Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântul Se arată în trup

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

`

Viziunea lucrării lui Dumnezeu (2)

Epoca Harului propovăduia evanghelia pocăinței și, dacă omul credea, atunci el era mântuit. Astăzi, în loc de mântuire, se vorbește doar despre cucerire și desăvârșire. Nu se mai spune că, dacă o persoană crede, întreaga sa familie va fi binecuvântată sau că mântuirea este definitivă. Astăzi, nimeni nu rostește aceste cuvinte și astfel de lucruri sunt depășite. La acea vreme, lucrarea lui Isus era răscumpărarea întregii omeniri. Păcatele tuturor care credeau în El erau iertate; dacă credeai în El, El te răscumpăra; dacă credeai în El, nu mai erai un păcătos, erai iertat de păcatele tale. Aceasta este ceea ce însemna să fii mântuit și să fii justificat prin credință. Totuși, în cei ce credeau, rămânea acel ceva care era răzvrătit și se opunea lui Dumnezeu și acela încă trebuia să fie îndepărtat încet. Mântuirea nu însemna că omul fusese complet câștigat de Isus, ci că omul nu mai era al păcatului, că i se iertaseră păcatele: de credeai, nu aveai să mai aparții vreodată păcatului. La acea vreme, Isus a făcut multe lucrări care erau dincolo de înțelegerea ucenicilor Lui și a spus multe lucruri pe care oamenii nu le-au înțeles. Aceasta deoarece, în acel moment, El nu a oferit explicații. Astfel, la câțiva ani după ce El a plecat, Matei a creat genealogia Sa și alții, de asemenea, au făcut lucrări care reprezentau voia omului. Isus nu a venit să-l desăvârşească şi să-l câştige pe om, ci să facă o etapă a lucrării: să dea naștere Evangheliei Împărăției cerurilor și să desăvârşească lucrarea răstignirii – și, astfel, odată ce Iisus a fost răstignit, lucrarea Sa s-a încheiat pe deplin. Dar, în etapa actuală – lucrarea de cucerire – trebuie rostite mai multe cuvinte, trebuie făcute mai multe lucrări și trebuie să existe multe procese. La fel trebuie dezvăluite și tainele lucrării lui Isus și ale lui Iahve, astfel încât toți oamenii să poată avea înțelegere și claritate în credința lor, căci aceasta este lucrarea zilelor de pe urmă, iar zilele de pe urmă reprezintă sfârșitul lucrării lui Dumnezeu, momentul încheierii acestei lucrări. Această etapă a lucrării te va lămuri în privinţa legii lui Iahve şi a mântuirii lui Isus și, în primul rând, o va face astfel încât să poți înțelege întreaga lucrare a lui Dumnezeu, planul Lui de gestionare de șase mii de ani și să apreciezi întreaga semnificație și esenţă a acestui plan, precum și să înțelegi scopul întregii lucrări săvârșite de Isus și cuvintele pe care El le-a rostit și chiar și credința și adorația ta oarbă față de Biblie. Toate acestea îți vor permite să pricepi. Vei ajunge să înțelegi atât lucrarea săvârșită de Isus, cât și lucrarea lui Dumnezeu din prezent; vei înțelege și vei vedea întregul adevăr, viața și calea. În cadrul etapei lucrării făcute de Isus, de ce a plecat Isus fără a termina lucrarea lui Dumnezeu? Deoarece etapa lucrării lui Isus nu era lucrarea de încheiere. Când El a fost răstignit, cuvintele pe care El le rostise au ajuns,de asemenea,la final; după răstignirea Lui, lucrarea Lui s-a încheiat pe deplin. Etapa actuală este diferită: doar după ce cuvintele vor fi rostite până la final și întreaga lucrare a lui Dumnezeu va fi finalizată se va fi terminat lucrarea Lui. În timpul etapei lucrării lui Isus, multe cuvinte au rămas nespuse, sau care nu au fost formulate clar pe deplin. Totuși, lui Isus nu I-a păsat de ce a spus sau nu a spus, căci slujirea Lui nu a fost o slujire a cuvintelor și, astfel, după ce a fost răstignit, El