Sunteți acum pe ultima porțiune a căii, și este o parte critică a căii. Poate că ai îndurat multe suferințe, ai lucrat mult, ai străbătut multe drumuri și ai ascultat multe predici; poate că nu a fost ușor să ajungi unde ești acum. Dacă nu poți suporta suferința cu care te confrunți în prezent și dacă tu continui așa cum ai făcut în trecut, atunci nu poți fi desăvârșit. Aceste cuvinte nu sunt menite să te sperie – sunt adevărul. După ce Petru a trecut prin mult din lucrarea lui Dumnezeu, el a dobândit înțelegerea unor lucruri și, de asemenea, mult discernământ. El a ajuns să înțeleagă multe lucruri cu privire la principiul slujirii și, mai târziu, a fost capabil să se implice pe deplin în ceea ce i-a încredințat Isus. Marea rafinare pe care a primit-o a fost mai ales fiindcă a simțit că, pentru lucrurile pe care le făcuse, Îi datora atât de mult lui Dumnezeu și că nu va putea niciodată să-L răsplătească. Petru a recunoscut și că omul este foarte corupt, ceea ce l-a făcut să aibă mustrări de conștiință. Isus îi spusese multe lucruri lui Petru, dar în momentul în care au fost spuse aceste lucruri, el era capabil să înțeleagă doar întrucâtva și, uneori, încă mai nutrea o anumită împotrivire și răzvrătire. După ce Isus a fost pironit pe cruce, Petru a experimentat în cele din urmă o oarecare deșteptare și a simțit chinurile puternice ale autoreproșului. Până la urmă, a ajuns într-un punct în care considera că este inacceptabil să aibă idei incorecte. Își cunoștea foarte bine propria stare și cunoștea bine și sfințenia Domnului. Drept urmare, o inimă iubitoare de Domnul a crescut și mai mult în el și a devenit mai concentrat asupra propriei sale vieți. Din această cauză, a suferit mari greutăți și, cu toate că uneori era ca și cum ar fi avut o boală gravă și chiar părea mort, după ce a fost rafinat în acest fel de multe ori, el a obținut mai multă înțelegere de sine și a dezvoltat dragoste sinceră pentru Domnul. S-ar putea spune că și-a petrecut întreaga viață în rafinare și, chiar mai mult decât atât, în mustrare. Experiența sa a fost diferită de cea a oricărei alte persoane, iar dragostea sa a depășit-o pe aceea a oricui nu a fost desăvârșit. Motivul pentru care a fost selectat ca model a fost pentru că a trăit cele mai multe agonii în timpul vieții sale, iar experiențele sale au avut mult succes. Dacă într-adevăr sunteți capabili să parcurgeți ultima porțiune a căii așa cum a făcut Petru, atunci nu există nicio ființă creată care să vă poată lua binecuvântările.

Petru a fost un om cu conștiință, dar, chiar și cu o umanitate ca a lui, a avut inevitabil multe idei de împotrivire și răzvrătire în perioada când a început să-L urmeze pe Isus. Însă în timp ce Îl urma pe Isus, el nu a luat aceste lucruri în serios, crezând că era doar felul în care ar trebui să fie oamenii. Deci, la început, nu a simțit nicio remușcare și nici nu a fost emondat. Isus nu a luat în serios reacțiile lui Petru și nici nu le-a dat vreo atenție, ci doar a continuat cu lucrarea pe care El trebuia să o facă. Niciodată nu a căutat nod în papură lui Petru și celorlalți. Ai putea să spui: „E posibil ca Isus să nu fi știut despre aceste idei pe care le aveau?” Deloc! Tocmai din cauză că El l-a înțeles cu