu Dumnezeu. Nu ar trebui să ne împotrivim Lui cu trufie. Ce bine ar putea să rezulte vreodată din astfel de acțiuni?

Astăzi, Dumnezeu a făcut o nouă lucrare. Poate că nu ești capabil să accepți aceste cuvinte și poate că ți se par ciudate, dar te-aș sfătui să nu îți expui naturalețea, căci doar cei care într-adevăr flămânzesc și însetează după dreptate în fața lui Dumnezeu pot să dobândească adevărul și doar cei care sunt cu adevărat evlavioși pot fi luminați și călăuziți de El. Se dobândesc rezultate prin căutarea adevărului cu liniște cumpătată, nu prin certuri și controverse. Când spun că: „astăzi, Dumnezeu a făcut o lucrare nouă”, Mă refer la chestiunea reîntoarcerii lui Dumnezeu în trup. Poate că aceste cuvinte nu te deranjează; poate că le disprețuiești; sau poate chiar sunt de mare interes pentru tine. Indiferent de situație, sper că toți aceia care își doresc într-adevăr ca Dumnezeu să Se arate pot să recunoască acest fapt și să îi acorde o cercetare atentă, în loc să tragă concluzii pripite despre el; așa ar trebui să acționeze o persoană înțeleaptă.

Nu este dificil să cercetăm un astfel de lucru, dar asta cere fiecăruia dintre noi să cunoască acest unic adevăr: Cel care este Dumnezeu întrupat va avea esența lui Dumnezeu și Cel care este Dumnezeu întrupat va deține exprimarea lui Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu Se întrupează, El va da naștere lucrării pe care intenționează să o facă și, de vreme ce Dumnezeu Se întrupează, va exprima ceea ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să îi dăruiască viață și să îi indice calea. Trupul care nu are esența lui Dumnezeu categoric nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Dacă omul intenționează să cerceteze dacă este forma întrupată a lui Dumnezeu, atunci el trebuie să coroboreze lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică, pentru a corobora faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale, cineva trebuie să discearnă pe baza esenței Lui. Și astfel, pentru a stabili dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia stă în esența Lui (lucrarea Lui, cuvântările Lui, firea Lui și multe alte aspecte), mai degrabă decât în aspectul exterior. Dacă omul scrutează doar înfățișarea Lui exterioară și, ca urmare, nu ține seamă de esența Lui, aceasta arată că omul e incult și ignorant. Înfățișarea exterioară nu poate determina esența; în plus, lucrarea lui Dumnezeu nu se poate conforma niciodată noțiunilor omului. Nu a intrat înfățișarea exterioară a lui Isus în contradicție cu noțiunile omului? Nu-i așa că înfățișarea și veșmântul Lui nu erau capabile să ofere vreun indiciu cu privire la adevărata Lui identitate? Nu I s-au împotrivit primii farisei lui Isus tocmai pentru că s-au uitat doar la înfățișarea Lui exterioară și nu s-au gândit serios la cuvintele din gura Lui? Speranța Mea este ca fiecare în parte dintre frații și surorile care caută arătarea lui Dumnezeu să nu repete tragedia istoriei. Voi nu trebuie să deveniți fariseii vremurilor moderne și să-L pironiți din nou pe Dumnezeu pe cruce. Voi ar trebui să vă gândiți bine la cum să întâmpinați întoarcerea lui Dumnezeu și să aveți clar în minte cum să fiți cineva care se supune adevărului. Aceasta este responsabilitatea tuturor celor care Îl așteaptă pe Isus să Se întoarcă deasupra unui nor. Noi ar trebui să ne frecăm ochii spirituali pentru a ne lămuri și să nu ne înnămolim în cuvinte pline de fantezie exagerată. Ar trebui să ne gândim la lucrarea practică a lui Dumnezeu și ar trebui să ne uităm la aspectul practic al lui Dumnezeu. Să nu vă lăsați duși de val sau să vă pierdeți în reverii, tânjind mereu după ziua în care Domnul Isus, deasupra unui nor, Se pogoară deodată în mijlocul vostru și vă ia pe voi, care nu L-ați cunoscut sau văzut niciodată și care nu știți cum să Îi faceți voia. E mai bine să vă gândiți la lucruri mai practice!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 75)

