Întrebarea 23: Domnul Isus a spus: „Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică” (Ioan 4:14). Cei mai mulți oameni cred că Domnul Isus ne-a dăruit deja calea vieții veșnice, dar eu am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic: „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice.” Despre ce este vorba? De ce spune că numai Hristos al zilelor de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice?

Răspuns:

Cât despre ce este cu adevărat calea vieții veșnice, ar trebui să știm mai întâi de unde vine. Știm cu toții că, atunci când S-a întrupat Dumnezeu, a fost martor că El este adevărul, calea și viața. Aceasta este o dovadă suficientă că doar Hristos poate exprima calea vieții veșnice. Întrucât Hristos este arătarea lui Dumnezeu întrupat, întrucât este Duhul lui Dumnezeu înveșmântat în trup, aceasta înseamnă că esența lui Hristos este esența lui Dumnezeu și că Hristos Însuși este adevărul, calea și viața. Prin urmare, Hristos este capabil să exprime adevărul și să facă lucrarea de răscumpărare și de mântuire a omenirii. Acest lucru este sigur. Indiferent de epoca în care Se întrupează Dumnezeu, esența lui Hristos nu se va schimba niciodată. Domnul Isus este Dumnezeu Însuși devenit trup. Așadar, când a venit Domnul Isus, a fost martor pentru El Însuși ca fiind adevărul, calea și viața, precum și sursa apelor vii ale vieții pentru omenire; El a fost capabil să exprime adevărul și să-i confere omului calea spre pocăință. Întocmai așa cum a spus Domnul Isus: „Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete. Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică” (Ioan 4:13-14). Tot ce a rostit Domnul Isus este o expresie a esenței Sale divine, fiind de asemenea exprimat în conformitate cu lucrarea de răscumpărare înfăptuită de El. Acest lucru nu poate fi negat! Domnul Isus este Dumnezeu întrupat; Dumnezeu Atotputernic este întoarcerea Domnului Isus. El este, de asemenea, Dumnezeu întrupat, personificarea adevărului. Așadar, după venirea lui Dumnezeu Atotputernic, El a fost martor Sie Însuși ca fiind adevărul, calea și viața și a exprimat toate adevărurile pentru a curăți și a mântui omenirea, dăruindu-i omului calea spre viața veșnică. De ce a fost Dumnezeu martor Sie Însuși ca fiind adevărul, calea și viața în timpul ambelor Sale întrupări? Deoarece Hristos are o esență divină. Mai simplu, Dumnezeu Însuși este calea spre viața veșnică – Dumnezeu Însuși este viața veșnică. Ca urmare, Dumnezeu întrupat este capabil să exprime adevărul, să-i confere omului calea spre viața veșnică și să facă lucrarea lui Dumnezeu Însuși în diferite epoci. Lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a omenirii este împărțită în etape. Nu este ceva ce poate fi finalizat doar printr-o etapă a lucrării de răscumpărare. După ce Și-a terminat lucrarea de răscumpărare, Dumnezeu încă mai trebuie să-Și înfăptuiască lucrarea de judecată, curățind și mântuind pe deplin omenirea în zilele de pe urmă. De aceea a promis Domnul Isus că Se va întoarce, fapt ce dovedește că lucrarea lui Dumnezeu nu se oprește niciodată din a merge înainte, că nu există nicio cale să se oprească în Epoca Legii sau în Epoca Harului. Mântuirea lui Dumnezeu pentru omenire cuprinde trei etape ale lucrării, și anume lucrarea din Epoca Legii, Epoca Harului și Epoca Împărăției. Perioada dintre Epoca Legii și Epoca Harului a durat aproximativ 2.000 de ani, iar intervalul dintre Epoca Harului și Epoca Împărăției a cuprins alte două milenii. Toată lucrarea de judecată începând din casa lui Dumnezeu înfăptuită de Domnul Isus întors este lucrarea de curățire și de mântuire pe deplin a omenirii; este, de asemenea, lucrarea de încheiere a unei epoci a întunericului și a răului, anunțând Epoca Împărăției. Planul de gestionare al lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii va fi realizat prin lucrarea Lui de judecată din zilele de pe urmă și omenirea va fi adusă într-o destinație frumoasă. Așadar, întrucât lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă poate purta aceste roade, nu ați spune că toate adevărurile exprimate în lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă sunt calea spre viața veșnică pe care Dumnezeu o dăruiește omenirii? Dacă sunt mulți oameni cuceriți de adevărurile exprimate de Dumnezeu în zilele de pe urmă, care sunt curățiți și desăvârșiți, care capătă cunoașterea despre Dumnezeu, ale căror firi ale vieții sunt transformate și care trăiesc asemănarea unei ființe umane adevărate, este atunci calea vieții pe care au dobândit-o cu adevărat calea spre viața veșnică? Dacă este într-adevăr calea spre viața veșnică, atunci cu siguranță este adevărul care poate curăți, mântui și desăvârși omul și în mod sigur acesta le poate permite oamenilor să capete cunoașterea de Dumnezeu, supunerea față de El și adorarea Lui. Acest lucru este absolut. Dacă avem o înțelegere adevărată asupra acestui aspect și apoi privim din nou toate adevărurile exprimate de Dumnezeu Atotputernic, vom putea atunci să știm care este calea spre viața veșnică.

La ambele Sale întrupări, Dumnezeu a reușit să-i dăruiască omenirii adevărul, calea și viața, dar tot ce a făcut Domnul Isus a fost doar lucrarea de răscumpărare. Doar Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă face lucrarea de judecată și de curățire și doar prin lucrarea Lui poate fi atins rezultatul de curățire și mântuire deplină a omenirii. În acest punct al părtășiei, poate unii oameni vor întreba: „Când a venit Domnul Isus să-Și facă lucrarea, de ce nu a dezvăluit preventiv lucrarea ce va fi înfăptuită și adevărurile ce vor fi exprimate de Dumnezeu în zilele de pe urmă? Este posibil ca Domnul Isus să nu fi putut să judece și să mustre omenirea? Este posibil ca Domnul Isus să nu fi putut să ne dăruiască adevărul și viața? Oare nu putem obține viața veșnică prin cuvântul Domnului Isus?” Fără îndoială, mulți oameni nu au o înțelegere adecvată a acestor chestiuni, dar trebuie să înțelegem că fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu cuprinde o esență și un conținut propriu și că fiecare etapă din lucrarea Lui va obține un anumit rezultat. Prin urmare, toate adevărurile exprimate în fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu și toate cuvintele pe care le rostește El sunt pline de înțeles și au propriul lor scop; toate au rolul de a atinge un rezultat. Toate cuvintele exprimate în fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu se referă la întreaga Lui lucrare și sunt rostite pentru a obține rezultatele dorite. Dumnezeu nu ar spune niciodată ceva fără legătură cu lucrarea Lui – acesta este principiul lucrării și cuvântului Său. Toată lucrarea făcută de Domnul Isus a fost lucrarea de răscumpărare, nu cea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. În consecință, toate adevărurile exprimate de Domnul Isus s-au referit la lucrarea Lui de răscumpărare, fiind diferite de toate adevărurile exprimate de Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă pentru curățirea, mântuirea și desăvârșirea omului. De aceea numai toate adevărurile exprimate de Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă pot fi numite calea vieții veșnice, ce poate curăți, mântui și desăvârși omenirea, în timp ce toate adevărurile exprimate de Domnul Isus sunt doar adevăruri care răscumpără omenirea. Ce a exprimat El nu este mai mult decât calea spre căință pentru omenire, deoarece lucrarea lui Dumnezeu are un plan și are etape. Orice lucrare are Dumnezeu de făcut în fiecare epocă este deja planificată – planul Lui nu se poate schimba și El nu-Și va arunca propriul plan în haos prin lucrarea Lui. Întocmai ca în Epoca Legii, Iahve Dumnezeu a dat doar legea care să rânduiască viața omenirii pe pământ, potrivit nevoilor umanității și propriului Său plan al lucrării. El făcea doar lucrarea de rânduire a vieții omenirii pe pământ. Apoi a venit Domnul Isus, anunțând Epoca Harului, și a exprimat calea spre căință: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor este aproape,” și a făcut lucrarea de răscumpărare a omenirii prin răstignirea Lui. Iar în zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic a venit, exprimând toate adevărurile pentru a curăți și a mântui omenirea. El face lucrarea de judecată începând din casa lui Dumnezeu, încheind epoca precedentă și anunțând Epoca Împărăției. Astfel, putem vedea că orice lucrare face Dumnezeu, indiferent de epocă și indiferent de adevărul pe care trebuie să-l exprime, totul este planificat și bazat pe principii. Lucrarea lui Dumnezeu este structurată și înaintează pas cu pas, fiecare pas completându-le pe celelalte. Fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu se bazează pe nevoile omenirii, pe statura reală a ei și pe rânduielile prestabilite ale lui Dumnezeu. Când Domnul Isus Își făcea lucrarea de răscumpărare, omul nu avea cunoaștere despre Dumnezeu sau despre lucrarea Lui; oamenii recunoșteau doar că Dumnezeu a creat cerul, pământul și toate lucrurile și știau doar să respecte legile și poruncile lui Dumnezeu. Așadar, când Și-a înfăptuit lucrarea de răscumpărare a omenirii în Epoca Harului, Domnul Isus a exprimat doar calea spre pocăință: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor este aproape,” pentru ca omul să poată veni în fața lui Dumnezeu, să-și mărturisească păcatele, să se căiască și să-și recunoască în fața lui Dumnezeu toate păcatele pe care le-a comis, astfel încât să-I poată cere iertarea de păcate și mântuirea. Aceasta a fost și pentru ca omul să se poată ruga lui Dumnezeu, să-I mulțumească și să-L slăvească pe Dumnezeu, bucurându-se de tot harul Lui. Acestea sunt rezultatele obținute deja prin lucrarea de răscumpărare a lui Dumnezeu. După mulți ani de credință, destul de mulți oameni pot recunoaște că toate păcatele pe care le-au comis au fost deja iertate de Dumnezeu, dar natura lor inerent păcătoasă încă există la fel ca înainte, fiind adânc înrădăcinată, până în punctul în care sunt controlați încă de natura lor păcătoasă, adeseori păcătuind și împotrivindu-se față de Dumnezeu. Ei nu s-au eliberat din robia păcatului și nu au devenit puri. Aceasta este ceva acceptat ca fapt de toată lumea. Prin urmare, credincioșii ca noi, care am fost iertați de păcatele noastre, am primit oare cu adevărat calea spre viața veșnică? Iertarea păcatelor noastre înseamnă că am fost purificați? Înseamnă oare că am obținut cu adevărat mântuirea și am primit lauda lui Dumnezeu? Dacă aceste rezultate nu pot fi obținute, atunci cum putem spune că am primit deja calea spre viața veșnică prin credința noastră în Domnul? Este cineva care îndrăznește să spună aceasta? Lucrarea pe care a înfăptuit-o Domnul Isus a fost cea de răscumpărare și ce a predicat El a fost calea spre pocăință. Lucrarea Lui a fost în mod clar pentru a deschide calea pentru lucrarea de judecată din zilele de pe urmă. Acceptându-L deci pe Domnul Isus, am căpătat doar iertarea păcatelor noastre; nu am dobândit cu adevărat viața veșnică. Dacă putem accepta lucrarea de judecată din zilele de pe urmă înfăptuită de Domnul Isus întors, atunci vom fi curățiți și vom primi lauda lui Dumnezeu și doar atunci vom fi cu adevărat oameni care au dobândit viața veșnică. Credința noastră în Domnul Isus doar ne absolvă de păcatele noastre, ne permite să ne rugăm lui Dumnezeu și să ne bucurăm de harul Lui. Acestea sunt doar rezultatele obținute prin lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus. Sunt mulți oameni care nu înțeleg lucrarea Domnului Isus. Aceștia au impresia că, întrucât Domnul Isus Și-a terminat lucrarea de răscumpărare și au fost iertați de păcatele lor datorită credinței lor în Domnul, lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu este complet terminată. Ei cred că totul este realizat doar pentru că un lucru a fost realizat. Aceasta este o greșeală uriașă! Dacă ar fi adevărat, atunci de ce ar fi spus Domnul Isus că Se va întoarce? Mulți oameni nu realizează ce lucrare trebuie să înfăptuiască Domnul Isus la întoarcerea Lui; aceasta este o lipsă de cunoaștere privind lucrarea lui Dumnezeu. Ei se bazează doar pe noțiunile și închipuirile oamenilor atunci când observă lucrarea Domnului Isus. Aceștia au impresia că obținem viața veșnică doar crezând în Domnul, că putem intra pur și simplu în Împărăția cerurilor. Nu sunt acestea noțiunile și închipuirile omului?

Probabil că acum toată lumea știe că doar prin lucrarea înfăptuită de Domnul Isus întors în zilele de pe urmă poate omul să dobândească viața veșnică. Acest lucru n-ar putea fi mai adevărat. Așadar, de ce doar Hristos din zilele de pe urmă poate să-i dăruiască omului calea spre viața veșnică? Este posibil ca Domnul Isus să nu-i poată dărui aceasta omului? Nu puteți pune problema astfel. Trebuie să explicăm clar acest lucru: Domnul Isus este întruparea lui Dumnezeu, El Însuși este adevărul, calea și viața și El Însuși posedă calea spre viața veșnică. Prin urmare, de ce nu putem obține viața veșnică doar prin credința în Domnul Isus? De ce doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea spre viața veșnică? Aceasta se bazează în principal pe rezultatele obținute prin lucrarea lui Dumnezeu. Știm cu toții că, în Epoca Harului, Domnul Isus a înfăptuit doar lucrarea de răscumpărare, deci, chiar dacă am fost absolviți de păcatele noastre din momentul în care ne-am pus credința în Domnul, suntem conduși încă de natura noastră păcătoasă, păcătuim și ne împotrivim adesea față de Dumnezeu fără să ne dăm seama. Suntem incapabili să ne eliberăm din robia păcatului și să devenim puri și nu merităm să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu. Acest lucru este suficient pentru a dovedi că lucrarea Domnului Isus de răscumpărare a omenirii nu a fost lucrarea de curățire și de mântuire pe deplin a omenirii – doar lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, înfăptuită de Domnul Isus întors, poate curăți și mântui omenirea. De aceea a profețit Domnul Isus că Se va întoarce; întocmai așa cum a spus Domnul Isus: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi şi vă va anunţa lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16:12-13). „Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă” (Ioan 12:48). Profeția Domnului Isus s-a împlinit deja. Mai exact, Dumnezeu Atotputernic face lucrarea de judecată începând din casa lui Dumnezeu în zilele de pe urmă și a exprimat toate adevărurile pentru a curăți și a mântui omenirea. Aceste adevăruri sunt calea spre viața veșnică dăruită omului de către Dumnezeu în zilele de pe urmă. Prin judecată, Dumnezeu Atotputernic lucrează toate adevărurile pe care le exprimă pentru omenire, astfel încât acestea să poată deveni viața omului. Dumnezeu nu exprimă un adevăr fără o cauză temeinică; El țintește diferitele noțiuni și închipuiri ale omului, natura și esența acestuia de nesupunere și de împotrivire față de Dumnezeu, precum și diversele firi satanice ale omului în exprimarea adevărului de către El, pentru a judeca și a expune omenirea. Procesul prin care aleșii lui Dumnezeu acceptă adevărul este procesul de cunoaștere a judecății și a mustrării și de îndurare a greutăților desăvârșirii, precum și procesul de curățire și de dobândire a mântuirii. De aceea absolut fiecare persoană care cunoaște judecata și mustrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă înțelege multe adevăruri; acestea își cunosc cu adevărat propria esență coruptă care se împotrivește și Îl trădează pe Dumnezeu, dar și esența sfântă, dreptatea și firea Lui de neofensat. Aceștia au o venerație și o supunere adevărată față de Dumnezeu și au primit cu toții adevărul și viața de la Dumnezeu, fiind transformați în biruitori de către Dumnezeu. Acest grup de persoane este cel despre care s-a profețit în Cartea Apocalipsei ca fiind biruitorii ce vor ieși din marea nenorocire. Acest lucru arată că, pe parcursul judecății și mustrării lui Dumnezeu, aleșii Lui vor trebui să sufere multe greutăți pentru a fi complet purificați. Ar putea fi aceasta o chestiune simplă? Este ușor de acceptat adevărul ca viața lor? Ei trebuie să îndure multe greutăți și toate aceste greutăți suferă judecata și mustrarea lui Dumnezeu; toate sunt suferite pentru a primi adevărul ca viață a lor. Toate ar putea fi denumite experiențe la limita morții sau asemănătoare cu trecerea printr-o transformare completă. Când acești oameni ies din marea năpastă și devin biruitori, cum va fi cu adevărat viața pe care o dobândesc? Va fi calea spre viața veșnică adusă de întreaga lucrare de judecată a lui Hristos din zilele de pe urmă.

În Epoca Harului, Domnul Isus a înfăptuit lucrarea de răscumpărare, care le-a dat oamenilor doar această cale: „Pocăiţi-vă, pentru că Împărăţia Cerurilor este aproape!” Dumnezeu Atotputernic a venit în zilele de pe urmă și a exprimat toate adevărurile pentru a curăți și a mântui omenirea pe bazele lucrării de răscumpărare înfăptuite de Domnul Isus. El mântuiește în întregime tagma coruptă a oamenilor de sub influența Satanei, iar astfel, aceștia vor fi eliberați de păcatele lor, de mizeria și corupția lor și se vor întoarce la asemănarea lor umană inițială. Aceasta îi va permite omenirii să trăiască în prezența lui Dumnezeu, unde pot deveni oameni care Îl ascultă și Îl venerează pe Dumnezeu, încheind planul Lui de gestionare pentru mântuirea speciei umane. Așadar, doar acceptând lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă putem fi curățiți și mântuiți și putem intra în Împărăția cerurilor. În acest punct al părtășiei, toți ar trebui să știe acum de ce doar Hristos din zilele de pe urmă poată să-i confere omului calea spre viața veșnică.

din Răspunsuri la întrebările din scenetă

Domnul Isus este Dumnezeu întrupat, este arătarea lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată” (Ioan 11:26). „Apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică” (Ioan 4:14). Biblia spune: „Cel ce crede în Fiul are viaţa veşnică” (Ioan 3:36). Aceste cuvinte sunt toate adevărul, toate sunt fapte! Deoarece Domnul Isus este Dumnezeu întrupat, El are substanța și identitatea lui Dumnezeu. El Însuși este calea vieții veșnice. Tot ceea ce El spune și face este o manifestare naturală a vieții lui Dumnezeu. Tot ceea ce El exprimă este adevărul și ceea ce Dumnezeu este și are. Deci, Domnul Isus este El Însuși viața veșnică și poate da calea spre viața veșnică. El poate aduce morții înapoi la viață. Crezând în Domnul Isus, noi credem în singurul Dumnezeu adevărat și astfel, putem să primim viața veșnică. Fără îndoială. Învierea lui Lazăr de către Domnul Isus este o dovadă bună că Domnul Isus ne poate da calea vieții veșnice, El are această autoritate. Atunci de ce Domnul Isus n-a acordat calea vieții veșnice în Epoca Harului? Asta, pentru că Domnul Isus a venit să fie răstignit pe cruce pentru a izbăvi omenirea, nu pentru a face lucrarea purificării și a mântuirii, ca în zilele de pe urmă. Lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus s-a ocupat decât de iertarea păcatelor omului, nu și de îndreptarea naturii și a firii lui satanice. Deci, crezând în Domnul, am fost iertați pentru păcatele noastre, dar firea noastră satanică nu a fost în niciun caz curățită. Încă mai păcătuim, ne împotrivim și-L trădăm pe Dumnezeu. După ce am stabilit toate acestea, trebuie să ne fie clar un lucru. Lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus în timpul Epocii Harului a deschis calea pentru lucrarea judecății în zilele de pe urmă, deci, după ce Și-a desăvârșit lucrarea de răscumpărare, El a făgăduit că Se va întoarce din nou printre oameni. Domnul Isus a spus odată: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi şi vă va anunţa lucrurile ce urmează să vină” (Ioan 16:12-13). Din cuvintele Domnului Isus putem vedea că numai atunci când Domnul vine din nou, în zilele de pe urmă, va exprima tot adevărul care purifică și mântuie omul. Aici, „Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul.” Aceste adevăruri sunt exact cele pe care Dumnezeu Atotputernic le exprimă în zilele de pe urmă spre purificarea și mântuirea omenirii. Sunt cuvintele pe care Duhul Sfânt le spune bisericilor, și sunt calea vieții veșnice pe care Dumnezeu a dat-o oamenilor în zilele de pe urmă. De aceea, ca și credincioși în Domnul, nu am putut obține calea vieții veșnice în Epoca Harului. Domnul Isus a spus, „Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată.” Biblia ne mai spune, de asemenea: „Cel ce crede în Fiul are viaţa veşnică.” Dar de fapt, Domnul a spus acest lucru pentru a mărturisi că El Însuși este arătarea lui Dumnezeu. Și numai El poate da omului viață veșnică. Promisiunea Domnului Isus că cei ce cred în El nu vor muri niciodată este o mărturie a autorității lui Dumnezeu. Dumnezeu Însuși este calea vieții veșnice, Dumnezeu este capabil să acorde omului viața veșnică. Aceasta nu înseamnă că omul a primit viața veșnică când a acceptat lucrarea Domnului Isus. Acest lucru nu este greu de înțeles. Dar în cercurile religioase, mulți oameni cred că, atâta timp cât păcatele le sunt iertate, pot intra în Împărăția cerurilor și pot dobândi viața veșnică. Există ceva în cuvântul lui Dumnezeu care să susțină această idee? Domnul Isus nu a spus niciodată nimic în acest sens. Să reflectăm puțin la asta: conform imaginației și concepției noastre, atâta timp cât păcatele ne sunt iertate, putem intra în Împărăția cerurilor și putem dobândi viața veșnică, dar de ce Domnul Isus a proorocit în mai multe rânduri că va veni din nou? Și de ce a spus ucenicilor Săi atâtea profeții și pilde? Aceste profeții și pilde sunt lucruri pe care El le va realiza când vine din nou. E posibil să credem în Domnul de mulți ani, dar încă să nu vedem aceste lucruri în mod clar? Unii oameni doar Îl acceptă pe Domnul, dar nu-I acceptă întoarcerea. Ce fel de problemă este aceasta? Nu este aceasta o trădare a Domnului? Nu-i de mirare că Domnul Isus a spus: „Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăţia Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecaţi de la Mine, voi, cei ce săvârşiţi fărădelegea!»” (Matei 7:21-23). Cuvintele Domnului s-au împlinit în întregime acum. Dacă cineva Îl acceptă numai pe Domnul Isus, dar nu acceptă întoarcerea Lui, este aceasta o persoană care crede cu adevărat în Fiul? Un astfel de om Îl trădează pe Domnul! Adevărații credincioși în Fiul sunt aceia care nu numai cred în Domnul, ci și acceptă întoarcerea Lui, care Îl urmează pe Hristos până la sfârșit. Doar o astfel de persoană poate dobândi viața veșnică. Cei ce cred în Domnul Isus, fără să-L accepte pe Dumnezeu Atotputernic, Îl trădează pe Domnul Isus. Ei cred în Domnul, dar, pentru că nu Îl urmează pe Dumnezeu până la sfârșit, credința lor este inutilă – sunt ca sămânța căzută pe marginea drumului. Domnul Isus îi consideră drept răufăcători, deoarece ei recunosc doar numele Lui, dar nu acceptă și întoarcerea Lui. El a spus: „Niciodată nu v-am cunoscut! Plecaţi de la Mine, voi, cei ce săvârşiţi fărădelegea!” Așadar, acei oameni care sunt astfel condamnați și izgoniți de Domnul, aceia care-I păstrează numai numele, pot dobândi viața veșnică? Cu siguranță că nu vor câștiga nimic. Mai mult, vor coborî în iad și vor fi pedepsiți! Aceasta dezvăluie pe deplin firea dreaptă și sfântă a lui Dumnezeu.

În ciuda faptului că atunci când omul a acceptat răscumpărarea prin Domnul Isus, în Epoca Harului, păcatele i-au fost iertate și a primit dreptul de a se ruga lui Dumnezeu și de a se bucura de harul și binecuvântările Lui, nu se poate nega că, în momentul de față, omul este încă supus naturii sale păcătoase, trăind încă neputincios în păcat, total incapabil să pună cuvântul Domnului în practică și fără niciun adevărat respect și ascultare față de Dumnezeu. Azi, încă putem să-L mințim și să-L înșelăm adeseori pe Dumnezeu, căutând faimă și averi, poftă de bani și urmând moda lumească. Mai cu seamă când lucrarea lui Dumnezeu nu este tocmai potrivit așteptărilor noastre, Îl învinuim, Îl judecăm și chiar ne împotrivim Lui. Astfel de oameni nici nu se pot căi cu adevărat, deci, ar putea ei să obțină aprobarea Domnului? Chiar dacă mulți oameni pot să-L urmeze, să-L mărturisească, chiar să-și sacrifice viețile pentru Domnul și s-au căit cu adevărat, în realitate, a fost purificată firea lor coruptă? Îl cunosc ei cu adevărat pe Domnul? S-au eliberat efectiv de influența Satanei și au fost câștigați de Dumnezeu? Deloc, acest lucru este recunoscut de toată lumea. Acest lucru este suficient pentru a dovedi că lucrarea Domnului Isus în Epoca Harului a fost doar o lucrare de răscumpărare. Cu siguranță nu a fost lucrarea mântuirii și a desăvârșirii din zilele de pe urmă. Cuvintele pe care Domnul Isus le-a exprimat în Epoca Harului au arătat oamenilor doar calea pocăinței, nu și cea a vieții veșnice, iată de ce Domnul Isus a promis că Se va întoarce. Întoarcerea Domnului Isus are menirea de a face lucrarea de a exprima adevărul și de a acorda omului calea vieții veșnice, astfel încât acesta să poată scăpa de sub influența Satanei și să dobândească adevărul ca viață pentru a deveni oameni care Îl cunosc pe Dumnezeu, care ascultă de El și a deveni compatibili cu El, astfel încât să intre în Împărăția cerurilor și să dobândească viața veșnică. Pe temelia lucrării de răscumpărare făcută de Domnul Isus, Dumnezeu Atotputernic Și-a început în zilele de pe urmă lucrarea de judecată pornind de la casa lui Dumnezeu și a exprimat toate adevărurile pentru a purifica și mântui omenirea. El a dezvăluit omenirii firea dreaptă, măreață și de neofensat a lui Dumnezeu, a judecat și a demascat substanța și realitatea coruperii omului de către Satana. El a dezgropat rădăcina răzvrătirii și împotrivirii omului față de Dumnezeu și le-a expus oamenilor toate intențiile și cerințele lui Dumnezeu. În același timp, El a explicat omenirii cu claritate toate adevărurile de care omul are nevoie pentru a primi mântuirea, cum ar fi povestea lăuntrică și substanța tuturor celor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu de mântuire, precum și relația dintre aceste trei etape, diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului, povestea lăuntrică și adevărul Bibliei, taina judecății în zilele de pe urmă, taina răpirii la cer a fecioarelor înțelepte și cea a desăvârșire a biruitorilor, înaintea dezastrelor, taina întrupării lui Dumnezeu și ce înseamnă să credem cu adevărat, să-L ascultăm și să-L iubim pe Dumnezeu, să-L respectăm și să ne ferim de rău pentru a deveni compatibili cu Hristos, să trăim o viață plină de însemnătate și așa mai departe. Aceste adevăruri sunt calea vieții veșnice dăruită de Dumnezeu omenirii în zilele de pe urmă. Așadar, dacă vrem să dobândim adevărul și viața, să fim mântuiți, purificați și desăvârșiți, atunci trebuie să acceptăm și să ascultăm cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic, Hristos al zilelor de pe urmă. Aceasta este singura cale prin care putem ajunge la adevăr și la viață.

Să citim câteva pasaje din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „Dumnezeu Însuși este viața și adevărul, iar viața Lui și adevărul coexistă. Cei care sunt incapabili să dobândească adevărul nu vor câștiga niciodată viața. Fără îndrumare, sprijin și furnizarea adevărului, vei dobândi doar slove, doctrine și, mai mult decât atât, moartea. Viața lui Dumnezeu este mereu prezentă, iar adevărul și viața Lui coexistă. Dacă nu poți găsi sursa adevărului, atunci nu vei dobândi hrana vieții; dacă nu poți dobândi darul vieții, atunci, cu siguranță, nu vei avea adevărul și, astfel, în afară de imaginații și concepții, întregul tău corp nu va fi nimic altceva decât trup, trupul tău împuțit. Să știi, cuvintele din cărți nu sunt considerate viață, istoria scrisă nu poate fi considerată ca adevăr, iar doctrinele din trecut nu pot servi drept istorisire a cuvintelor rostite în prezent de Dumnezeu. Doar ceea ce este exprimat de Dumnezeu atunci când vine pe pământ și trăiește printre oameni este adevărul, viața, voia lui Dumnezeu și modul Său actual de a lucra. Dacă aplici consemnările cuvintelor rostite de Dumnezeu din veacurile trecute în prezent, atunci tu ești un arheolog și cel mai bun mod de a te descrie este ca pe un expert în patrimoniul istoric. Acest lucru se întâmplă deoarece tu ai crezut mereu în urmele lucrării pe care Dumnezeu a săvârșit-o în timpurile ce au trecut, crezi doar în umbra lui Dumnezeu lăsată de atunci când a lucrat mai înainte printre oameni și crezi doar în calea pe care a dăruit-o Dumnezeu discipolilor Lui în vremurile trecute. Tu nu crezi în direcția lucrării lui Dumnezeu de astăzi, nu crezi în chipul slăvit al lui Dumnezeu de astăzi și nu crezi în calea adevărului exprimat în prezent de către Dumnezeu. Și astfel ești, fără îndoială, un visător complet deconectat de realitate. Dacă încă te mai agăți de cuvinte care nu pot aduce viață omului, atunci ești o bucată de ramură uscată[a], fără speranță, deoarece ești prea conservator, prea refractar, prea insensibil în fața rațiunii!” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup).