adevărat pe Petru – într-adevăr, se poate spune că îl înțelegea foarte bine – Isus nu a luat nicio măsură împotriva lui. El ura omenirea, dar Îi era și milă de ea. Oare nu există acum mulți oameni printre voi care sunt potrivnici la fel cum a fost Pavel și care au multe noțiuni la fel cum avea Petru în fața Domnului Isus în acea perioadă? Îți spun, cel mai bine ar fi dacă nu ai crede prea mult în cel de-al treilea simț, simțul tău de percepție, care nu este de încredere și a fost complet ruinat de corupția Satanei cu mult timp în urmă. Crezi că percepția ta este desăvârșită și fără cusur? Pavel s-a împotrivit Domnului Isus de multe ori, dar Isus nu a avut nicio reacție. E oare posibil ca Isus să fi fost capabil să vindece bolnavii și să alunge demonii și, totuși, să nu fi fost în stare să alunge „demonul” din Pavel? De ce tocmai după ce Isus a înviat și S-a înălțat la ceruri, în timp ce Pavel continua să-i aresteze cu nesăbuință pe discipolii lui Isus, i S-a arătat Isus în cele din urmă pe drumul spre Damasc și l-a doborât? Cumva Domnul Isus a reacționat prea încet? Sau era din cauză că nu avea nicio autoritate pe când era în trup? Crezi că nu știu când, pe ascuns, ești distructiv și Mi te împotrivești? Crezi că resturile de luminare pe care le obții de la Duhul Sfânt pot fi folosite pentru a Mi te împotrivi? Când Petru era imatur, nutrea multe idei cu privire la Isus, deci de ce nu a fost învinovățit? În momentul de față, mulți oameni fac lucruri fără vină și, chiar și atunci când li se spune clar că ceea ce fac nu este corect, tot nu ascultă. Oare lucrul acesta nu se întâmplă numai din cauza răzvrătirii omului? Am spus atât de multe acum, dar tot ești lipsit de orice fărâmă de percepție a conștiinței, deci cum vei putea să parcurgi ultima porțiune a drumului, să mergi în continuare până când calea se sfârșește? Nu simți că e o chestiune de proporții monumentale?

După ce oamenii au fost cuceriți, ei sunt capabili să se supună orchestrării lui Dumnezeu; ei au atât credința, cât și voința lor prin care Îl iubesc pe Dumnezeu și se bazează pe acestea pentru a-L urma. Așadar, cum se poate parcurge ultima porțiune a căii? În zilele când treci prin necazuri, trebuie să înduri toate greutățile și trebuie să ai voința de a suferi; numai în acest fel poți parcurge bine această porțiune a căii. Crezi că este atât de ușor să parcurgi această porțiune a căii? Ar trebui să știi ce funcție ar trebui să îndeplinești; trebuie să vă îmbunătățiți calibrul și să vă echipați cu adevărul potrivit. Aceasta nu este o lucrare de una sau două zile și nu este la fel de simplă cum crezi tu! Parcurgerea ultimei porțiuni a căii depinde de ce fel de credință și voință ai cu adevărat. Poate că nu Îl poți vedea pe Duhul Sfânt lucrând în tine sau poate că nu ești capabil să descoperi lucrarea Duhului Sfânt în Biserică, așa că ești pesimist și dezamăgit și plin de disperare pentru drumul dinainte. Mai ales, marii războinici ai trecutului s-au prăbușit cu toții – nu sunt toate acestea o lovitură pentru tine? Cum ar trebui să vezi aceste lucruri? Ai sau nu credință? Înțelegi sau nu pe deplin lucrarea de astăzi? Aceste lucruri pot determina dacă ești capabil să parcurgi cu succes ultima porțiune a căii.

De ce se spune că sunteți acum pe ultima porțiune a căii? Este deoarece ați înțeles tot ceea ce ar trebui să înțelegeți și întrucât v-am spus tot ceea ce ar trebui să obțină oamenii. V-am mai spus și despre tot ceea ce v-a fost încredințat. Așadar, ceea ce străbateți acum este ultima parte a căii pe care Eu conduc oamenii. Cer doar ca voi să dobândiți capacitatea de a trăi independent; vei avea mereu, în orice clipă, un drum de parcurs, îți vei mări calibrul ca mai înainte, vei citi cuvintele lui Dumnezeu în mod normal și vei duce o viață umană normală. Acum te conduc să trăiești în acest fel, dar în viitor, când nu te voi conduce Eu, vei mai fi capabil? Vei putea merge în continuare? Aceasta a fost experiența lui Petru: când Isus îl conducea, el nu avea nicio înțelegere; era întotdeauna lipsit de griji ca un copil și nu era serios în ceea ce făcea. Abia după ce Isus a plecat, și-a început el viața umană normală. Viața lui semnificativă a început abia după plecarea lui Isus. Chiar dacă avea o parte din simțul umanității normale și unele dintre lucrurile pe care ar trebui să le aibă o persoană normală, cu toate acestea, adevărata sa experiență și căutare nu au avut un nou început până când Isus nu a plecat. Care este situația voastră actuală? Acum te conduc în acest fel și crezi că este minunat. Nu există medii și încercări care să se abată asupra ta și, totuși, în acest fel, nu există nicio modalitate de a vedea ce tip de statură ai de fapt și nici nu există vreo cale de a vedea dacă ești cu adevărat cineva care caută adevărul. Spui cu gura că-ți înțelegi substanța, dar sunt vorbe goale. Înțelegerea îți va fi verificată doar în viitor, când faptele vor veni asupra ta. Acum, tu ai acest tip de înțelegere: „Înțeleg că trupul meu este foarte corupt, iar substanța trupului oamenilor este să se răzvrătească și să se împotrivească lui Dumnezeu. Capacitatea de a primi judecata și mustrarea lui Dumnezeu este modul prin care El îi înalță pe oameni. Am înțeles asta acum și sunt dispus să răsplătesc iubirea lui Dumnezeu”. Dar este ușor de spus. Mai târziu, când necazul, încercările și suferința vor veni peste voi, nu va fi ușor să îndurați aceste lucruri. Voi urmați astfel în fiecare zi, dar încă sunteți incapabili să vă continuați experiența. Ar fi și mai rău dacă v-aș da drumul și nu aș mai ține seama de voi; majoritatea oamenilor ar cădea și s-ar transforma într-un stâlp de sare, un semn al rușinii. E foarte posibil să se întâmple așa ceva. Nu ești îngrijorat sau neliniștit în privința asta? Petru a fost supus acelui tip de mediu și a experimentat acel tip de suferință, dar tot a rămas neclintit. Dacă tu ai fi supus acelui mediu, ai putea rămâne neclintit? Lucrurile pe care le-a spus Isus și lucrarea pe care a făcut-o în timp ce era pe pământ i-au oferit lui Petru o temelie și tocmai de la această temelie el a pornit pe calea sa viitoare. Puteți voi să atingeți acel nivel? Pot căile pe care le-ai parcurs și adevărurile pe care le-ai înțeles să devină temelia de care te poți ține ferm în viitor? Pot aceste lucruri să devină viziunea ta pentru a rămâne neclintit mai târziu? Vă voi spune adevărul – s-ar putea considera că, în prezent, ceea ce înțeleg oamenii sunt doar doctrine. Asta deoarece ei nu au experiența tuturor lucrurilor pe care le înțeleg. Abilitatea ta de a continua până acum se datorează întru totul faptului că ai fost condus de o lumină nouă. Nu este deoarece statura ta a atins un anumit nivel, ci mai degrabă deoarece cuvintele Mele te-au condus până în zilele noastre; nu e deoarece ai mare credință, ci mai degrabă datorită înțelepciunii cuvintelor Mele, care te-au făcut incapabil să faci altceva decât să urmezi până la capăt până astăzi. Dacă nu aș vorbi acum, dacă nu Mi-aș face vocea auzită, ai fi incapabil să continui și ai înceta imediat să înaintezi. Nu este aceasta statura voastră reală? Nu aveți idee din ce aspecte trebuie să intrați și în ce aspecte să compensați ceea ce vă lipsește. Nu înțelegeți cum să trăiți o viață umană plină de înțeles, cum să răsplătiți dragostea lui Dumnezeu sau cum să fiți martori într-un mod puternic și răsunător. Sunteți total incapabili să realizați aceste lucruri. Sunteți și leneși, și proști! Tot ce puteți face este să vă sprijiniți pe altceva, și vă sprijiniți pe lumina nouă și pe Cel care este în față, conducându-vă. Motivul pentru care ai putut stărui până astăzi este că te-ai bizuit în întregime pe lumina nouă și pe cele mai recente cuvântări. Voi nu sunteți nicicum ca Petru, care era adept al urmăririi adevăratei căi sau ca Iov, care era capabil să se închine cu dăruire lui Iahve și să creadă că Iahve era Dumnezeu, oricum îl testa și indiferent dacă îl binecuvânta sau nu. Sunteți capabili să faceți asta? Cum ați fost cuceriți? Judecata, mustrarea și blestemul reprezintă un aspect, iar un alt aspect îl reprezintă tainele care vă cuceresc. Sunteți toți precum măgarii. Dacă lucrurile despre care vorbesc nu sunt suficient de semețe pentru voi, dacă nu există nicio taină, atunci nu puteți fi cuceriți. Dacă ar fi o persoană care predică și ar predica mereu despre aceleași lucruri pentru o vreme, cu toții ați pleca și v-ați împrăștia în doi ani; nu ați putea să continuați. Nu știți cum să mergeți mai în profunzime și nici nu înțelegeți cum să căutați adevărul sau calea vieții. Tot ceea ce înțelegeți este să primiți ceva care vi se pare inedit, cum ar fi să auziți despre taine sau viziuni, despre cum lucra Dumnezeu, despre experiențele lui Petru sau contextul răstignirii lui Isus… Sunteți dispuși să auziți doar despre aceste lucruri și, cu cât ascultați mai mult, cu atât sunteți mai revigorați. Ascultați toate acestea doar pentru a vă risipi tristețea și plictiseala. Viețile voastre sunt susținute în întregime de aceste lucruri noi. Crezi că ai ajuns unde ești astăzi prin propria-ți credință? Fărâma de statură pe care o aveți nu-i jalnică și de nimic? Unde vă este integritatea? Unde vă e umanitatea? Aveți voi viață omenească? Câte dintre elemente aveți pentru a fi desăvârșiți? Nu e oare adevărat ceea ce spun? Eu vorbesc și lucrez în acest fel, dar voi de-abia băgați de seamă. În timp ce urmezi, tu și observi. Întotdeauna pari indiferent și e nevoie să fii îmboldit. Toți ați procedat așa; numai mustrarea, rafinarea și cearta au fost cele care v-au adus până unde sunteți astăzi. Dacă s-ar fi ținut doar câteva predici despre intrarea în viață, nu ați fi dispărut cu toții pe nesimțite cu mult timp în urmă? Sunteți unul mai snob decât altul, dar, în realitate, burțile voastre sunt pline numai de apă murdară! Ați reușit să stăruiți până acum doar pentru că ați ajuns să înțelegeți câteva taine, unele lucruri pe care oamenii nu le-au înțeles până acum. Nu aveți motive să nu urmați, așa că abia ați fost în stare să vă pregătiți și să urmați mulțimea. Acesta este doar rezultatul obținut prin cuvintele Mele și cu siguranță nu e un lucru pe care l-ați realizat singuri. Nu aveți de ce să vă lăudați. Așadar, în această etapă a lucrării, ați fost conduși până astăzi în primul rând prin cuvinte. Altfel, cine dintre voi ar fi în stare să asculte? Cine ar putea să stăruie până astăzi? De la început ați vrut să plecați în primul moment posibil, dar nu ați îndrăznit; vă lipsea curajul. Până în ziua de azi, ați urmat cu jumătate de inimă.

Abia după ce Isus a fost pironit pe cruce și a plecat, Petru a început să-și urmeze propriul curs și a început să meargă pe calea pe care ar trebui; el a început să fie echipat abia după ce și-a văzut propriile imperfecțiuni și neajunsuri. El a văzut că are o inimă care-L iubește prea puțin pe Dumnezeu și că dorința lui de a suferi era inadecvată, că nu înțelegea nimic și că îi lipsea rațiunea. A văzut că în el existau multe lucruri contrare intențiilor lui Isus și multe lucruri răzvrătite, potrivnice și pătate de vrerea omenească. Abia după aceea a dobândit intrarea în toate aspectele. Când Isus îl conducea, i-a expus starea, iar Petru a recunoscut-o și a fost de acord cu ceea ce a spus Isus, însă abia după aceea a înțeles cu adevărat. Asta pentru că la acea vreme, el nu avea nici experiență, nici cunoștințe despre propria sa statură. Adică, acum Eu folosesc doar cuvinte pentru a vă conduce și este imposibil să vă desăvârșesc într-o perioadă scurtă, iar voi vă veți limita la a putea înțelege și cunoaște adevărul. Asta deoarece a te cuceri și a te convinge în inimă este lucrarea actuală, iar oamenii sunt cuceriți numai după ce o parte dintre ei vor fi desăvârșiți. În momentul de față, acele viziuni și acele adevăruri pe care le înțelegi pun bazele experiențelor tale viitoare; în necazurile viitoare, vei avea toată experiența practică a acestor cuvinte. Mai târziu, când încercările vor veni asupra ta și vei îndura necazuri, te vei gândi la cuvintele pe care le spui astăzi, și anume: „Oricare-ar fi necazurile, încercările sau dezastrele enorme pe care le întâmpin, trebuie să-L mulțumesc pe Dumnezeu”. Gândește-te la experiențele lui Petru și apoi la experiențele lui Iov – vei fi însuflețit de cuvintele de astăzi. Numai astfel poate fi inspirată credința ta. Pe vremea aceea, Petru a spus că nu este vrednic de a primi judecata și mustrarea lui Dumnezeu, iar când va veni timpul, și tu vei fi dornic să-i faci pe toți oamenii să vadă, prin tine, firea dreaptă a lui Dumnezeu. Îi vei accepta grabnic judecata și mustrarea, iar judecata, mustrarea și blestemul Lui vor fi o mângâiere pentru tine. Acum, pur și simplu nu este acceptabil să nu fii echipat cu adevărul. Fără acesta, nu numai că nu vei fi capabil să rămâi neclintit în viitor, dar este posibil să nu reușești să experimentezi lucrarea curentă. Dacă așa stau lucrurile, nu vei fi tu unul dintre cei eliminați și pedepsiți? În clipa de față, nu există fapte care să se fi abătut asupra ta, iar Eu te-am aprovizionat în orice privință ai neajunsuri; Eu vorbesc din toate punctele de vedere. Nu ați îndurat multă suferință; pur și simplu luați ce e disponibil fără a fi plătit niciun fel de preț și, mai mult decât atât, nu aveți propriile experiențe sau idei autentice. Așadar, ceea ce înțelegeți nu este adevărata voastră statură. Sunteți limitați la a înțelege, a cunoaște și a vedea, dar nu ați strâns cine știe ce recoltă. Dacă nu v-aș fi dat deloc atenție, ci v-aș fi supus experiențelor în propria voastră casă, v-ați fi întors demult în lumea largă. Calea pe care o veți parcurge în viitor va fi un traseu al suferinței și, dacă veți parcurge cu succes această porțiune actuală a căii, atunci veți avea o mărturie când veți suferi necazuri mai mari în viitor. Dacă înțelegi semnificația vieții umane și ai luat calea corectă a vieții umane și dacă în viitor te vei supune planurilor Sale fără nicio plângere sau alegere, indiferent cum te tratează Dumnezeu și dacă nu ai nicio cerere de la El, atunci, în acest fel, vei fi o persoană de valoare. În momentul de față, nu ai îndurat necazul, așa că poți asculta de orice, fără diferențiere. Tu spui că, oricum conduce Dumnezeu, e în regulă și că lasă totul pe seama orchestrărilor Sale. Fie că Dumnezeu te mustră sau te blestemă, vei fi dornic să-L mulțumești. Acestea fiind spuse, ceea ce zici acum nu îți reprezintă neapărat statura. Ceea ce ești dornic să faci acum nu poate demonstra că ești capabili să urmezi până la sfârșit. Când necazuri mari vor veni asupra ta sau când vei fi supus vreunei persecuții sau constrângeri ori încercări și mai mari, nu vei putea spune acele cuvinte. Dacă poți să ai atunci acest tip de înțelegere și să rămâi neclintit, aceasta va fi statura ta. Cum era Petru în acel moment? Petru a spus: „Doamne, îmi voi sacrifica viața pentru Tine. Dacă vei vrea să mor, voi muri!” Așa se ruga el la vremea aceea. A mai spus: „Chiar dacă alții nu Te iubesc, eu trebuie să Te iubesc până la sfârșit. Te voi urma neîncetat”. Așa a spus la vremea respectivă, dar, imediat ce încercările s-au abătut asupra lui, s-a pierdut cu firea și a plâns. Știți că Petru s-a lepădat de Domnul de trei ori, nu-i așa? Există multe persoane care vor plânge și vor arăta slăbiciune umană când încercările se vor abate asupra lor. Tu nu ești stăpân pe tine. În asta, nu te poți controla. Poate că astăzi te descurci foarte bine, dar asta se datorează faptului că ai un mediu adecvat. Dacă acest lucru se schimbă mâine, îți vei arăta lașitatea și incompetența, josnicia și nevrednicia. „Masculinitatea” ta se va fi redus demult la zero și, uneori, vei putea chiar să-ți dai sarcina la o parte și să te îndepărtezi. Acest lucru arată că ceea ce ai înțeles în momentul respectiv nu era statura ta reală. Trebuie să cercetăm statura reală a unei persoane pentru a vedea dacă Îl iubește cu adevărat pe Dumnezeu, dacă este capabilă să se supună cu adevărat planului Său și să își pună toată puterea în a îndeplini ceea ce El cere, și dacă Îi rămâne loială lui Dumnezeu și Îi dă tot ce e mai bun lui Dumnezeu, chiar dacă înseamnă să-și sacrifice propria viață.

Trebuie să-ți amintești că aceste cuvinte au fost acum rostite: mai târziu, vei experimenta necazuri mai mari și suferințe mai mari! A fi desăvârșit nu este un lucru simplu sau ușor. Trebuie să ai măcar credința lui Iov sau poate chiar o credință mai mare decât a lui. Ar trebui să știi că încercările din viitor vor fi mai mari decât încercările lui Iov și că mai trebuie să fii supus mustrării mult timp. E oare un lucru simplu? Dacă al tău calibru nu poate fi îmbunătățit, dacă îți lipsește capacitatea de a pricepe și dacă știi prea puțin, atunci nu vei avea nicio mărturie în acel moment, ci vei deveni în schimb o glumă, o jucărie pentru Satana. Dacă nu îți poți menține viziunile acum, atunci nu ai niciun fundament și în viitor vei fi respins! Nicio porțiune a căii nu este ușor de parcurs, așa că nu lua acest lucru cu ușurință. Cântărește asta cu atenție și fă pregătiri pentru modul în care să parcurgi așa cum se cuvine ultima porțiune a acestei căi. Aceasta este calea care trebuie străbătută în viitor, calea pe care trebuie să o parcurgă toți oamenii. Nu trebuie să permiți ca această cunoaștere să fie neglijată; să nu crezi că tot ce-ți spun e o pierdere de vreme. Va veni ziua când totul îți va fi de folos – cuvintele Mele nu pot fi rostite în zadar. Acesta este momentul să te echipezi, momentul să deschizi calea către viitor. Ar trebui să pregătești calea pe care ar trebui să o străbați ulterior; ar trebui să te îngrijorezi și să te neliniștești cu privire la modul în care vei putea rămâne neclintit în viitor și să te pregătești bine pentru calea ta viitoare. Nu fi lacom și leneș! Trebuie să faci tot posibilul să-ți întrebuințezi cât mai bine timpul, astfel încât să poți câștiga tot ceea ce ai nevoie. Îți ofer totul ca să poți înțelege. Ați văzut cu ochii voștri că, în mai puțin de trei ani, am spus atâtea lucruri și am lucrat atât de mult. Un motiv pentru care am lucrat în acest fel este acela că oamenii au atâtea lipsuri, iar un alt motiv este timpul prea scurt; nu pot exista întârzieri ulterioare. Tu îți închipui că oamenii trebuie să obțină mai întâi o claritate lăuntrică perfectă înainte de a putea fi martori și a fi folosiți – dar nu ar fi prea lent? Deci, cât timp voi fi nevoit să te însoțesc? Dacă ai vrea să te însoțesc până voi fi bătrân și cărunt, ar fi imposibil! Îndurând un necaz mai mare, toți oamenii vor dobândi o înțelegere autentică. Acestea sunt etapele lucrării. După ce vei înțelege pe deplin viziunile din părtășia de astăzi și vei dobândi o statură autentică, nicio greutate pe care o vei îndura în viitor nu te va copleși și vei putea să îi faci față. În viitor, când voi fi încheiat acest ultim pas al lucrării și voi fi terminat de rostit ultimele cuvinte, va trebui ca oamenii să-și parcurgă propria cale. Acest lucru va îndeplini cuvintele rostite înainte: Duhul Sfânt are o însărcinare pentru fiecare persoană și lucrează asupra fiecărui om în parte. În viitor, toată lumea va merge pe calea pe care ar trebui să meargă, condusă de Duhul Sfânt. Cine va putea avea grijă de alții când suferă necazuri? Fiecare individ are propria suferință și fiecare are propria statură. Statura niciunei persoane nu este aceeași cu a alteia. Soții nu vor putea avea grijă de soțiile lor, nici părinții de copiii lor; nimeni nu va putea avea grijă de nimeni altcineva. Nu va fi ca acum, când îngrijirea și sprijinul reciproc sunt încă posibile. Aceea va fi o vreme în care fiecare tip de persoană va fi dată în vileag. Adică, atunci când Dumnezeu îi va lovi pe păstori, oile turmei se vor risipi, iar în acel moment nu veți avea niciun conducător adevărat. Oamenii vor fi împărțiți – nu va fi ca acum, când vă puteți reuni ca o congregație. În viitor, cei care nu au lucrarea Duhului Sfânt își vor arăta adevărata față. Soții își vor vinde soțiile, soțiile își vor vinde soții, copiii își vor vinde părinții, iar părinții își vor persecuta copiii – inima umană este dincolo de orice închipuire! Tot ce se poate face este ca fiecare să țină de ceea ce are și să parcurgă corect porțiunea finală a căii. Momentan, nu vedeți clar acest lucru; toți sunteți obtuzi. Să experimentați cu succes acest pas al lucrării nu este un lucru ușor.

Vremea necazului nu va fi prea îndelungată; de fapt, va dura mai puțin de un an. Dacă ar dura un an, următorul pas al lucrării ar fi întârziat, iar statura oamenilor ar fi inadecvată. Dacă ar fi prea lung, atunci oamenii nu ar fi capabili să-i facă față. La urma urmei, statura oamenilor are limitele ei. După ce lucrarea Mea se va finaliza, următorul pas va fi ca oamenii să meargă pe calea pe care ar trebui să meargă. Fiecare trebuie să înțeleagă pe ce cale ar trebui să meargă – este o cale și un proces de suferință și este, de asemenea, o cale de a-ți rafina voința de a-L iubi pe Dumnezeu. În ce adevăruri trebuie să intri, ce adevăruri ar trebui să suplimentezi, cum ar trebui să experimentezi și din ce privință ar trebui să pătrunzi – trebuie să înțelegi toate aceste lucruri. Trebuie să te echipezi acum. Când necazul va veni asupra ta, va fi prea târziu. Fiecare persoană trebuie să suporte o povară pentru propria viață și să nu aștepte întotdeauna avertismentele altora sau ca alții să o tragă mereu de ureche. Ți-am spus atât de multe, dar încă nu știi adevărurile în care ar trebui să pătrunzi și cu care să te echipezi. Acest lucru arată că nu ai depus niciun efort în citirea cuvintelor lui Dumnezeu. Nu înduri nicio sarcină pentru viața ta – cum poate fi acceptabil? Nu îți e clar în ce ar trebui să pătrunzi, nu înțelegi ceea ce ar trebui să înțelegi și ești încă dezorientat în ceea ce privește calea viitoare pe care ar trebui să o apuci. Nu ești total lipsit de valoare? Ce folos ai? Ceea ce faceți voi acum este să vă construiți și să vă amenajați propriile drumuri. Trebuie să știi ce ar trebui să obțină oamenii și trebuie să cunoști standardul cerințelor lui Dumnezeu pentru omenire. Trebuie să ai următoarea înțelegere: orice-ar fi, chiar dacă sunt profund corupt, trebuie să compensez aceste defecte în fața lui Dumnezeu. Înainte de a-mi spune Dumnezeu, nu înțelegeam, dar acum, după ce mi-a spus și am înțeles, trebuie să mă grăbesc să îndrept lipsurile, să trăiesc o umanitate normală și să trăiesc o imagine care poate satisface intențiile lui Dumnezeu. Chiar dacă nu pot să mă ridic la nivelul a ceea ce a făcut Petru, ar trebui cel puțin să trăiesc o umanitate normală. În acest fel, pot mulțumi inima lui Dumnezeu.

Porțiunea finală a acestei căi se va extinde de acum până la încheierea viitoarelor necazuri. Pe această porțiune a căii, va fi dezvăluită adevărata statură a oamenilor și se va arăta dacă au sau nu credința adevărată. Deoarece această porțiune a căii va fi mai dificilă, mai stâncoasă decât oricare alta pe care au fost conduși oamenii înainte, este numită „ultima porțiune a căii”. Adevărul e că nu este chiar ultima secțiune a căii; asta deoarece, după ce ai fost supus necazului, vei fi supus apoi lucrării de răspândire a Evangheliei, iar o parte din oameni vor fi supuși lucrării de a fi folosiți. Așadar, despre „porțiunea finală a căii” se vorbește doar cu referire la necazul rafinării oamenilor și la mediul dur. Pe acel segment al căii străbătut în trecut, Eu te-am condus personal în acea călătorie fericită, luându-te de mână pentru a te învăța și hrănindu-te din gura Mea. Deși ai trecut prin mustrare și judecată de multe ori, acestea nu au fost decât o serie de lovituri ușoare în ceea ce te privește. Desigur, asta a făcut ca perspectivele tale asupra credinței în Dumnezeu să se schimbe semnificativ; de asemenea, a făcut ca firea ta să se stabilizeze semnificativ și ți-a permis să ajungi să Mă înțelegi într-o oarecare măsură. Dar ceea ce spun este că, atunci când oamenii mergeau pe acea porțiune a căii, prețul sau efortul minuțios depus de oameni era destul de mic – Eu sunt cel care te-a condus până unde ești astăzi. Asta pentru că nu-ți cer să faci nimic; într-adevăr, cerințele Mele de la tine nu sunt deloc ridicate – Eu doar îți permit să primești ce este disponibil. În această perioadă, M-am ocupat neîncetat de nevoile voastre și nu am avut niciodată pretenții nejustificate. Ați fost mustrați în repetate rânduri, însă nu Mi-ați îndeplinit cerințele inițiale. Vă retrageți și sunteți demoralizați, dar Eu nu țin cont de asta, deoarece timpul lucrării Mele personale este cel prezent și nu iau în serios „devotamentul” vostru față de Mine. Dar pe calea de aici încolo, nu voi mai lucra sau vorbi, iar când va veni vremea, nu vă voi mai face să continuați într-un mod atât de trândav. Vă voi permite să aveți lecții cuprinzătoare de învățat și nu vă voi permite să luați ce este disponibil. Statura autentică pe care o aveți astăzi trebuie dată în vileag. Dacă efortul vostru de ani de zile a fost rodnic în cele din urmă se va vedea din modul în care parcurgeți această porțiune finală a căii. În trecut, voi considerați că a crede în Dumnezeu era foarte simplu, și asta pentru că Dumnezeu nu vă trata cu severitate. Iar acum? Considerați că a crede în Dumnezeu e simplu? Mai simțiți că a crede în Dumnezeu vă face la fel de fericiți și lipsiți de griji precum copiii care se joacă pe stradă? Este adevărat că sunteți oi; totuși, trebuie să puteți parcurge calea pe care ar trebui să o parcurgeți pentru a răsplăti harul lui Dumnezeu și pentru a-L câștiga în întregime pe Dumnezeul în care credeți. Nu râdeți de voi înșivă și nu vă păcăliți singuri! Dacă poți stărui pe această porțiune a căii, atunci vei putea vedea spectacolul fără precedent al lucrării Mele de evanghelizare care se răspândește în întregul univers și vei avea norocul de a fi apropiatul Meu și de a-ți juca rolul în extinderea lucrării Mele pretutindeni în univers. În acea clipă, vei merge în continuare foarte bucuros pe calea pe care ar trebui să mergi. Viitorul va fi nespus de luminos, dar acum principalul lucru este să parcurgi cum se cuvine această porțiune finală a căii. Trebuie să cauți și să te pregătești pentru a face acest lucru. Asta e ceea ce trebuie să faci chiar acum; este, în acest moment, o chestiune urgentă!