Doriți să cunoașteți motivul pentru care fariseii I se împotriveau lui Isus? Vreți să cunoașteți esența fariseilor? Ei erau plini de fantezii cu privire la Mesia. Mai mult decât atât, ei credeau numai că Mesia va veni și, cu toate acestea, nu au urmărit adevărul vieții. Și astfel, chiar și astăzi ei încă Îl mai așteaptă pe Mesia, pentru că nu au nicio cunoaștere despre calea vieții, și nu știu care este calea adevărului. Cum, spuneți voi, ar putea asemenea oameni nesăbuiți, încăpățânați și ignoranți să câștige binecuvântarea lui Dumnezeu? Cum ar putea ei să-L vadă pe Mesia? Ei I s-au împotrivit lui Isus pentru că nu cunoșteau direcția lucrării Duhului Sfânt, pentru că nu cunoșteau calea adevărului rostită de Isus și, mai mult decât atât, pentru că nu L-au înțeles pe Mesia. Și, din moment ce ei nu-L văzuseră niciodată pe Mesia și nu fuseseră niciodată în compania lui Mesia, ei au făcut greșeala de a se agăța de simplul nume al lui Mesia, în timp ce se opuneau esenței lui Mesia, prin orice mijloace posibile. Acești farisei, în esență, erau încăpățânați, aroganți și nu se supuneau adevărului. Principiul credinței lor în Dumnezeu era: indiferent cât de profundă e predicarea Ta, indiferent cât de înaltă e autoritatea Ta, Tu nu ești Hristos decât dacă ești numit Mesia. Nu este această credință absurdă și ridicolă? Vă întreb mai departe: nu este extrem de ușor pentru voi să săvârșiți greșelile celor dintâi farisei, dat fiind faptul că nu aveți cea mai mică înțelegere a lui Isus? Ești capabil să discerni calea adevărului? Poți să garantezi, cu adevărat, că nu I te vei împotrivi lui Hristos? Ești capabil să urmezi lucrarea Duhului Sfânt? Dacă nu știi dacă I te vei împotrivi lui Hristos, atunci, Eu zic că deja ești cu un picior în groapă. Cei care nu L-au cunoscut pe Mesia au fost cu toții în stare să I se împotrivească lui Isus, să Îl respingă pe Isus și să-L defăimeze. Oamenii care nu Îl înțeleg pe Isus sunt cu toții în stare să Îl respingă și să Îl vorbească de rău. Mai mult, ei sunt în stare să vadă întoarcerea lui Isus ca pe înșelăciunea lui Satana și mai mulți oameni Îl vor condamna pe Isus întors în trup. Nu vă fac toate aceste lucruri să vă fie teamă? Lucrul cu care vă veți confrunta va fi blasfemie împotriva Duhului Sfânt, stricarea cuvintelor Duhului Sfânt către Biserici și respingerea a tot ceea ce este exprimat de Isus. Ce puteți câștiga de la Isus dacă voi sunteți atât de confuzi? Cum puteți înțelege lucrarea lui Isus atunci când El revine la trup pe un nor alb, dacă refuzați cu încăpățânare să vă conștientizați greșelile? Vă spun aceasta: oamenii care nu primesc adevărul și, totuși, așteaptă orbește sosirea lui Isus pe nori albi, vor blasfemia, cu siguranță, împotriva Duhului Sfânt și ei sunt categoria care va fi distrusă. Voi doriți doar harul lui Isus și vreți doar să vă bucurați de tărâmul binecuvântat al cerului, dar nu ați ascultat niciodată cuvintele rostite de Isus și nu ați primit niciodată adevărul exprimat de Isus când Se întoarce la trup. Ce veți da în schimbul faptului că Isus Se întoarce pe un nor alb? Cumva sinceritatea cu care săvârșiți păcate în mod repetat și apoi vă spuneți spovedania, la nesfârșit? Ce veți oferi ca sacrificiu lui Isus care Se întoarce pe un nor alb? Anii de muncă cu care vă înălțați pe voi înșivă? Ce veți arăta pentru a-L face pe Isus Cel reîntors să aibă încredere în voi? Natura voastră arogantă care nu ascultă de niciun adevăr?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu (Fragmentul 76)

Loialitatea voastră este doar în cuvinte, cunoștințele voastre sunt doar intelectuale și conceptuale, munca voastră este de dragul câștigării binecuvântărilor cerului, deci cum trebuie să fie credința voastră? Chiar și astăzi, vă faceți că nu auziți niciun cuvânt al adevărului. Voi nu știți ce este Dumnezeu, nu știți ce este Hristos, nu știți cum să Îl venerați pe Iahve, nu știți cum să intrați în lucrarea Duhului Sfânt și nu știți cum să deosebiți între lucrarea lui Dumnezeu Însuși și înșelăciunile omului. Știi numai să condamni orice cuvânt al adevărului exprimat de Dumnezeu care nu se conformează cu gândul tău. Unde este smerenia ta? Unde este ascultarea ta? Unde este loialitatea ta? Unde este dorința ta de a căuta adevărul? Unde este venerația ta pentru Dumnezeu? Vă spun Eu, cei ce cred în Dumnezeu datorită semnelor sunt, în mod sigur, categoria care va fi distrusă. Cei care nu sunt în stare să primească cuvintele lui Isus care S-a reîntors la trup sunt, cu siguranță, progeniturile iadului, descendenții arhanghelului, categoria care va fi supusă distrugerii eterne. Multor oameni poate să nu le pese de ceea ce spun, dar Eu tot vreau să-i spun fiecărui așa-zis sfânt care Îl urmează pe Isus că, atunci când Îl veți vedea cu ochii voștri pe Isus coborând din ceruri pe un nor alb, aceasta va fi arătarea publică a Soarelui dreptății. Poate că acela va fi un moment de mare entuziasm pentru tine, și totuși, ar trebui să știi că timpul când asiști la coborârea lui Isus din cer este și timpul când tu cobori în iad pentru a fi pedepsit. Acela va fi momentul sfârșitului planului de gestionare (planului de mântuire) al lui Dumnezeu și va fi momentul când Dumnezeu îi răsplătește pe cei buni și îi pedepsește pe cei răi. Căci judecata lui Dumnezeu va fi încheiată înainte ca omul să vadă semne, atunci când nu există decât exprimarea adevărului. Cei care acceptă adevărul și nu caută semne, și astfel au fost purificați, se vor fi întors în fața tronului lui Dumnezeu și vor fi intrat în îmbrățișarea Creatorului. Numai cei care persistă în credința că „Isus care nu vine pe un nor alb este un Hristos mincinos” vor fi supuși pedepsei eterne, pentru că ei cred doar în Isus care face semne, dar nu Îl recunosc pe Isus Cel care proclamă judecata aspră și care oferă adevărata cale și viața. Și astfel, se poate doar ca Isus să Se ocupe de ei atunci când Se reîntoarce, în mod deschis, pe un nor alb. Sunt prea încăpățânați, prea încrezători în ei înșiși, prea aroganți. Cum ar putea astfel de degenerați să fie răsplătiți de Isus? Întoarcerea lui Isus este o mare mântuire pentru cei care sunt capabili să accepte adevărul, dar pentru cei care nu pot să accepte adevărul, este un semn al condamnării. Ar trebui să vă alegeți calea proprie și să nu blasfemiați împotriva Duhului Sfânt și să respingeți adevărul. Nu ar trebui să fiți persoane ignorante sau arogante, ci cineva care se supune călăuzirii Duhului Sfânt, care tânjește după adevăr și îl caută; numai în acest fel veți beneficia. Vă sfătuiesc să umblați cu grijă pe calea credinței în Dumnezeu. Nu trageți concluzii pripite; mai mult, nu fiți iresponsabili sau nepăsători în credința voastră în Dumnezeu. Ar trebui să știți, cel puțin, că cei care cred în Dumnezeu ar trebui să fie smeriți și reverențioși. Cei care au auzit adevărul și totuși strâmbă din nas, sunt nesăbuiți și ignoranți. Cei care au auzit adevărul și totuși trag concluzii pripite fără grijă sau îl condamnă, sunt plini de aroganță. Nimeni dintre cei care cred în Isus nu este în măsură să blesteme sau să-i condamne pe alții. Ar trebui să fiți toți persoane cu rațiune și care acceptă adevărul. Poate că, auzind calea adevărului și citind cuvântul vieții, crezi că numai unul din 10000 dintre aceste cuvinte se aliniază convingerilor tale și Bibliei, și atunci ar trebui să continui să cauți în cel de-al 10000-lea dintre aceste cuvinte. Încă te sfătuiesc să fii smerit, să nu fii prea încrezător și să nu te înalți pe tine însuți prea mult. Cu inima ta, care conține atât de puțină venerație pentru Dumnezeu, vei dobândi mai mare lumină. Dacă examinezi cu atenție și contempli în mod repetat aceste cuvinte, vei înțelege dacă ele reprezintă sau nu adevărul, și dacă sunt sau nu sunt viață. Poate că, citind numai câteva propoziții, unii oameni vor condamna orbește aceste cuvinte, spunând: „Asta nu este nimic mai mult decât o luminare din partea Duhului Sfânt” sau: „Este un Hristos fals venit să înșele oamenii”. Cei care spun asemenea lucruri sunt orbiți de ignoranță! Înțelegi prea puține din lucrarea și înțelepciunea lui Dumnezeu, iar Eu te sfătuiesc să începi din nou, de la zero! Nu trebuie să condamnați orbește cuvintele exprimate de Dumnezeu din cauza arătării Hristoșilor mincinoși în zilele de pe urmă și nu trebuie să fiți unii care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt pentru că vă temeți de înșelăciune. Nu ar fi acesta un mare păcat? Dacă, după multă examinare, tu totuși crezi că aceste cuvinte nu sunt adevărul, că nu sunt calea și că nu sunt exprimarea lui Dumnezeu, atunci vei fi în cele din urmă pedepsit și vei rămâne fără binecuvântări. Dacă nu poți accepta un asemenea adevăr spus atât de simplu și de clar, nu ești atunci nepotrivit pentru mântuirea de la Dumnezeu? Nu ești tu unul dintre aceia care nu sunt destul de binecuvântați să se reîntoarcă în fața Tronului lui Dumnezeu? Gândește-te la asta! Nu te pripi și nu fi impetuos, și nu trata credința în Dumnezeu ca pe un joc. Gândește-te de dragul destinației tale, de dragul perspectivelor tale, de dragul vieții tale și cu tine însuți, nu te juca. Poți accepta aceste cuvinte?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul”