504. Schimbarea firii omului se îndeplinește prin diferite tipuri de lucrări ale lui Dumnezeu; fără astfel de schimbări în firea omului, omul nu ar fi în stare să aducă mărturie pentru Dumnezeu și nu ar putea fi în acord cu intențiile lui Dumnezeu. Schimbările din firea omului semnifică faptul că omul a fost eliberat din robia Satanei și de influența întunericului și că a devenit, cu adevărat, un model și un specimen al lucrării lui Dumnezeu, un martor al lui Dumnezeu și cineva care e în acord cu intențiile lui Dumnezeu. Astăzi, Dumnezeul întrupat a venit pe pământ să-Și facă lucrarea și cere ca omul să capete cunoaștere despre El, supunere față de El și să fie mărturie pentru El – omul trebuie să cunoască lucrarea practică și normală a lui Dumnezeu, să se supună tuturor cuvintelor și lucrării Sale, care nu sunt în acord cu noțiunile omului, și să aducă mărturie pentru toată lucrarea pe care o săvârșește El ca să-l mântuiască pe om, cât și pentru toate faptele Lui de cucerire a omului. Cei care aduc mărturie pentru Dumnezeu trebuie să aibă cunoaștere despre Dumnezeu; numai acest fel de mărturie este exactă și practică și numai acest fel de mărturie îl poate face de rușine pe Satana. Dumnezeu îi folosește pe cei care au ajuns să-L cunoască trecând prin judecata, mustrarea și emondarea Sa, ca să aducă mărturie pentru El. El îi folosește pe cei care au fost corupți de Satana ca să aducă mărturie pentru El. Îi folosește pe cei a căror fire s-a schimbat și care au dobândit astfel binecuvântările Sale, pentru a aduce mărturie pentru El. El nu are nevoie ca omul să-L laude cu vorba, și nici nu Îi trebuie laudele și mărturia celor din tagma Satanei, care nu au fost mântuiți de El. Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu sunt potriviți să aducă mărturie pentru El și numai cei a căror fire s-a schimbat sunt potriviți să aducă mărturie pentru El. Dumnezeu nu îi va îngădui omului să-I facă numele de rușine în mod voit.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să fie martori pentru El”

505. Firile oamenilor nu pot fi schimbate de oamenii înșiși; ei trebuie să fie supuși judecății, mustrării, încercărilor și rafinării cuvintelor lui Dumnezeu sau să fie emondați și disciplinați prin cuvintele Lui. Doar după aceea pot să ajungă la supunere și loialitate față de Dumnezeu și să nu mai fie superficiali față de El. Sub rafinarea cuvintelor lui Dumnezeu se schimbă firile oamenilor. Doar prin expunerea, judecata, disciplinarea și emondarea din cuvintele Lui nu vor mai îndrăzni ei să acționeze nechibzuit și, în schimb, vor deveni statornici și stăpâni pe sine. Cel mai important lucru este că vor fi capabili să se supună cuvintelor actuale ale lui Dumnezeu și lucrării Sale. Chiar dacă nu este în conformitate cu noțiunile umane, ei vor putea să renunțe la aceste noțiuni și să se supună în mod voit. În trecut, discuțiile despre schimbările firii se refereau, în principal, la a putea să te răzvrătești împotriva propriei persoane, să permiți trupului să sufere, să-ți disciplinezi propriul trup și să te eliberezi de preferințele trupești – ceea ce este un tip de schimbare a firii. Astăzi, toți oamenii știu că adevărata expresie a schimbării firii este să se supună cuvintelor actuale ale lui Dumnezeu și să-I cunoască, cu adevărat, noua lucrare. În acest fel, înțelegerea anterioară bazată pe noțiuni a oamenilor despre Dumnezeu poate fi înlăturată, iar ei pot să dobândească adevărata cunoaștere și supunere față de Dumnezeu – doar aceasta este o expresie autentică a schimbării firii.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cei a căror fire s-a schimbat sunt aceia care au intrat în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu”

