1

Privindu-L pe Dumnezeu cum pleacă, inima mi se frânge.

Clipe din trecut mi se derulează în minte, învățăturile lui Dumnezeu îmi răsună în urechi.

Nu fi trist, nu te simți nefericit.

În momentul despărțirii noastre, îmi doresc să-ncredințez atât de multe cuvinte din inima mea.

O, Dumnezeule, o, Dumnezeule, iubite Dumnezeu!

Când ne vom reîntâlni, când Îți vom mai auzi învățăturile?

2

Mă mistui de dorul lui Dumnezeu, cu inima plină de remușcări.

E greu să te revanșezi pentru atât de multe fărădelegi, o datorie lăsată-n inima mea.

Cuvintele lui Dumnezeu mă judecă și mă îmbărbătează.

El mă sfătuiește de nenumărate ori și mă-nvață răbdător;

Cuvintele Lui îmi călăuzesc fiecare pas înainte.

O, Dumnezeule, o, Dumnezeule, iubite Dumnezeu!

Inimile noastre tânjesc după Tine, Îți întâmpinăm arătarea în public.

3.

Mă mistui după harul lui Dumnezeu, tânjind după El.

Străbat cu Dumnezeu mari greutăți și pericole; la necaz, Îi simt mai profund iubirea.

Rușine și lacrimi, chin și durere.

În toiul greutăților și-al rafinării, cuvintele lui Dumnezeu sunt cu mine;

Rămân neclintit în mărturia mea și sunt victorios asupra Satanei.

O, Dumnezeule, o, Dumnezeule, iubite Dumnezeu!

Fie ca Tu să ne veghezi întotdeauna, ca să trăim în îmbrățișarea iubirii Tale.

4

Aș putea să vorbesc la nesfârșit despre momente trecute împărtășite.

Totuși, lacrimile îmi umplu ochii, iar eu sunt fără cuvinte, amintindu-mi în inima mea de povețele lui Dumnezeu.

Mă duc la capătul lumii, în adâncurile mării.

Indiferent cât de anevoioasă e călătoria, nu mă voi abate din a-mi încheia misiunea.

O, Dumnezeule, o, Dumnezeule, iubite Dumnezeu!

Tu ești pentru totdeauna Dumnezeul nostru, Te vom iubi și-Ți vom aparține mereu.