Hristos din zilele de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este calea prin care omul va dobândi viața și singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos în zilele de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să pășești prin porțile Împărăției cerurilor, deoarece tu ești atât o marionetă, cât și un prizonier al istoriei. Cei care sunt controlați de norme, de slove și sunt încătușați de istorie, nu vor fi niciodată capabili să dobândească viața și nu vor putea niciodată să câștige calea veșnică a vieții. Acest lucru se întâmplă deoarece tot ceea ce au ei este o apă murdară de care s-au agățat de mii de ani, spre deosebire de apa vieții, care se revarsă din tron. Cei cărora nu li se dau provizii de apa vieții vor rămâne pentru eternitate cadavre, jucării ale Satanei și fiii iadului. Atunci cum pot ei să-L privească pe Dumnezeu? Dacă doar încerci să te agăți de trecut, doar încerci să menții lucrurile așa cum sunt stând liniștit și nu încerci să schimbi starea de fapt și să renunți la istorie, atunci, asta nu înseamnă că vei fi mereu împotriva lui Dumnezeu? Pașii lucrării lui Dumnezeu sunt uriași și puternici, precum valurile furtunoase și tunetele care bubuie – și, cu toate acestea, tu stai și aștepți pasiv pieirea, rămânând în nebunia ta, fără să faci nimic. În felul acesta, cum poți fi considerat cineva care urmează pașii Mielului? Cum poți justifica Dumnezeul, de care tu te agăți, ca pe un Dumnezeu mereu nou și niciodată bătrân? Și cum pot cuvintele din cărțile tale îngălbenite să te poarte către o nouă epocă? Cum pot ele să te conducă pentru a căuta pașii lucrării lui Dumnezeu? Și cum te pot duce ele sus în cer? Ceea ce ții în mâinile tale sunt slove care pot oferi doar o consolare temporară, nu adevărurile care sunt capabile să dea viață. Scripturile pe care le citești pot doar să îți îmbogățească limbajul, nu sunt cuvinte de înțelepciune care te pot ajuta să cunoști viața oamenilor, cu atât mai puțin căile care te pot conduce către desăvârșire. Oare aceste discrepanțe nu îți oferă un motiv de a reflecta? Oare nu îți permit să înțelegi tainele conținute în interior? Ești capabil să te oferi cerului pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu pe cont propriu? Fără venirea lui Dumnezeu, te poți ridica în cer să te bucuri de fericirea în familie cu Dumnezeu? Încă mai visezi acum? Îți sugerez atunci să te oprești din visare și să te uiți la cine lucrează acum, la cine săvârșește lucrarea de mântuire a omului în zilele de pe urmă. Dacă nu faci aceasta, nu vei obține niciodată adevărul și nu vei obține niciodată viața” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup).

Cei care doresc să dobândească viața fără să se bazeze pe adevărul rostit de Hristos sunt cei mai ridicoli oameni de pe pământ, iar cei care nu acceptă calea vieții adusă de Hristos sunt pierduți în fantezie. Și astfel spun că acei oameni care nu-L acceptă pe Hristos din zilele de pe urmă vor fi mereu disprețuiți de Dumnezeu. Hristos este poarta omului către împărăție în timpul zilelor de pe urmă, pe care nimeni nu o poate ocoli. Nimeni nu poate fi desăvârșit de Dumnezeu decât prin Hristos. Crezi în Dumnezeu și astfel trebuie să accepți cuvintele Lui și să te supui căii Lui. Nu trebuie să te gândești doar la a obține binecuvântări fără să primești adevărul sau să accepți acordarea vieții. Hristos vine în timpul zilelor de pe urmă, astfel încât toți cei care cred cu adevărat în El pot să primească viața. Lucrarea Lui este de dragul închiderii vechii epoci și intrării în cea nouă și este calea ce trebuie luată de către toți cei care vor intra în noua epocă. Dacă nu ești capabil să Îl recunoști și, în schimb, Îl condamni, blasfemiezi sau chiar Îl persecuți, atunci ești sortit să arzi pentru eternitate și nu vei intra niciodată în împărăția lui Dumnezeu” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup).

Dumnezeu Atotputernic, Hristos al zilelor de pe urmă, a exprimat toate adevărurile ce vor purifica și vor mântui omenirea. Aceste cuvinte sunt abundente, cuprinzătoare și conțin toată susținerea pe care o oferă Dumnezeu. Ne deschid ochii și ne îmbogățesc cunoștințele, permițându-ne să vedem că Hristos este adevărul, calea și viața și că Hristos este calea vieții veșnice. Cuvintele pe care Dumnezeu le-a exprimat în Epoca Împărăției depășesc cu mult ceea ce s-a spus în Epoca Legii și în Epoca Harului. În special în „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers " din Cuvântul Se arată în trup, Dumnezeu Se face cunoscut pentru prima oară întregii omeniri. De asemenea, este prima dată când omenirea întreagă aude cuvântările Creatorului către toți oamenii. Acest lucru a trimis unde de șoc în întregul univers și a deschis ochii omului. Aceasta este lucrarea judecății înaintea marelui tron alb în zilele de pe urmă. Epoca Împărăției este epoca în care Dumnezeu înfăptuiește lucrarea judecății și este epoca în care firea dreaptă a lui Dumnezeu se manifestă pentru întreaga omenire. Deci, în Epoca Împărăției, Dumnezeu exprimă cuvântul Său, judecând, purificând și desăvârșind omul. El va trimite tot felul de catastrofe asupra omului, răsplătindu-i pe cei buni și pedepsindu-i pe cei răi. El dezvăluie omenirii dreptatea, măreția și mânia lui Dumnezeu. Toate adevărurile pe care Dumnezeu Atotputernic le exprimă pentru a purifica, mântui și desăvârși omul sunt calea vieții veșnice pe care Dumnezeu o dăruiește omului în zilele de pe urmă. Aceste adevăruri sunt apa din râul vieții ce izvorăște din tronul lui Dumnezeu. Așadar, în credința noastră în Dumnezeu, dacă vrem să dobândim calea vieții veșnice, să fim răpiți la cer și să intrăm în Împărăția cerurilor, trebuie să acceptăm lucrarea judecății lui Dumnezeu Atotputernic, Hristos al zilelor de pe urmă, precum și judecata și mustrarea cuvintelor Sale. Numai astfel putem să dobândim lucrarea Duhului Sfânt, să aflăm și să înțelegem adevărul, să obținem purificarea și să fim mântuiți. Doar cei ce se supun judecății și mustrării lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă au dreptul să intre în Împărăția lui Dumnezeu. Aceasta este o realitate absolută! Dacă vom continua să ne menținem propriile noțiuni religioase, în cele din urmă noi vom fi cei care vor ieși în pierdere. Fecioarele înțelepte se concentrează numai pe căutarea adevărului și pe ascultarea cuvintelor lui Dumnezeu, dar fecioarele nechibzuite ascultă doar de scrierile Bibliei, de ideile și imaginația lor proprie, fără să caute adevărul sau să asculte glasul lui Dumnezeu. Până ce, într-o zi, vor cunoaște dintr-o dată nenorocirea, cu plânsul și scrâșnirea dinților, dar atunci căința le va fi deșartă. Deci, toți cei care nu-L acceptă pe Dumnezeu Atotputernic vor cunoaște nenorocirile și vor fi pedepsiți. Așa a poruncit Dumnezeu și nimeni nu poate schimba asta. În special cei ce condamnă vehement lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă au fost deja dezvăluiți de Dumnezeu ca fiind anticriștii zilelor de pe urmă – aceștia vor suferi pedeapsa veșnică și nu vor mai avea ocazia de a-L întâlni pe Dumnezeu. Este limpede că lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic, în zilele de pe urmă, este aceea de a-i tria pe oameni în funcție de felul lor, de a le determina soarta și de a încheia epoca. Astăzi suntem în măsură să acceptăm lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, fapt prin care am dobândit cu adevărat harul și mila Lui. Acesta este înălțarea supremă prin Dumnezeu! Ar trebui să-I mulțumim cu toții lui Dumnezeu Atotputernic!

Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”

Note de subsol:

a. O bucată de ramură uscată: expresie chinezească, cu sensul de „fără speranță”.

Anterior: Întrebarea 22: Domnul Isus a fost răstignit pe cruce ca jertfă de păcat pentru om, astfel răscumpărându-ne de păcat. Dacă ne îndepărtăm de Domnul Isus și credem în Dumnezeu Atotputernic, nu ar fi acest lucru o trădare a Domnului Isus? Nu ar fi apostazie?

Înainte: Întrebarea 24: Tu ești martor că Dumnezeu Atotputernic este Dumnezeu întrupat care, în prezent, Își face lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, dar pastorii religioși și prezbiterii spun că lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic este, de fapt, lucrarea unei ființe omenești și că, pe deasupra, mulți oameni care nu cred în Domnul Isus spun, de asemenea, că însuși creștinismul este doar credință într-un om. Noi tot nu putem discerne care, mai exact, este diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului, așa că te rugăm să ai părtășie cu noi în privința aceasta.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte