Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

`

Toți cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt aceia care I se împotrivesc lui Dumnezeu

A înțelege scopul lucrării lui Dumnezeu, ce efect trebuie să aibă aceasta în oameni și voia lui Dumnezeu față de oameni, este ceea ce ar trebui să realizeze fiecare om care Îl urmează pe Dumnezeu. Acum, ceea ce lipsește tuturor oamenilor este cunoașterea lucrării lui Dumnezeu. Omul nici nu cuprinde, nici nu înțelege exact ce constituie faptele lui Dumnezeu în om, toată lucrarea lui Dumnezeu și voia lui Dumnezeu de la crearea lumii. Această inadecvare nu este întâlnită doar în lumea religioasă, ci mai mult în toți cei ce cred în Dumnezeu. Când vine ziua în care Îl vezi pe Dumnezeu cu adevărat și pricepi înțelepciunea lui Dumnezeu; când vezi toate faptele lui Dumnezeu și recunoști ceea ce este Dumnezeu și ce are El; când vezi abundența Lui, înțelepciunea, minunăția și întreaga Sa lucrare în oameni, atunci vei fi ajuns la o credință de succes în Dumnezeu. Când se spune despre Dumnezeu că este atotcuprinzător și plin de abundență, ce se înțelege prin atotcuprinzător? Și ce se înțelege prin abundență? Dacă nu înțelegi, nu te poți considera un credincios al lui Dumnezeu. De ce spun că cei din lumea religioasă nu cred în Dumnezeu și sunt răufăcători, la fel ca diavolul? Atunci când spun că sunt răufăcători, este pentru că ei nu înțeleg voia lui Dumnezeu și nu-I văd înțelepciunea. Dumnezeu nu le revelează niciodată lucrarea Lui; sunt oameni orbi care nu văd faptele lui Dumnezeu. Sunt aceia părăsiți de Dumnezeu și care nu beneficiază deloc de grija și protecția lui Dumnezeu, cu atât mai puțin de lucrarea Duhului Sfânt. Aceia fără lucrarea lui Dumnezeu sunt răufăcători și stau împotriva lui Dumnezeu. Aceia care eu spun că sunt împotriva lui Dumnezeu sunt aceia care nu Îl cunosc pe Dumnezeu, aceia care Îl recunosc prin cuvinte goale, dar cu toate acestea, nu Îl cunosc, aceia care Îl urmează pe Dumnezeu, dar, cu toate acestea, nu Îl ascultă și aceia care se desfată în harul lui Dumnezeu, dar, cu toate acestea, nu Îi pot fi martori. Fără o înțelegere a scopului lucrării lui Dumnezeu și a lucrării lui Dumnezeu în oameni, oamenii nu pot fi în acord cu inima lui Dumnezeu și nu Îi pot fi martori lui Dumnezeu. Motivul pentru care oamenii se împotrivesc lui Dumnezeu își are originea, pe de o parte, în firea stricată a oamenilor și, pe de altă parte, în ignoranța față de Dumnezeu și lipsa de înțelegere a principiilor lucrării lui Dumnezeu și a voii Lui față de oameni. Aceste două aspecte se îmbină într-o istorie a împotrivirii oamenilor față de Dumnezeu. Cei începători în credință se împotrivesc lui Dumnezeu pentru că o astfel de împotrivire este în natura lor, în timp ce, împotrivirea față de Dumnezeu a celor care au mulți ani în credință rezultă din ignoranța lor față de Dumnezeu, pe lângă firea lor stricată. Înainte ca Dumnezeu să devină trup, măsura după care se constata dacă un om se împotrivea lui Dumnezeu, era dacă ținea legile lăsate de Dumnezeu din cer. De exemplu, în Epoca Legii, cei care nu țineau legile lui Iahve erau aceia care se împotriveau lui Dumnezeu; cei care furau jertfele lui Iahve și cei care se opuneau celor plăcuți de Iahve, erau aceia care se împotriveau lui Dumnezeu și erau uciși cu pietre; cei care nu își respectau tatăl sau mama și cei care loveau sau blestemau pe cineva erau aceia care nu păzeau legile. Și toți aceia care nu păzeau legile lui Iahve erau aceia care I se împotriveau. În Epoca Harului, situația s-a schimbat: oricine se opunea lui Isus, se opunea lui Dumnezeu și cei care nu ascultau cuvintele rostite de Isus erau aceia care se opuneau lui Dumnezeu. În această epocă, a devenit tot mai clar definit și mai real ce înseamnă „împotrivirea față de Dumnezeu”. Pe când Dumnezeu nu devenise încă trup, măsura împotrivirii oamenilor față de Dumnezeu se stabilea în funcție de faptul dacă oamenii se închinau și apelau la Dumnezeul invizibil din ceruri. Definiția „împotrivirii față de Dumnezeu” la acea vreme, nu era atât de reală, pentru că oamenii nu Îl puteau vedea pe Dumnezeu, nici nu puteau cunoaște imaginea lui Dumnezeu sau cum a lucrat sau a vorbit El. Oamenii nu aveau nicio concepție cu privire la Dumnezeu și credința lor în Dumnezeu era una nedeslușită, pentru că El nu Se arătase oamenilor. Prin urmare, Dumnezeu nu a condamnat oamenii și nu a cerut mult de la ei, indiferent cum credeau aceștia în Dumnezeu în imaginația lor, pentru că ei nu puteau să Îl vadă deloc pe Dumnezeu. Când Dumnezeu devine trup și vine să lucreze printre oameni, cu toții Îl văd pe Dumnezeu, Îi aud cuvintele și văd faptele lui Dumnezeu în trup. La acea vreme, toate concepțiile oamenilor se transformau în nimic. Cât despre cei care Îl văd pe Dumnezeu arătându-Se în trup, toți cei care au supunere în inimi, nu vor fi condamnați, în timp ce aceia care se opun dinadins Lui vor fi considerați adversari ai lui Dumnezeu. Astfel de oameni sunt antihriști și sunt dușmani care se opun intenționat lui Dumnezeu. Cei care au concepții cu privire la Dumnezeu, dar cu toate acestea ascultă cu bucurie, nu vor fi condamnați. Dumnezeu condamnă omul pe baza intențiilor și acțiunilor lui, niciodată pentru gândurile și ideile lui. Dacă omul ar fi fost condamnat pe o astfel de bază, atunci nici unul nu ar putea scăpa din mâinile pline de urgie ale lui Dumnezeu. Aceia care se împotrivesc în mod deliberat Dumnezeului întrupat, vor fi pedepsiți pentru neascultarea lor. Împotrivirea lor deliberată față de Dumnezeu vine din concepțiile lor față de El, care duc la tulburarea lucrării lui Dumnezeu. Astfel de oameni opun rezistență și distrug lucrarea lui Dumnezeu cu bună știință. Ei nu au doar concepții despre Dumnezeu, dar și fac acele lucruri care tulbură lucrarea Lui, motiv pentru care astfel de oameni vor fi condamnați. Aceia care nu se angajează într-o tulburare deliberată a lucrării, nu vor fi condamnați ca și păcătoși, pentru că ei sunt capabili să asculte în mod intenționat și să nu cauzeze perturbare și tulburare. Astfel de oameni nu vor fi condamnați. Cu toate acestea, atunci când oamenii au experimentat mulți ani lucrarea lui Dumnezeu, dacă încă nutresc propriile concepții despre Dumnezeu și rămân incapabili să cunoască lucrarea Dumnezeului întrupat și, în ciuda multor ani de experiență, ei continuă să țină strâns de multe concepții despre Dumnezeu și încă nu sunt capabili să ajungă să Îl cunoască, atunci chiar dacă nu cauzează nicio problemă prin multele lor concepții despre Dumnezeu în inima lor și chiar dacă astfel de concepții nu se ivesc, astfel de oameni nu sunt de folos lucrării lui Dumnezeu. Ei nu sunt capabili să predice Evanghelia sau să Îi fie martori lui Dumnezeu; astfel de oameni nu sunt buni de nimic și sunt imbecili. Pentru că nu Îl cunosc pe Dumnezeu și sunt incapabili să renunțe la concepțiile lor despre Dumnezeu, ei sunt condamnați. Se poate spune astfel: Nu este neobișnuit pentru cei noi în credință să aibă concepții despre Dumnezeu sau să nu cunoască nimic despre El, dar este anormal pentru aceia care au crezut mulți ani și au experimentat mult din lucrarea lui Dumnezeu să aibă astfel de concepții și, cu atât mai mult ca astfel de oameni să nu aibă cunoaștere despre Dumnezeu. Rezultatul unei astfel de stări anormale este condamnarea unor astfel de oameni. Astfel de oameni anormali nu sunt buni de nimic; sunt aceia care se împotrivesc cel mai mult lui Dumnezeu și care s-au bucurat în zadar de harul lui Dumnezeu. Toți oamenii de acest fel vor fi eliminați la sfârșit!

Aceia care nu înțeleg scopul lucrării lui Dumnezeu sunt aceia care se opun lui Dumnezeu și, chiar mai mult, aceia care sunt conștienți de scopul lucrării lui Dumnezeu, dar nu caută să-L mulțumească pe Dumnezeu. Cei care citesc Biblia în bisericile mari, recită Biblia în fiecare zi și, totuși, niciunul nu înțelege scopul lucrării lui Dumnezeu. Niciunul nu este capabil să-L cunoască pe Dumnezeu; mai mult, niciunul nu este în concordanță cu inima lui Dumnezeu. Toți sunt oameni netrebnici, ticăloși, fiecare crezându-se la înălțime ca să-L învețe pe Dumnezeu. Deși ei flutură numele lui Dumnezeu, ei I se opun voit. Cu toate că ei se denumesc credincioși ai lui Dumnezeu, ei sunt cei care mănâncă trupul și beau sângele omului. Toți astfel de oameni sunt diavoli care devorează sufletul omului, demoni care îi tulbură intenționat pe cei care încearcă să umble pe calea cea dreaptă, și obstacole în calea celor care Îl caută pe Dumnezeu. Cu toate că ei au „un trup robust” cum vor ști adepții lor că ei sunt antihriști care îi conduc pe oameni contra lui Dumnezeu? Cum vor ști ei că aceștia sunt diavoli vii care caută, pentru un scop anume, suflete ca să le devoreze? Aceia care se cinstesc singuri înaintea lui Dumnezeu sunt cei mai josnici dintre oameni, în timp ce aceia care se smeresc sunt cei mai demni de cinste. Și aceia care cred că știu lucrarea lui Dumnezeu și proclamă lucrarea lui Dumnezeu altora în sunet de fanfară în timp ce ochii le sunt ațintiți asupra Lui – aceștia sunt cei mai ignoranți oameni. Astfel de oameni sunt aceia fără mărturia lui Dumnezeu și aceia care sunt aroganți și îngâmfați. Aceia care cred că au prea puține cunoștințe despre Dumnezeu în ciuda experienței lor reale și a cunoștințelor practice despre Dumnezeu, sunt cei mai iubiți de El. Astfel de oameni au o mărturie adevărată și pot fi cu adevărat desăvârșiți de Dumnezeu. Aceia care nu înțeleg voia lui Dumnezeu sunt adversarii lui Dumnezeu; aceia care înțeleg voia lui Dumnezeu, dar nu practică adevărul sunt adversarii lui Dumnezeu; aceia care mănâncă și beau cuvintele lui Dumnezeu, dar merg împotriva substanței cuvintelor lui Dumnezeu, sunt adversarii lui Dumnezeu; aceia care au concepții despre Dumnezeul întrupat și se răzvrătesc intenționat, sunt adversarii lui Dumnezeu; aceia care Îl judecă pe Dumnezeu, sunt adversarii lui Dumnezeu; și oricine nu este capabil să Îl cunoască pe Dumnezeu și să Îi fie martor, este adversarul lui Dumnezeu. Așa că, ascultați îndemnul meu: Dacă aveți cu adevărat credința să umblați pe această cărare, atunci continuați să o urmați. Dacă nu puteți să vă abțineți de la a vă împotrivi lui Dumnezeu, atunci mai bine vă întoarceți până nu e prea târziu. Altfel, se prevestesc lucruri mai degrabă rele decât bune, pentru că natura voastră e prea stricată. Nu aveți nici un pic de loialitate sau ascultare sau o inimă care însetează după dreptate și adevăr. Și nu aveți nici un strop de dragoste pentru Dumnezeu. S-ar putea spune că starea voastră înaintea lui Dumnezeu este în totală dezordine. Nu reușiți să vă păziți ceea ce ar trebui sau să vorbiți ceea ce ar trebui. Nu sunteți capabili să puneți în practică ceea ce ar trebui și nu sunteți capabili să îndepliniți rolul pe care ar trebui. Nu aveți loialitatea, conștiința, ascultarea sau fermitatea care ar trebui. Nu ați îndurat suferința pe care ar trebui să o îndurați și nu aveți credința care ar trebui. Sunteți lipsiți total de orice merit; aveți respectul de sine necesar pentru a continua să trăiți? Vă spun că e mai bine pentru voi să închideți ochii pentru odihna veșnică, scutindu-L astfel pe Dumnezeu de grija pentru voi și să sufere de dragul vostru. Credeți în Dumnezeu, dar nu Îi cunoașteți voia; mâncați și beți cuvintele lui Dumnezeu, dar nu sunteți capabili să țineți poruncile lui Dumnezeu. Credeți în Dumnezeu, dar nu Îl cunoașteți și trăiți ca și cum nu ați avea un scop la care să năzuiți. Nu aveți nicio valoare și nu aveți niciun scop. Trăiți ca oameni, dar nu aveți nicio conștiință, integritate sau cea mai mică credibilitate. Cum puteți fi considerați oameni? Credeți în Dumnezeu, dar Îl înșelați. Mai mult, luați banii lui Dumnezeu și mâncați din jertfele Lui, dar, la sfârșit, nu arătați nicio apreciere pentru sentimentele lui Dumnezeu sau conștiință față de Dumnezeu. Nu puteți îndeplini nici cea mai neînsemnată dintre poruncile lui Dumnezeu. Prin urmare, cum puteți fi considerați oameni? Mâncarea pe care o mâncați și aerul pe care îl respirați vin de la Dumnezeu, vă bucurați de harul Său, dar, la final, nu aveți nici cea mai mică cunoștință despre Dumnezeu. Dimpotrivă, ați devenit nefolositori care I se împotrivesc lui Dumnezeu. Nu sunteți atunci niște dobitoace cu nimic mai bune decât un câine? Care dintre animale este mai rău decât voi?

Acei pastori și bătrâni care stau la amvon învățând oamenii, sunt adversarii lui Dumnezeu și aliații lui Satana; aceia dintre voi care nu stați la amvon învățând oamenii nu ați fi adversarii și mai mari ai lui Dumnezeu? Mai mult, nu sunteți în înțelegere cu Satana? Aceia care nu înțeleg scopul lucrării lui Dumnezeu, nu știu cum să fie în acord cu inima lui Dumnezeu. Cu certitudine, nu poate fi adevărat pentru aceia care înțeleg scopul lucrării Lui? Lucrarea lui Dumnezeu nu e greșită niciodată; mai degrabă căutarea omului e defectuoasă. Nu cumva acei degenerați, care se împotrivesc voit lui Dumnezeu, sunt mai cumpliți și răuvoitori decât acei pastori și bătrâni? Mulți sunt cei ce se împotrivesc lui Dumnezeu și, printre acei oameni mulți, există diferite tipuri de împotrivire față de Dumnezeu. La fel cum există tot felul de credincioși, există și tot felul de împotrivitori față de Dumnezeu, fiecare diferit de celălalt. Niciunul din aceia care nu recunosc clar scopul lucrării lui Dumnezeu nu poate fi mântuit. Indiferent de modul în care omul poate să se fi împotrivit lui Dumnezeu în trecut, atunci când omul ajunge să înțeleagă scopul lucrării lui Dumnezeu și își dedică eforturile în scopul satisfacerii lui Dumnezeu, păcatele lui de dinainte vor fi șterse complet de către Dumnezeu. Atâta timp cât omul caută și practică adevărul, Dumnezeu nu va ține minte ceea ce a făcut acesta. Mai degrabă, Dumnezeu justifică omul pe baza practicării adevărului de către acesta. Aceasta este dreptatea lui Dumnezeu. Înainte ca omul să-L fi văzut pe Dumnezeu sau să fi experimentat lucrarea Lui, indiferent de cum acționează omul față de Dumnezeu, El nu Își aduce aminte. Cu toate acestea, odată ce omul L-a văzut pe Dumnezeu și a experimentat lucrarea Lui, toate faptele și acțiunile omului sunt scrise în „cronici” de către Dumnezeu, pentru că omul L-a văzut pe Dumnezeu și a trăit în lucrarea Lui.

Când omul a văzut cu adevărat ce are Dumnezeu și ce este El, a văzut supremația Lui și a ajuns să cunoască cu adevărat lucrarea lui Dumnezeu și, mai mult, atunci când vechea fire a omului se schimbă, atunci omul își va fi înlăturat complet firea răzvrătită care se împotrivește lui Dumnezeu. Se poate spune că fiecare om s-a împotrivit odată lui Dumnezeu și fiecare om s-a răzvrătit odată împotriva lui Dumnezeu. Cu toate acestea, dacă intenționezi să Îl asculți pe Dumnezeu întrupat și, de acolo înainte, să satisfaci inima lui Dumnezeu cu loialitatea ta, să practici adevărul care ar trebui, să îți îndeplinești datoria așa cum ar trebui și să păzești regulile care ar trebui, atunci ești unul care e gata să își dea la o parte răzvrătirea pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu și unul care poate fi desăvârșit de Dumnezeu. Dacă ar trebui să refuzi să realizezi ce greșeli faci și nu ai o inimă de pocăință; dacă persiști în căile tale de răzvrătire și nu ai deloc o inimă care să lucreze cu Dumnezeu și să Îl mulțumească pe Dumnezeu, atunci ești un nebun îndărătnic care va fi pedepsit cu siguranță și nu va fi niciodată desăvârșit de Dumnezeu. Dacă așa stau lucrurile, tu ești dușmanul lui Dumnezeu, azi și mâine, și vei rămâne dușmanul lui Dumnezeu în ziua ce vine; vei fi veșnic un adversar al lui Dumnezeu și dușmanul lui Dumnezeu. Cum ar putea Dumnezeu să te elibereze? Este în natura omului să se împotrivească lui Dumnezeu, dar omul nu poate căuta intenționat „secretele” împotrivirii față de Dumnezeu pentru că a-și schimba natura este o sarcină de nedepășit. Dacă aceasta este situația, ar fi mai bine să te îndepărtezi până nu e prea târziu, ca mustrarea să nu devină tot mai aspră în viitor și ca natura ta sălbatică să nu iasă la iveală și să devină de nestăpânit, până când trupul tău de carne va fi eliminat de Dumnezeu, la final. Crezi în Dumnezeu pentru a fi binecuvântat; dacă, la final, doar nenorocirea s-ar abate asupra ta, nu s-ar merita osteneala. Vă îndemn mai bine să vă faceți un alt plan; orice alt exercițiu ar fi mai bun decât credința voastră în Dumnezeu. Cu siguranță există și alte cărări pe lângă aceasta? Nu ați continua să trăiți la fel fără să căutați adevărul? De ce să trăiți astfel, împotrivindu-vă lui Dumnezeu?

Anterior:A avea o fire neschimbată înseamnă a fi în vrăjmășie cu Dumnezeu

Următorul:Cele două întrupări încheie semnificația întrupării

S-ar putea să vă placă și