931 Faptele minunate ale lui Dumnezeu de gestionare a tuturor lucrurilor

1 Mii de ani, micul pârâu se scurse încet în jurul poalelor muntelui. Urmând indicațiile muntelui, micuțul pârâu ajunse înapoi acasă, unde se uni cu un râu care, la rândul său, se vărsă în mare. Sub îngrijirea muntelui, micuțul pârâu nu se rătăci niciodată. Pârâul și muntele se întăreau unul pe altul și depindeau unul pe altul; își dădeau putere unul altuia, se înfrânau reciproc și existau împreună.

2 Mii de ani, vântul aspru a șuierat, așa cum îi era obiceiul. Încă venea adeseori să „viziteze” muntele, cu vârtejuri mari de nisip în bătaia rafalelor sale. A amenințat muntele, dar niciodată nu a răzbătut prin mijlocul lui. Vântul și muntele se întăreau unul pe altul și depindeau unul pe altul; își dădeau putere unul altuia, se înfrânau reciproc și existau împreună.

3 Mii de ani, valul gigantic nu s-a oprit să se odihnească, ci a înaintat necontenit, extinzându-și fără încetare teritoriul. Șuiera și se urca iar și iar pe munte, dar muntele nu s-a clintit vreodată un centimetru. Muntele veghea marea și, astfel, creaturile mării se înmulțeau și se dezvoltau. Valul și muntele se întăreau unul pe altul și depindeau unul pe altul; își dădeau putere unul altuia, se înfrânau reciproc și existau împreună.

Adaptare după „Dumnezeu Însuși, Unicul (VII)” în Cuvântul Se arată în trup

Anterior: 930 Toate trăiesc după regulile și legile stabilite de Dumnezeu

Înainte: 932 Dumnezeu a creat cerul, pământul și toate lucrurile pentru om

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

300 Dorul etern

Timpul se scurge, viața este scurtă, dar iubirea Ta pentru umanitate este veșnică.Oceanele devin câmpuri, atât de multe se schimbă în lume,...

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte