Care sunt consecințele faptului că o persoană crede în Dumnezeu în religie și că este supusă înșelăciunii și controlului fariseilor și antihriștilor? Poate o persoană să fie mântuită de Dumnezeu dacă aceasta crede astfel în Dumnezeu?

septembrie 20, 2019

Versete din Biblie pentru referințe:

Sunt nişte călăuze oarbe (pentru cei orbi). Şi dacă un orb călăuzeşte un alt orb, amândoi vor cădea în groapă(Matei 15:14).

Cei ce conduc acest popor îl duc în rătăcire, iar cei ce sunt conduşi de ei sunt pierduţi(Isaia 9:16).

Poporul Meu este nimicit din lipsă de cunoştinţă. […] Cu cât s-au înmulţit preoţii, cu atât au păcătuit mai mult împotriva Mea. Ei au dat slava lor în schimbul ruşinii. Ei se hrănesc cu păcatele poporului Meu şi le savurează sufletul după fărădelegile lui. Dar şi preotul va avea aceeaşi soartă cu cea a poporului: îi voi pedepsi pe amândoi după căile lor, le voi răsplăti după faptele lor(Osea 4:6-9).

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Lucrarea din mintea omului este foarte ușor de realizat de către el. Pastorii și liderii din lumea religioasă, de exemplu, se bazează pe darurile și pozițiile lor pentru a-și săvârși lucrarea. Oamenii care îi urmează pentru o perioadă lungă vor fi infectați de darurile lor și vor fi influențați de ceea ce sunt ei. Ei se concentrează pe darurile, abilitățile și cunoștințele oamenilor și acordă atenție unor lucruri supranaturale și multor doctrine profunde și nerealiste (desigur, aceste doctrine profunde sunt inaccesibile). Ei nu se concentrează pe schimbările firii omului, ci mai degrabă se concentrează asupra formării modului de a predica și asupra abilităților de lucru ale oamenilor, îmbunătățind cunoștințele oamenilor și doctrinele religioase bogate. Ei nu se concentrează pe cât de mult se schimbă firea omului sau cât de mult înțeleg oamenii adevărul. Ei nu se preocupă de esenţa omului, cu atât mai puțin încearcă să cunoască starea normală și anormală a oamenilor. Ei nu contracarează noțiunile oamenilor și nu își dezvăluie noțiunile, cu atât mai puțin nu le corectează lipsurile sau corupția. Majoritatea oamenilor care îi urmează îi servesc prin darurile lor naturale, iar ceea ce exprimă ei este cunoaștere și un adevăr religios neclar, care nu au legătură cu realitatea și sunt complet incapabile să îi ofere omului viață.

Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului”

Cei care nu au fost judecați nu exprimă decât trupul uman și gânduri, amestecate cu multă inteligență umană și talente înnăscute. Nu este expresia corectă a omului cu privire la lucrarea lui Dumnezeu. Oamenii care îi urmează sunt aduși în fața lor prin calibrul lor înnăscut. Deoarece ei exprimă prea multe viziuni și experiențe ale omului, care sunt aproape detașate de sensul inițial al lui Dumnezeu și deviază prea mult de la acesta, lucrarea acestui tip de persoană nu are capacitatea de a aduce oamenii în fața lui Dumnezeu, ci înaintea sa. Deci, cei care nu au fost supuși judecății și mustrării nu sunt calificați pentru a săvârși lucrarea lui Dumnezeu. Lucrarea unui lucrător calificat îi poate aduce pe oameni pe calea dreaptă şi le poate permite să pătrundă mai profund adevărul. Lucrarea pe care el o săvârșește îi poate aduce pe oameni înaintea lui Dumnezeu. În plus, lucrarea pe care el o săvârșește poate varia de la individ la individ și nu este condiţionată de reguli, oferindu-le oamenilor eliberare și libertate. Mai mult, ei pot să se dezvolte treptat în viață, să pătrundă din ce în ce mai mult în adevăr. Lucrarea unui muncitor necalificat nu este la înălțime, lucrarea lui este prostească. El le poate doar impune oamenilor reguli; ceea ce le cere el oamenilor nu diferă de la individ la individ; el nu lucrează conform nevoilor reale ale oamenilor. În acest tip de lucrare, există prea multe reguli și doctrine și nu îi poate aduce pe oameni la realitate sau la practica normală a dezvoltării în viață. Acest lucru doar le poate permite oamenilor să respecte câteva reguli fără valoare. Acest tip de îndrumare poate doar să-i ducă pe oameni pe căi greșite. El te conduce să devii ca el; el te poate aduce către ceea ce are și este el.

Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului”

Există în biserică mulţi oameni care nu au discernământ, iar când are loc ceva înşelător, ei doar stau de partea Satanei. Când sunt numiţi lacheii Satanei, ei se simt foarte nedreptăţiţi. Iar unii ar putea spune că ei nu au discernământ, dar ei mereu stau de partea fără adevăr. Nu a existat niciun moment critic când ei au stat de partea adevărului, nicio singură dată când s-au ridicat şi au susținut adevărul, deci chiar sunt fără discernământ? De ce sunt tot timpul de partea Satanei? De ce nu spun niciodată vreun cuvânt care să fie drept sau rezonabil pentru adevăr? Este oare această situaţie creată de confuzia lor momentană? Cu cât o persoană are mai puţin discernământ, cu atât este mai greu să stea de partea adevărului. Ce arată asta? Nu arată oare că aceia fără discernământ iubesc răul? Nu arată că aceia fără discernământ sunt odraslele loiale ale Satanei? Cum se face că întotdeauna pot sta de partea Satanei şi să vorbească aceeași limbă ca şi acesta? Fiecare cuvânt şi faptă a lor şi expresiile lor dovedesc cu vârf şi îndesat că ei nu iubesc adevărul, ci sunt de fapt oameni care urăsc adevărul. Faptul că pot sta de partea Satanei dovedeşte cu vârf şi îndesat că Satana îi iubeşte cu adevărat pe aceşti diavoli josnici care luptă de dragul Satanei toată viaţa lor. Nu sunt oare aceste fapte foarte clare? Dacă ești cu adevărat unul care iubește adevărul, atunci de ce nu ai niciun respect faţă de cei care practică adevărul, şi de ce îi urmezi imediat pe aceia care nu practică adevărul în secunda în care îşi schimbă puţin înfăţişarea? Ce tip de problemă este aceasta? Nu îmi pasă dacă ai discernământ sau nu, nu îmi pasă cât de mare este preţul pe care l-ai plătit, nu îmi pasă cât de mari sunt forţele tale şi nu îmi pasă dacă eşti un șarpe local infam sau un lider care poartă steagul. Dacă forţele tale sunt mari, atunci este doar cu ajutorul puterii Satanei; dacă prestigiul tău este mare, atunci aceasta este pentru că sunt prea mulţi în jurul tău care nu practică adevărul; dacă nu ai fost expulzat, atunci aceasta se întâmplă deoarece acum nu este momentul pentru lucrarea de expulzare, ci este timpul pentru lucrarea de eliminare. Nu este nicio grabă să te expulzez acum. Trebuie doar să aştept să vină acea zi după ce ai fost eliminat pentru a te pedepsi. Oricine nu practică adevărul va fi eliminat!

Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”

Uitați-vă bine la liderii fiecărei confesiuni – toți sunt aroganți și neprihăniți de sine și interpretează Biblia în afara contextului și potrivit cu propria lor imaginație. Toți se bazează pe talente și erudiție pentru a-și face lucrarea. Oare, dacă ar fi incapabili de a predica ceva, i-ar urma acei oameni? Ei posedă, la urma urmei, ceva cunoaștere și pot predica despre vreo doctrină sau știu cum să-i convingă pe alții și cum să folosească unele artificii. Le folosesc pentru a-i aduce pe oameni înaintea lor și a-i înșela. Acei oameni cred în Dumnezeu cu numele, dar, în realitate, ei își urmează liderii. Dacă întâlnesc pe cineva care predică adevărata cale, unii dintre ei spun: „Trebuie să-l consultăm pe liderul nostru cu privire la credință”. Credința lor trebuie să treacă prin filtrul unei ființe umane; nu este aceasta o problemă? Atunci, ce au devenit acei lideri? Nu au devenit ei farisei, păstori falși, antihriști și obstacole pentru acceptarea de către oameni a adevăratei căi? […]

În credința oamenilor în Dumnezeu, fie că obișnuiau să-i urmeze pe alții, fie că nu mulțumeau voia lui Dumnezeu, ei trebuie, în cele din urmă , să vină înaintea lui Dumnezeu în timpul acestei etape finale. Dacă ai fundamentul faptului de a fi trecut prin această etapă a lucrării și, totuși, continui să-i urmezi pe alții, atunci vei fi de neiertat și vei sfârși întocmai ca Pavel.

Fragment din „Numai urmărirea adevărului este adevărata credință în Dumnezeu” în Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos

Dacă există mai mulți șerpi locali infami într-o biserică, precum şi nişte „muşte” mărunte care îi urmează pe cei care nu au niciun fel de discernământ, dacă cei din biserică nu pot încă să se lepede de legăturile şi manipularea acestor şerpi după ce au văzut adevărul, atunci aceşti nesăbuiți vor fi eliminaţi în final. Deși aceste muște mărunte nu au făcut poate nimic teribil, ele sunt şi mai îndrăzneţe, şi mai şmechere şi evazive şi toţi cei asemenea vor fi eliminaţi. Nu va rămâne niciunul! Aceia care îi aparţin Satanei se vor întoarce la Satana, în timp ce aceia care aparţin lui Dumnezeu vor merge cu siguranţă în căutarea adevărului; acest lucru este determinat de natura lor. Fie ca toți cei care îl urmează pe Satana să piară! Niciun pic de milă nu va fi arătată acestor oameni. Fie ca toți cei care caută adevărul să obţină înzestrare și să le fie permis să se bucure de cuvântul lui Dumnezeu după placul inimii lor. Dumnezeu este drept; El nu îi tratează cu nedreptate pe oameni. Dacă eşti un demon, atunci vei fi incapabil să practici adevărul. Dacă eşti unul care caută adevărul, atunci este sigur că nu vei fi luat captiv de Satana – aceasta este dincolo de orice îndoială.

Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”

Datorită vicleniei lor josnice, aceia fără discernământ vor fi ruinați de oameni răi şi vor fi conduşi pe căi greşite de oameni răi şi nu se vor putea întoarce. Aceşti oameni ar trebui să fie trataţi astfel, căci nu iubesc adevărul, pentru că sunt incapabili să stea de partea adevărului, pentru că urmează oameni răi, ei stau de partea oamenilor răi şi pentru că complotează cu oameni răi şi Îl sfidează pe Dumnezeu. Ei ştiu foarte bine că acei oameni răi radiază răutate, dar ei îşi împietresc inimile şi îi urmează, mişcându-se împotriva adevărului. Acei oameni care nu practică adevărul, ci care fac lucruri distructive şi abominabile, oare nu fac toți rău? Deşi printre ei sunt cei care se prezintă precum regi şi sunt cei care merg în urma lor, nu sunt oare naturile lor sfidătoare de Dumnezeu toate la fel? Ce scuză pot avea pentru a spune că Dumnezeu nu îi salvează? Ce scuză pot avea pentru a spune că Dumnezeu nu este drept? Nu este oare propriul lor rău cel care îi va distruge? Nu este oare propria lor răzvrătire cea care îi va trage în jos în iad? Aceia care practică adevărul vor fi salvaţi în final şi desăvârşiţi prin adevăr. Aceia care nu practică adevărul, în final, vor invita ruinarea prin adevăr. Acestea sunt sfârşiturile care îi aşteaptă pe cei care practică adevărul şi pe cei care nu o fac.

Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul”

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Conținut similar

Contactează-ne pe Messenger