a plecat. Acea etapă a lucrării s-a făcut în principal pentru răstignire și este diferită de etapa de astăzi. Scopul principal al acestei etape de lucru este împlinirea, clarificarea și încheierea întregii lucrări. Dacă cuvintele nu sunt rostite până la final, această lucrare nu va putea fi încheiată căci, în această etapă a lucrării, întreaga lucrarea este finalizată și realizată folosind cuvinte. La acea vreme, o mare parte din lucrarea lui Isus a fost de neînțeles pentru om. El a plecat în tăcere și, astăzi, încă există mulți care nu Îi înțeleg cuvintele, a căror înțelegere este greșită, dar pe care ei o cred corectă, oameni care nu știu că greșesc. În final, etapa actuală va finaliza pe deplin lucrarea lui Dumnezeu și va oferi încheierea acesteia. Toți vor ajunge să înțeleagă și să cunoască planul de gestionare al lui Dumnezeu. Concepțiile omului, intențiile sale, înțelegerea sa greșită, concepțiile sale față de lucrarea lui Iahve și Isus, părerile sale despre neamuri și toate abaterile și greșelile sale vor fi corectate. Iar omul va înțelege toate căile drepte ale vieții și toată lucrarea făcută de Dumnezeu și întreg adevărul. Când aceea se va întâmpla, această etapă a lucrării se va termina. Lucrarea lui Iahve a fost facerea lumii, a fost începutul; această etapă a lucrării este finalul lucrării și încheierea. La început, lucrarea lui Dumnezeu a fost îndeplinită printre cei aleși ai Israelului și a reprezentat începutul unei noi epoci în cel mai sfânt dintre toate locurile. Ultima etapă a lucrării este îndeplinită în cea mai necurată dintre țări, pentru a judeca lumea și pentru a încheia epoca. În prima etapă, lucrarea lui Dumnezeu a fost făcută în cel mai strălucitor dintre locuri, iar ultima etapă este îndeplinită în cel mai întunecat dintre toate locurile, iar acest întuneric va fi izgonit, lumina va fi adusă, iar toți oamenii vor fi cuceriți. După ce vor fi cuceriți oamenii din cel mai necurat și întunecat loc dintre toate și după ce întreaga populație va recunoaște că există un Dumnezeu, care este adevăratul Dumnezeu și fiecare persoană a fost convinsă pe deplin, atunci acest fapt va fi folosit pentru a îndeplini lucrarea de cucerire dintr-un capăt în celălalt al întregului univers. Această etapă a lucrării este simbolică: odată ce lucrarea acestei epoci se va încheia, lucrarea de 6000 de ani de gestionare va ajunge pe deplin la final. Odată ce aceia din cel mai întunecat dintre toate locurile vor fi cuceriți, se înțelege de la sine că va fi la fel peste tot. Astfel, doar lucrarea de cucerire din China are un simbolism semnificativ. China întrupează toate forțele întunericului, iar oamenii din China îi reprezintă pe toți cei care aparțin trupului, Satanei din carne şi oase. Poporul chinez este cel care a fost cel mai mult corupt de marele balaur roșu, care se opune cel mai puternic lui Dumnezeu, a cărui umanitate este cea mai josnică și necurată și, astfel, reprezintă arhetipul întregii omeniri corupte. Aceasta nu înseamnă că alte țări nu au probleme deloc; concepțiile omului sunt toate la fel și deși oamenii acestor țări pot avea o bună valoare, dacă nu Îl cunosc pe Dumnezeu, atunci înseamnă că I se opun Lui. De ce evreii I s-au opus și, de asemenea, L-au sfidat pe Dumnezeu? De ce I s-au opus şi fariseii ? De ce L-a trădat Iuda pe Isus? La acea vreme, mulți dintre ucenici nu Îl cunoșteau pe Isus. De ce, după ce Isus a fost răstignit și a înviat, oamenii tot nu credeau în El? Nu este la fel neascultarea oamenilor? Doar că oamenii din China sunt daț‏i ca exemplu și când ei vor fi cuceriți, vor deveni un model și exemplu și vor servi ca referință pentru alții. De ce am spus întotdeauna că voi sunteți accesorii ale planului Meu de gestionare? În poporul chinez corupţia, impuritatea, nedreptatea, opoziţia şi răzvrătirea se manifestă cel mai pe deplin şi sunt dezvăluite în toate diferitele lor forme. Pe de o parte, ei sunt de un calibru slab şi, pe de altă parte, viețile și mentalitatea lor sunt înapoiate, iar obiceiurile lor, mediul social, originea familiei – toate sunt cele mai înapoiate și slabe. Statutul lor, de asemenea, este umil. Lucrarea din acest loc este simbolică și, după ce această lucrare de testare va fi îndeplinită în întregime, lucrarea Sa ulterioară se va desfășura mult mai bine. Dacă poate fi finalizată această etapă a lucrării, atunci lucrarea ulterioară e de la sine înțeleasă.. Odată ce această etapă a lucrării va fi îndeplinită, marele succes va fi complet realizat, iar lucrarea de cucerire din întregul univers va ajunge la o încheiere totală. De fapt, odată ce lucrarea printre voi va avea succes, aceasta va fi echivalentul succesului pretutindeni în întreg universul. Aceasta este semnificația motivului pentru care vă fac să fiți model și exemplu. Răzvrătirea, opoziția, necurăţenia, nedreptatea – toate se găsesc în acești oameni și în ei este reprezentată toată răzvrătirea omenirii. Ei sunt cu adevărat ceva de groază. Astfel, ei sunt considerați drept întruchiparea cuceririi și, odată ce vor fi cuceriți, ei vor deveni în mod natural un exemplu și un model pentru alții. Nimic nu a fost mai simbolic decât prima etapă îndeplinită în Israel: israeliții erau cel mai sfânt și mai puțin corupt dintre toate popoarele și, astfel, răsăritul noii epoci în acest ținut a avut cea mai extremă importanţă. Se poate spune că strămoșii omenirii au venit din Israel și că Israel a fost locul nașterii lucrării lui Dumnezeu. La început, acești oameni au fost cei mai sfinți și toţi I se închinau lui Iahve, iar lucrarea lui Dumnezeu în ei a putut să dea cele mai bune rezultate. Toată Biblia consemneazălucrarea a două epoci: una a fost lucrarea Epocii Legii și una a fost lucrarea Epocii Harului. Vechiul Testament consemnează cuvintele lui Iahve către israeliți și lucrare Lui în Israel; Noul Testament consemnează lucrarea lui Isus în Iudeea. Dar de ce Biblia nu conține niciun nume chinezesc? Deoarece primele două părți ale lucrării lui Dumnezeu s-au desfășurat în Israel, deoarece oamenii din Israel erau cei aleși - ceea ce înseamnă că au fost primii care au acceptat lucrarea lui Iahve. Ei erau cel mai puţin corupţi din întreaga omenire și, la început, au fost înclinaţi să Îl admire pe Dumnezeu și să I se închine. Ei ascultau cuvintele lui Iahve și întotdeauna slujeau în templu și purtau veşminte sau coroane preoțești. Ei au fost poporul care I s-a închinat cel mai devreme lui Dumnezeu și cel mai timpuriu obiect al lucrării Sale. Acești oameni au fost un exemplu și model pentru întreaga omenire. Ei erau exemple și modele ale sfințeniei și dreptății. Oameni precum Iov, Avram, Lot sau Petru sau Timotei – ei erau cu toții israeliți și cele mai sfinte exemple și modele. Israel a fost țara care I s-a închinat cel mai devreme lui Dumnezeu și de aici au provenit mai mulți oameni drepți decât de oriunde altundeva. Dumnezeu a lucrat în ei pentru a putea să gestioneze mai bine omenirea dintr-un capăt în celălalt al ținutului pe viitor. Dreptatea închinării lor față de Iahve și reușitele lor au fost consemnate astfel încât ei să poată sluji ca exemple și modele pentru oamenii din afara Israelului în timpul Epocii Harului, iar acțiunile lor au susținut câteva mii de ani de lucrare, chiar până astăzi.

După întemeierea lumii, prima etapă a lucrării lui Dumnezeu s-a desfășurat în Israel și, astfel, Israel a fost locul nașterii lucrării lui Dumnezeu pe pământ și baza lucrării lui Dumnezeu pe pământ. Sfera lucrării lui Isus acoperea întreaga Iudeea. În timpul lucrării Sale, foarte puțini dintre aceia din afara Iudeei știau despre aceasta, căci El nu a făcut nicio lucrare în afara Iudeei. Astăzi, lucrarea lui Dumnezeu a fost adusă în China și se desfășoară doar în cadrul acestei sfere. În timpul acestei etape, nicio lucrare nu este începută în afara Chinei; răspândirea ei dincolo de China este o lucrare care va avea loc mai târziu. Această etapă a lucrării continuă după etapa lucrării lui Isus. Isus a făcut lucrarea de răscumpărare, iar această etapă este lucrarea care urmează; răscumpărarea a fost finalizată și, în această etapă, nu este nevoie de concepția Duhului Sfânt deoarece această etapă a lucrării este diferită față de ultima etapă și, în plus, deoarece China este diferită de Israel. Etapa lucrării îndeplinită de Isus a fost lucrarea răscumpărării. Omul L-a privit pe Isus și, nu după mult după aceea, lucrarea Sa a început să se răspândească la neamuri. Astăzi, există mulți care cred în Dumnezeu în America, în Regatul Unit și Rusia, deci de ce există mai puțini în China? Deoarece China este cea mai închisă națiune. Astfel, China a fost ultima care a acceptat calea lui Dumnezeu și chiar și acum au trecut mai puțin de o sută de ani de când a acceptat-o – mult mai târziu decât America și Regatul Unit. Ultima etapă a lucrării lui Dumnezeu se desfășoară pe teritoriul Chinei pentru a finaliza lucrarea Sa și pentru ca toată lucrarea Sa să poată fi realizată. Toţi oamenii din Israel Îi spuneau Iahve Domnului lor. La acea vreme, ei Îl considerau capul familiei lor și întregul Israel a devenit o mare familie în care toți oamenii I se închinau Domnului lor Iahve. Duhul lui Iahve le-a apărut deseori și El le-a vorbit și Și-a făcut auzită vocea în fața lor și a folosit un stâlp de nori și sunet pentru a le călăuzi viețile. La acea vreme, Duhul Și-a oferit călăuzirea în Israel în mod direct și Și-a făcut auzită vocea în prezența oamenilor, iar ei au privit norii și au auzit bubuiturile tunetului și, în acest mod, El le-a îndrumat viețile timp de câteva mii de ani. Astfel, doar poporul lui Israel I s-a închinat lui Iahve mereu. Ei cred că Iahve este Dumnezeul lor și că nu este Dumnezeul Neamurilor. Acest lucru nu este surprinzător: Iahve, până la urmă, lucrase printre ei timp de aproape 4000 de ani. Pe teritoriul Chinei, după un somn de mii de ani, abia acum au ajuns neînfrânații să cunoască faptul că cerurile și pământul și toate lucrurile nu s-au format în mod natural, ci au fost făcute de Creator. Deoarece această evanghelie a venit din afară, acele minți medievale, reacționare, consideră că toți cei care o acceptă comit o crimă monstruoasă, că ei sunt lașii care îl trădează pe Buddha – strămoșul lor. În plus, multe dintre aceste minți medievale întreabă: Cum ar putea poporul chinez să creadă în Dumnezeul străinilor? Nu își trădează ei strămoșii? Nu fac ei rău? Astăzi, oamenii au uitat demult că Iahve e Dumnezeul lor[a]. Ei L-au împins demult pe Creator undeva în străfundul minții lor și, în schimb, cred în evoluție, ceea ce înseamnă că omul a evoluat din maimuțe și că lumea naturală a existat dintotdeauna. Toată hrana bună de care se bucură omenirea este oferită de natură, există o ordine în viaţa şi moartea omului și nu există un Dumnezeu care domnește peste toate. În plus, există mulți atei care spun că a crede în stăpânirea lui Dumnezeu peste toate lucrurile este o superstiție. Dar poate știința să înlocuiască lucrarea lui Dumnezeu? Poate știința să stăpânească omenirea? Propovăduirea evangheliei într-o astfel de țară nu este o sarcină ușoară și implică mari obstacole. Nu există astăzi mulți care I se opun lui Dumnezeu astfel?

Mulți oameni au comparat lucrarea lui Isus cu cea a lui Iahve și, când au descoperit nepotriviri, L-au răstignit pe Isus. Dar de ce au existat nepotriviri între lucrările Lor? Parţial, acest lucru s-a întâmplat deoarece Isus a făcut o nouă lucrare și, pentru că, înainte ca Isus să Își înceapă lucrarea, nimeni nu Îi scrisese genealogia. Dacă cineva ar fi făcut-o, atunci nu ar fi existat niciun motiv de îngrijorare și cine L-ar mai fi răstignit pe Isus? Dacă Matei ar fi scris genealogia lui Isus cu câțiva zeci de ani mai devreme, atunci Isus nu ar fi fost persecutat atât de mult. Nu este așa? De îndată ce oamenii ar fi citit genealogia lui Isus – că El era fiul lui Avram și rădăcina lui David - atunci ei ar fi încetat să-L mai persecute. Nu e păcat că genealogia Sa a fost scrisă prea târziu? Și ce păcat este că Biblia consemnează doar două etape ale lucrării lui Dumnezeu: o etapă care a fost lucrarea Epocii Legii și una care a fost lucrarea Epocii Harului; o etapă care a fost lucrarea lui Iahve și una care a fost lucrarea lui Isus. Ce mult mai bine ar fi fost dacă un mare profet ar fi prevestit lucrarea de astăzi. Ar fi existat o secțiune în plus a Bibliei intitulată „Lucrarea zilelor de pe urmă” – nu ar fi fost mult mai bine? De ce trebuie omul să fie supus atâtor greutăți astăzi? Ați avut parte de atât de multe dificultăți! Dacă cineva merită să fie urât, aceia sunt Isaia și Daniel pentru că nu au prevestit lucrarea zilelor de pe urmă și, dacă e să dăm vina pe cineva, apostolii din Noul Testament sunt cei care nu au prezentat mai devreme genealogia celei de-a doua întrupări ale lui Dumnezeu. Ce păcat! Trebuie să căutați peste tot dovezi și, chiar şi după ce găsiți fragmente ale unor mici cuvinte, tot nu puteți spune dacă sunt într-adevăr o dovadă. Ce stânjenitor! De ce este Dumnezeu atât de tainic în lucrarea Sa? Astăzi, mulți oameni mai au încă de găsit dovezi concludente, dar, totuși, nu pot să nege. Deci, ce ar trebui să facă? Ei nu pot să-L urmeze cu hotărâre pe Dumnezeu, şi nici nu pot să meargă înainte cu asemenea dubii. Și astfel, mulți „învățați isteţi și talentați” adoptă o atitudine de „încearcă și vezi” atunci când Îl urmează pe Dumnezeu. E prea mare bătaia de cap! Nu ar fi fost lucrurile mult mai ușoare dacă Matei, Marcu, Luca și Ioan ar fi putut să prevadă viitorul? Ar fi fost mai bine dacă Ioan ar fi contemplat adevărul interior al vieții în împărăție - ce păcat că el a văzut doar viziuni și nu a văzut lucrarea adevărată, materială de pe pământ. E așa păcat! Ce e în neregulă cu Dumnezeu? De ce, după ce lucrarea Sa a mers așa de bine în Israel, a venit acum în China și, de ce a trebuit să se întrupeze, să lucreze și să trăiască personal printre oameni? Lui Dumnezeu nu Îi pasă deloc de oameni! Nu numai că nu le-a spus oamenilor dinainte, dar Și-a adus deodată mustrarea și judecata. Chiar nu are niciun sens! Prima dată când Dumnezeu s-a întrupat, El a suferit multe greutăți ca rezultat al faptului că nu i-a spus omului dinainte despre tot adevărul lăuntric. Cu siguranță nu avea cum să fi uitat, nu-i aşa? Și, aşadar, de ce tot nu îi spune omului de data aceasta? Ce ghinion că astăzi există doar șaizeci și șase de cărți în Biblie. Mai trebuie să existe una singură care să prevadă lucrarea zilelor de pe urmă! Nu crezi? Nici măcar Iahve, Isaia și nici David nu au menționat lucrarea de astăzi. Ei au fost și mai îndepărtați de prezent, cu o separare de timp de peste 4000 de ani. Nici Isus nu a prevăzut pe deplin lucrarea de astăzi, vorbind doar puțin despre aceasta, și omul încă nu găsește dovezi suficiente. Dacă compari lucrarea de astăzi cu cea dinainte, cum pot cele două să se compare una cu cealaltă? Etapa lucrării lui Iahve viza Israelul, deci dacă compari lucrarea de astăzi cu aceasta, va există o deosebire și mai mare; cele două pur și simplu nu pot fi comparate. Tu nici nu ești din Israel, nici evreu; calibru tău și tot ce ţine de tine este slab – cum te poți compara cu ei? Este acest lucru posibil? Află că astăzi este Epoca Împărăției și este diferită de Epoca Legii și de Epoca Harului. Oricum, nu încerca să aplici o formulă; Dumnezeu nu poate fi găsit în nicio astfel de formulă.

Cum a trăit Isus în timpul celor 29 de ani după nașterea Lui? Biblia nu amintește nimic despre copilăria și tinerețea Lui; știi cum au fost acestea? E posibil ca El să nu fi avut copilărie sau tinerețe și să fi avut deja 30 de ani când S-a născut? Știi prea puțin, deci nu fi așa de nepăsător când îți exprimi opiniile. Nu îți aduce niciun folos! Biblia consemnează doar că înainte de a 30-a aniversare a lui Isus, El a fost botezat și a fost condus de Duhul Sfânt în pustietate pentru a fi supus ispitirii diavolului. Iar cele Patru Evanghelii consemnează cei trei ani şi jumătate ai Săi de lucru. Nu se menţionează nimic despre copilăria şi tinereţea Sa, dar aceasta nu dovedește faptul că El nu a avut copilărie și tinerețe; doar că, la început, El nu a făcut nicio lucrare și a fost o persoană obișnuită. Fiind o persoană obișnuită, atunci, ar fi putut El trăi 33 de ani fără tinerețe? Ar fi putut El să nu aibă copilărie? Ar fi putut El deodată să ajungă la vârsta de 33 de ani și jumătate fără a depăși vârsta de 11, 12, 17 sau 18 ani? Tot ceea ce crede omul despre El este supranatural. Omul nu se află în posesia adevărului! Nu există îndoială că Dumnezeu întrupat are o umanitate obișnuită și normală, dar când El Își îndeplinește lucrarea, aceasta are legătură directă cu dumnezeirea Lui și umanitatea incompletă. Din cauza aceasta oamenii au dubii în privinţa lucrării de astăzi și chiar a lucăriilui Isus. Deși lucrarea lui Dumnezeu diferă în cele două dăți când El s-a întrupat, esența Sa nu este diferită. Desigur, dacă citești însemnările celor Patru Evanghelii, diferențele sunt mari. Cum te-ai putea întoarce la viața lui Isus în timpul copilăriei și tinereții Sale? Cum ai putea să înțelegi umanitatea normală a lui Isus? Poate înțelegi bine umanitatea lui Dumnezeu astăzi, totuși nu ai nicio idee despre umanitatea lui Isus și cu atât mai puțin o înțelegi. Dacă nu ar fi fost însemnată de Matei, nu ai fi avut nicio bănuială despre umanitatea lui Isus. Poate că atunci când îţi spun despre poveștile lui Isus din timpul vieții Sale și adevărurile lăuntrice ale copilăriei și tinereții lui Isus, vei da din cap: „Nu! El nu ar fi putut fi așa. El nu poate avea slăbiciuni, cu atât mai puțin nu are umanitate!” Chiar vei țipa și striga. Ai concepții despre Mine deoarece nu Îl înțelegi pe Isus. Crezi că Isus este prea divin și nu are nimic omenesc. Dar faptele sunt tot fapte. Nimeni nu dorește să vorbească pentru a sfida adevărul faptelor, căci atunci când Eu vorbesc o fac în legătură cu adevărul; nu este speculație, nici profeție Află că Dumnezeu se poate ridica la mari înălțimi și că, în plus, El se poate ascunde la mari adâncimi. El este de neimaginat pentru intelectul tău, El este Dumnezeul tuturor făpturilor și nu este un Dumnezeu personal, conceput de o anumită persoană. Nu este acest lucru corect?

Note de subsol:

a. Textul original se citeşte „al vostru (plural).”

Anterior:Viziunea lucrării lui Dumnezeu (1)

Următorul:Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3)

S-ar putea să vă placă și