506. Schimbarea firii omului începe prin cunoașterea propriei esențe și prin schimbările produse în gândirea lui, în natura și în perspectiva lui mentală – prin schimbări fundamentale. Doar așa vor fi obținute schimbări autentice în firea omului. Sursa principală a firii corupte care apare în om este reprezentată de inducerea în eroare, corupția și otrava Satanei. Omul a fost legat și controlat de Satana și suferă nemaipomenitul rău pe care l-a cauzat Satana gândirii, moralității, înțelegerii și rațiunii lui. Tocmai pentru că lucrurile fundamentale ale omului au fost corupte de Satana și sunt total diferite de cum le-a creat Dumnezeu la început, omul se împotrivește lui Dumnezeu și nu poate să accepte adevărul. Așadar, schimbările în firea omului ar trebui să înceapă cu schimbări la nivelul gândirii, al înțelegerii și al rațiunii, care vor duce la o schimbare a cunoașterii lui Dumnezeu și a cunoașterii adevărului.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „A avea o fire neschimbată înseamnă a fi în vrăjmășie cu Dumnezeu”

507. În viața sa, dacă omul dorește să fie curățit și să obțină schimbări în firea sa, dacă el dorește să trăiască o viață plină de semnificație și să-și îndeplinească datoria de ființă creată, atunci el trebuie să accepte judecata și mustrarea lui Dumnezeu și nu trebuie să permită ca disciplinarea din partea lui Dumnezeu și lovirea din partea lui Dumnezeu să plece de la el, pentru ca el să se poată elibera de manipularea și influența Satanei și să trăiască în lumina lui Dumnezeu. Să știi că mustrarea și judecata lui Dumnezeu reprezintă lumina și lumina mântuirii omului și că nu există nicio binecuvântare mai bună, har mai mare sau protecție mai bună pentru om. Omul trăiește sub influența Satanei și există în trup; dacă nu este curățit și dacă nu primește protecția lui Dumnezeu, atunci omul va deveni tot mai depravat. Dacă el își dorește să-L iubească pe Dumnezeu, atunci el trebuie curățit și mântuit. Petru s-a rugat: „Dumnezeule, când mă tratezi cu bunătate, sunt încântat și simt mângâiere; când mă mustri, simt o mângâiere și o bucurie și mai mare. Deși sunt slab și îndur o suferință nespusă, deși există lacrimi și tristețe, Tu știi că această tristețe este din cauza răzvrătirii mele și din cauza slăbiciunii mele. Plâng pentru că nu Îți pot satisface intențiile, simt amărăciune și regret pentru că sunt insuficient pentru cerințele Tale, dar sunt dispus să ating acest nivel, sunt dispus să fac tot ce pot pentru a Te mulțumi. Mustrarea Ta mi-a adus protecție și mi-a dat cea mai bună mântuire; judecata Ta Îți eclipsează toleranța și răbdarea. Fără mustrarea și judecata Ta, eu nu m-aș bucura de mila și de bunătatea Ta plină de iubire. Astăzi, văd cu atât mai mult că iubirea Ta a depășit cerurile și este mai presus de toate celelalte lucruri. Iubirea Ta nu este doar milă și bunătate plină de iubire; chiar mai mult decât atât, este mustrare și judecată. Am câștigat atât de multe din mustrarea și judecata Ta. Fără mustrarea și judecata Ta, nicio persoană nu ar fi curățită și nicio persoană nu ar putea să trăiască iubirea Creatorului.”

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

508. Dacă dorești să fii desăvârșit, atunci trebuie ca mai întâi să ai bunăvoința lui Dumnezeu, deoarece El îi desăvârșește pe cei care sunt în acord cu intențiile Sale. Dacă-ți dorești să fii în acord cu intențiile lui Dumnezeu, atunci trebuie să ai o inimă care se supune lucrării Sale, trebuie să te străduiești să cauți adevărul și să accepți cercetarea atentă a lui Dumnezeu în toate. S-a supus cercetării atente a lui Dumnezeu tot ce ai făcut tu? Este bun țelul tău? Dacă țelul tău este bun, Dumnezeu te va aprecia; dacă țelul tău este greșit, înseamnă că inima ta nu Îl iubește pe Dumnezeu, ci iubește trupul și pe Satana. De aceea, trebuie să folosești rugăciunea ca pe o cale de a accepta cercetarea atentă a lui Dumnezeu în toate lucrurile. Când te rogi, deși Eu nu stau personal în fața ta, Duhul Sfânt este cu tine, iar tu te rogi atât Mie, cât și Duhului lui Dumnezeu. De ce crezi în acest trup? Crezi pentru că în El se află Duhul lui Dumnezeu. Ai crede în această persoană dacă n-ar avea Duhul lui Dumnezeu? Când crezi în această persoană, crezi în Duhul lui Dumnezeu. Când te temi de această persoană, te temi de Duhul lui Dumnezeu. Credința în Duhul lui Dumnezeu este credința în această persoană, iar credința în această persoană este și credința în Duhul lui Dumnezeu. Când te rogi, simți că Duhul lui Dumnezeu este cu tine și că Dumnezeu Se află în fața ta și, prin urmare, te rogi Duhului Său. Astăzi, cei mai mulți oameni sunt prea speriați să își dezvăluie faptele înaintea lui Dumnezeu; deși Îi poți amăgi trupul, nu Îi poți amăgi Duhul. Orice lucru care nu poate face față cercetării atente a lui Dumnezeu este în dezacord cu adevărul și trebuie lepădat; să procedezi altfel înseamnă să păcătuiești împotriva lui Dumnezeu. De aceea, trebuie să-ți deschizi inima înaintea lui Dumnezeu tot timpul, când te rogi, când vorbești și ai părtășie cu frații și surorile și când îți îndeplinești datoria și îți vezi de treburile tale. Când îți îndeplinești rolul, Dumnezeu este cu tine și, atât timp cât țelul tău este bun și este în favoarea lucrării din casa lui Dumnezeu, El va accepta tot ceea ce faci; de aceea, ar trebui să te dedici cu sinceritate îndeplinirii rolului tău. Când te rogi, dacă ai o inimă iubitoare de Dumnezeu și te afli în căutarea îngrijirii, protecției și cercetării atente a lui Dumnezeu, dacă aceste lucruri sunt țelul tău, rugăciunile tale își vor găsi ascultarea. De exemplu, când te rogi la întâlniri, dacă îți deschizi inima și te rogi lui Dumnezeu și Îi spui tot ce simți fără să ascunzi adevărul, atunci rugăciunile tale vor fi cu siguranță ascultate. Dacă ai o inimă sinceră și iubitoare de Dumnezeu, atunci fă un jurământ lui Dumnezeu: „Doamne, care ești în ceruri și pe pământ și în toate lucrurile, Îți jur: fie ca Duhul Tău să cerceteze tot ce fac, să mă apere și să mă îngrijească tot timpul și facă posibil ca, prin tot ce fac, să stau înaintea Ta. Dacă inima mea ar înceta vreodată să Te iubească sau dacă Te-ar trăda vreodată, atunci să mă mustri și să mă blestemi cu asprime. Nu îmi arăta iertare nici în lumea aceasta și nici în cea care va să vină!” Îndrăznești să faci un astfel de jurământ? Dacă nu îndrăznești, înseamnă că ești sperios și că încă te iubești pe tine însuți. Sunteți hotărâți? Dacă ești într-adevăr hotărât, ar trebui să faci acest jurământ. Dacă ești hotărât să faci un astfel de jurământ, atunci Dumnezeu îți va împlini hotărârea. Când faci un jurământ lui Dumnezeu, El ascultă. Dumnezeu hotărăște dacă ești păcătos sau drept după măsura rugăciunilor și practicii tale. Acesta este procesul de a vă desăvârși și, dacă ai cu adevărat credință în calea spre desăvârșire, atunci vei aduce tot ce faci înaintea lui Dumnezeu și-I vei accepta cercetarea atentă; dacă faci ceva revoltător de rebel sau dacă Îl trădezi pe Dumnezeu, atunci El îți va aduce la împlinire jurământul și, astfel, indiferent ce se abate asupra ta, pierzanie sau mustrare, tu ești vinovat. Ai făcut jurământul, așa că ar trebui să îl respecți. Dacă faci un jurământ, dar nu îl respecți, ești condamnat la pierzanie. Pentru că al tău a fost jurământul, Dumnezeu îți va aduce jurământul la împlinire. Unora le este teamă după ce se roagă și se vaită: „Totul s-a sfârșit! Am pierdut șansa la desfrâu; s-a dus șansa mea de a face lucruri rele; nu mai am șansa să mă dedau poftelor mele lumești!” Acești oameni tot mai iubesc deșertăciunea lumească și păcatul și sunt cu siguranță condamnați la pierzanie.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Dumnezeu îi desăvârșește pe cei care sunt în acord cu intențiile Sale”

509. Există o regulă a desăvârșirii oamenilor de către Dumnezeu, și anume faptul că El te luminează folosind o parte dezirabilă din tine pentru ca tu să ai o cale de a practica și să te poți separa de toate stările negative, ajutând spiritul tău să obțină eliberarea și făcându-te mai capabil să Îl iubești. În acest mod, ești capabil să abandonezi firea coruptă a Satanei. Ești neșlefuit și deschis, dornic să te cunoști pe tine însuți și să pui adevărul în practică. Dumnezeu te va binecuvânta negreșit, așadar, atunci când ești slab și negativ, El te luminează dublu, ajutându-te să te cunoști mai mult, să fii mai dispus să te căiești pentru tine însuți și să fii mai capabil să practici lucrurile pe care ar trebui să le practici. Doar în acest mod inima ta poate să fie împăcată și în tihnă. O persoană care de obicei acordă atenție cunoașterii lui Dumnezeu, care acordă atenție cunoașterii de sine, care acordă atenție propriei practici va fi capabilă să primească frecvent lucrarea lui Dumnezeu, precum și îndrumarea și luminarea Lui. Chiar dacă o astfel de persoană poate fi într-o stare negativă, ea este capabilă să schimbe lucrurile imediat, fie datorită acțiunii conștiinței, fie luminării din cuvântul lui Dumnezeu. Schimbarea firii unei persoane este obținută întotdeauna când aceasta își cunoaște propria stare reală și firea și lucrarea lui Dumnezeu. O persoană care este dispusă să se cunoască pe sine și să se deschidă va fi capabilă să îndeplinească adevărul. Acest tip de persoană este o persoană loială lui Dumnezeu, iar o persoană loială lui Dumnezeu Îl înțelege pe Dumnezeu, fie că această înțelegere este profundă sau superficială, sărăcăcioasă sau din abundență. Aceasta este dreptatea lui Dumnezeu și este ceva ce oamenii dobândesc; este propriul lor câștig. O persoană care are cunoașterea lui Dumnezeu este una care are o bază, care are viziune. Acest tip de persoană este sigură despre trupul lui Dumnezeu și este sigură despre cuvântul lui Dumnezeu și lucrarea lui Dumnezeu. Indiferent cum lucrează sau vorbește Dumnezeu sau cum alți oameni cauzează tulburări, ea poate să rămână pe poziție și să mărturisească ferm pentru Dumnezeu. Cu cât mai mult o persoană este astfel, cu atât mai mult ea poate să îndeplinească adevărul pe care îl înțelege. Deoarece practică întotdeauna cuvântul lui Dumnezeu, aceasta obține mai multă înțelegere a lui Dumnezeu și are hotărârea de a mărturisi întotdeauna ferm pentru Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar cei care se concentrează pe practică pot fi desăvârșiți”

510. Când omul crede în Dumnezeu, dacă dorește să-și transforme propria fire, atunci nu trebuie să se desprindă de viața reală. În viața reală, trebuie să te cunoști pe tine însuți, să te răzvrătești împotriva ta, să practici adevărul și, de asemenea, să înveți principiile, bunul simț și regulile după care să te comporți în toate înainte de a putea obține o transformare treptată. Dacă te concentrezi doar pe cunoașterea teoretică și trăiești doar în mijlocul ceremoniilor religioase, fără să aprofundezi realitatea, fără să pătrunzi adânc în realitate, fără să intri în viața reală, atunci nu vei intra niciodată în realitate, nu te vei cunoaște niciodată pe tine însuți, nici adevărul, nici pe Dumnezeu și vei fi veșnic orb și neștiutor. Lucrarea lui Dumnezeu de a mântui oamenii nu este pentru a le permite să ducă vieți omenești normale după o perioadă scurtă, nici pentru a transforma noțiunile și doctrinele lor greșite. Mai degrabă, scopul Său este de a schimba vechile firi ale oamenilor, de a schimba cu totul vechea lor cale de viață și de a schimba toate felurile lor de gândire și atitudinile mentale depășite. Dacă se concentrează doar pe viața bisericească, omul nu-și va schimba vechile obiceiuri de viață sau vechile moduri în care a trăit atâta vreme. Orice s-ar întâmpla, omul nu trebuie să se detașeze de viața reală. Dumnezeu cere ca oamenii să trăiască umanitatea normală în viața reală, nu doar în viața bisericească; ca ei să trăiască adevărul în viața reală, nu doar în viața bisericească; și ca ei să-și îndeplinească funcțiile în viața reală, nu doar în viața bisericească. Pentru a intra în realitate, o persoană trebuie să îndrepte totul către viața reală. Dacă, în credința în Dumnezeu, oamenii nu pot ajunge să se cunoască pe sine prin intrarea în viața reală și dacă nu pot trăi umanitatea normală în viața reală, atunci vor deveni niște ratați. Cei care se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu sunt cu toții oameni care nu pot intra în viața reală. Sunt cu toții oameni care vorbesc despre omenie, dar trăiesc natura diavolilor. Sunt cu toții oameni care vorbesc despre adevăr, dar trăiesc în schimb prin doctrine. Aceia care nu pot să trăiască adevărul în viața reală sunt cei care cred în Dumnezeu, dar sunt disprețuiți și respinși de El. Trebuie să practici intrarea în viața reală, să-ți cunoști propriile lipsuri, răzvrătirea și ignoranța și să-ți cunoști slăbiciunile și umanitatea anormală. În felul acesta, toate cunoștințele tale vor fi integrate în situația și greutățile tale actuale. Doar acest gen de cunoaștere este real și îți poate îngădui să-ți pricepi cu adevărat condiția și să dobândești transformarea firii.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Discuție despre viața bisericească și viața reală”

511. Să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu, să practici rugăciunea, să accepți povara lui Dumnezeu, să accepți sarcinile pe care ți le încredințează – scopul tuturor acestor lucruri este să îți deschidă calea. Cu cât porți mai multe poveri pentru însărcinarea dată de Dumnezeu, cu atât îți va fi mai ușor să fii desăvârșit de El. Unii oameni nu sunt dispuși să coopereze cu ceilalți în a-L sluji pe Dumnezeu nici măcar atunci când au fost chemați să o facă; aceștia sunt oameni leneși care râvnesc la confort. Cu cât ți se cere mai mult să cooperezi cu ceilalți pentru a sluji, cu atât mai multă experiență vei câștiga. Întrucât ai mai multe poveri și experiențe, vei avea mai multe șanse să fii desăvârșit. De aceea, dacă Îl poți sluji pe Dumnezeu cu sinceritate, atunci vei fi atent la povara lui Dumnezeu; în acest fel, vei avea mai multe șanse să fii desăvârșit de Dumnezeu. Doar un asemenea grup de oameni sunt în curs de desăvârșire în acest moment. Cu cât Duhul Sfânt te atinge mai mult, cu cât îți vei petrece mai mult timp atent la povara lui Dumnezeu, cu atât vei fi desăvârșit mai mult de Dumnezeu și cu atât vei fi câștigat mai mult de El – până când, în final, vei deveni o persoană folosită de Dumnezeu. În acest moment, sunt unii oameni care nu poartă nicio povară pentru Biserică. Acești oameni sunt delăsători și neglijenți și nu le pasă decât de propriul trup. Sunt extrem de egoiști și, în plus, orbi. Nu vei duce nicio povară dacă nu poți înțelege limpede acest lucru. Cu cât ești mai atent la intențiile lui Dumnezeu, cu atât este mai mare povara pe care ți-o va încredința Dumnezeu. Oamenii egoiști nu sunt dispuși să pătimească astfel de lucruri; ei nu doresc să plătească prețul și, drept urmare, vor rata șansa de a fi desăvârșiți de Dumnezeu. Nu își fac rău singuri? Dacă ești o persoană atentă la intențiile lui Dumnezeu, vei ajunge să porți înlăuntrul tău o povară adevărată pentru Biserică. De fapt, în loc să o numim o povară pe care o porți pentru Biserică, ar fi mai bine să îi spunem o povară de dragul propriei tale vieți, deoarece scopul acestei poveri pe care vei ajunge să o porți pentru Biserică îți este ție de folos pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu prin astfel de experiențe. De aceea, toți cei care poartă cea mai grea povară pentru Biserică și toți cei care poartă povara pentru intrarea în viață sunt cei care vor fi desăvârșiți de Dumnezeu. Ai înțeles limpede acest lucru? Dacă Biserica de care aparții este împrăștiată ca nisipul, dar tu nu ești îngrijorat sau neliniștit, și chiar te faci că nu vezi când frații și surorile nu mănâncă și nu beau cuvintele lui Dumnezeu în mod normal, atunci tu nu porți nicio povară. Astfel de oameni nu sunt plăcuți lui Dumnezeu. Cei plăcuți lui Dumnezeu sunt înfometați și însetați de dreptate și sunt atenți la intențiile Lui. De aceea, ar trebui să deveniți atenți la povara lui Dumnezeu, aici și acum. Nu trebuie să așteptați ca firea dreaptă a lui Dumnezeu să fie revelată nenumăraților oameni înainte ca voi să deveniți atenți la povara lui Dumnezeu. Nu ar fi prea târziu atunci? Acum este momentul prielnic să fii desăvârșit de Dumnezeu. Dacă lași această șansă să îți scape printre degete, vei regreta tot restul vieții tale, așa cum Moise nu a putut să pătrundă în țara bună a Canaanului și a regretat acest lucru tot restul vieții sale, murind plin de remușcări. Când firea dreaptă a lui Dumnezeu se va fi revelat nenumăratelor popoare, vei regreta nespus. Chiar dacă Dumnezeu nu te mustră, te vei mustra singur din cauza remușcărilor tale. Unii nu sunt convinși de acest lucru, dar, dacă nu crezi, așteaptă și ai să vezi. Există unii oameni al căror singur scop este împlinirea acestor cuvinte. Ești dispus să te jertfești de dragul acestor cuvinte?

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Fiți atenți la intențiile lui Dumnezeu pentru a atinge desăvârșirea”

512. Duhul Sfânt are o cale de parcurs în fiecare persoană și dă fiecărei persoane ocazia de a fi desăvârșită. Prin negativitatea ta, ești pus să îți cunoști propria corupție și atunci, prin alungarea negativității, vei găsi o cale de a practica; toate acestea sunt căi prin care ești desăvârșit. În plus, prin îndrumarea continuă și iluminarea unor lucruri pozitive din interiorul tău, îți vei îndeplini în mod proactiv funcția, vei crește în înțelegere și vei câștiga discernământ. Când condițiile tale sunt bune, ești deosebit de dornic să citești cuvântul lui Dumnezeu și deosebit de dornic să te rogi lui Dumnezeu și poți face legătura între predicile pe care le auzi și propria ta stare. În astfel de momente, Dumnezeu te luminează și te iluminează din interior, făcându-te să realizezi anumite lucruri ale aspectului pozitiv. Acesta este felul în care ești desăvârșit în aspectul pozitiv. În stări negative, ești slab și negativ; simți că nu Îl ai pe Dumnezeu în inima ta, totuși Dumnezeu te iluminează, ajutându-te să găsești o cale de a practica. Ieșirea din aceasta este dobândirea desăvârșirii în aspectul negativ. Dumnezeu îl poate desăvârși pe om atât în aspectele pozitive, cât și în cele negative. Depinde dacă ești capabil să experimentezi și dacă urmărești să fii desăvârșit de Dumnezeu. Dacă tu cauți cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu, atunci negativul nu te poate face să suferi pierderi, ci îți poate aduce lucruri care sunt mai reale și te poate face mai capabil de a ști ce lipsește în interiorul tău, mai capabil de a pricepe starea ta reală și de a vedea că omul nu are nimic și nu este nimic; dacă nu experimentezi încercări, nu știi, și vei simți întotdeauna că ești deasupra altora și mai bun decât toți ceilalți. Prin toate acestea, vei vedea că tot ceea ce a venit înainte a fost făcut de Dumnezeu și protejat de Dumnezeu. Intrarea în încercări te lasă fără iubire sau credință, îți lipsește rugăciunea și nu ești capabil să cânți imnuri și, fără să realizezi, în toiul acestora, ajungi să te cunoști pe tine însuți. Dumnezeu are multe mijloace de desăvârșire a omului. El utilizează toate tipurile de medii pentru a emonda firea coruptă a omului și utilizează diverse lucruri pentru a da în vileag omul; într-o privință, El îl emondează pe om, în alta, îl dă în vileag, iar în alta, El îl dezvăluie pe om, săpând și dezvăluind „tainele” din adâncurile inimii omului și arătându-i omului natura sa prin dezvăluirea multora din stările lui. Dumnezeu îl desăvârșește pe om prin multe metode – prin dezvăluire, prin emondarea omului, prin rafinarea omului și prin mustrare – astfel încât omul să știe că Dumnezeu este practic.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Doar cei care se concentrează pe practică pot fi desăvârșiți”

513. În prezent, ceea ce ar trebui să căutați în primul rând este să fiți desăvârșiți de Dumnezeu în toate lucrurile și să fiți desăvârșiți de El prin toți oamenii, chestiunile și lucrurile cu care vă confruntați, astfel încât să fie forjat în voi mai mult din ceea ce Dumnezeu este. Voi trebuie să primiți mai întâi moștenirea lui Dumnezeu pe pământ; numai atunci veți fi îndreptățiți să moșteniți binecuvântări mai multe și mai mari de la El. Toate acestea sunt lucruri pe care ar trebui să le căutați și pe care ar trebui să le înțelegeți înainte de orice altceva. Cu cât veți căuta mai mult să fiți desăvârșiți de Dumnezeu în toate, cu atât mai mult veți capabili să vedeți mâna lui Dumnezeu în toate, ca urmare, căutând cu stăruință, prin diferite perspective și în diferite moduri, veți intra în ființa cuvântului lui Dumnezeu și în realitatea cuvântului Său. Nu te poți mulțumi cu astfel de stări negative, cum ar fi doar să nu comiți păcate, să nu ai noțiuni sau filosofii pentru interacțiunile lumești și nici voință omenească. Dumnezeu desăvârșește omul în nenumărate feluri; posibilitatea de a fi desăvârșit există în toate privințele, iar El te poate desăvârși nu numai în aspectele pozitive, ci și în cele negative, pentru a face mai îmbelșugat ceea ce câștigi. Zi de zi există oportunități de a fi desăvârșit și ocazii de a fi câștigat de Dumnezeu. După ce ai experimentat astfel o perioadă, vei fi foarte schimbat și vei fi înțelege în mod natural multe lucruri pe care le ignorai înainte. Nu va mai fi nevoie de învățăminte de la alții; fără să-ți dai seama, Dumnezeu te va lumina astfel încât să primești luminare în toate lucrurile și să pătrunzi în detaliu în toate experiențele tale. Dumnezeu te va călăuzi negreșit, astfel încât să nu cotești nici la stânga, nici la dreapta, și așa vei păși pe calea de a fi desăvârșit de către El.

[…] Dacă doriți să fiți desăvârșiți de Dumnezeu, trebuie să învățați cum să experimentați în toate privințele și să puteți dobândi luminare în tot ceea ce vi se întâmplă. Fie că e bun, fie că e rău, ar trebui să-ți aducă foloase și nu ar trebui să te facă negativist. Indiferent de situație, ar trebui să fii capabil să cercetezi lucrurile stând de partea lui Dumnezeu și nu să le analizezi sau să le studiezi din perspectiva omului (aceasta ar fi o abatere în experiența ta). Dacă experimentezi astfel, atunci inima ta va fi plină de poverile vieții tale; vei trăi mereu în lumina chipului lui Dumnezeu și nu te vei abate cu ușurință din practica ta. Astfel de oameni au un viitor strălucit înainte. Există atât de multe ocazii să de a fi desăvârșiți de Dumnezeu. Totul depinde de faptul dacă sunteți oameni care-L iubesc cu adevărat pe Dumnezeu și dacă sunteți hotărâți să fiți desăvârșiți de Dumnezeu, să fiți câștigați de El și să primiți binecuvântările și moștenirea Lui. Simpla hotărâre nu este suficientă; trebuie să aveți multă cunoaștere, altfel, vă veți abate întotdeauna în practica voastră. Dumnezeu este dispus să vă desăvârșească pe fiecare în parte. După cum stau lucrurile acum, deși majoritatea oamenilor au acceptat de foarte mult timp lucrarea lui Dumnezeu, ei s-au limitat la a se lăfăi pur și simplu în harul lui Dumnezeu și sunt dispuși doar să-I permită lui Dumnezeu să le dea un oarecare confort al trupului, însă nu sunt dispuși să primească revelații mai multe și mai înalte. Asta arată că inima omului este încă veșnic îndreptată către cele exterioare. Deși lucrarea omului, slujirea lui și inima lui iubitoare de Dumnezeu au mai puține impurități în ceea ce privește substanța lăuntrică a omului și gândirea sa înapoiată, el tot caută necontenit pacea și bucuria trupului și nu-i pasă care ar putea fi condițiile și scopurile desăvârșirii omului de către Dumnezeu. Așadar, viețile majorității oamenilor sunt încă vulgare și decadente. Viețile lor sunt nu s-au schimbat câtuși de puțin; pur și simplu, ei nu privesc credința în Dumnezeu ca pe o chestiune de importanță majoră, e ca și cum ar avea credință doar de dragul celorlalți, acționând superficial și luându-se după vechi metode, în derivă într-o existență fără scop. Puțini sunt cei ce pot încerca să pătrundă cuvântul lui Dumnezeu în toate lucrurile, să câștige lucruri tot mai îmbelșugate, să devină oameni mai bogați în casa de astăzi a lui Dumnezeu și să primească mai multe dintre binecuvântările lui Dumnezeu. De cauți să fii desăvârșit de Dumnezeu în toate lucrurile și reușești să primești ceea ce a promis Dumnezeu pe pământ, de cauți să fii luminat de Dumnezeu în toate lucrurile și să nu lași anii să treacă pe lângă tine alene, aceasta este calea ideală de a pătrunde în mod activ. Numai în acest fel vei fi vrednic și îndreptățit să fii desăvârșit de Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Promisiunile către cei care sunt desăvârșiți”

514. Duhul Sfânt nu numai că lucrează în anumiți oameni care sunt folosiți de Dumnezeu, dar, mai mult, El lucrează în biserică. El ar putea să lucreze în oricine. S-ar putea să lucreze în tine în prezent, iar tu vei experimenta această lucrare. În perioada următoare, s-ar putea să lucreze în altcineva, caz în care trebuie să te grăbești să urmezi; cu cât urmezi mai îndeaproape lumina prezentă, cu atât viața ta poate crește. Indiferent ce fel de persoană e cineva, dacă Duhul Sfânt lucrează în ea, atunci trebuie să urmezi. Primește experiențele sale prin prisma experiențelor tale și vei primi lucruri chiar mai mari. Făcând astfel vei progresa mai repede. Aceasta este calea desăvârșirii pentru om și mijlocul prin care viața crește. Poți ajunge la calea spre desăvârșire prin supunerea față de lucrarea Duhului Sfânt. Tu nu știi prin ce fel de persoană va lucra Dumnezeu pentru a te desăvârși, nici prin ce persoană, întâmplare sau lucru îți va permite El să câștigi sau să vezi lucruri. Dacă poți să pășești pe această cale dreaptă, aceasta arată că există o mare speranță pentru ca tu să fii desăvârșit de Dumnezeu. Dacă nu poți să faci acest lucru, aceasta arată că viitorul tău este sumbru, lipsit de lumină. Odată ce pășești pe calea cea dreaptă, vei primi revelație în toate lucrurile. Indiferent ce le revelează Duhul Sfânt altora, dacă tu te conduci după cunoștințele lor pentru a experimenta de unul singur, atunci această trăire va deveni o parte din viața ta și tu vei putea împărtăși altora din această experiență. Cei care împărtășesc altora cuvinte pe care doar le repetă sunt oameni care nu au avut nicio experiență; trebuie să înveți să găsești, prin luminarea și iluminarea celorlalți, un mod de a practica înainte de a putea începe să vorbești despre propria ta experiență și cunoaștere. Acest lucru va fi de un mai mare folos pentru viața ta. Ar trebui să experimentezi în acest fel, supunându-te la tot ce vine de la Dumnezeu. Trebuie să cauți intențiile lui Dumnezeu în toate lucrurile și să înveți lecțiile din toate lucrurile, pentru ca viața ta să poată să crească. O astfel de practică oferă cel mai rapid progres.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă sinceră vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu”

515. Îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit? Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu, atunci vei avea curajul să-ți lepezi trupul, vei putea împlini cuvintele lui Dumnezeu și nu vei fi negativ sau slab. Vei fi în stare să te supui la tot ce vine de la Dumnezeu și toate acțiunile tale, publice sau personale, vor putea fi dezvăluite lui Dumnezeu. Dacă ești o persoană cinstită și pui adevărul în toate lucrurile, atunci vei fi desăvârșit. Acei oameni înșelători care acționează într-un fel doar în fața altora și în alt fel pe la spatele lor, nu sunt dispuși să fie desăvârșiți. Toți sunt fii ai pierzării și distrugerii; ei nu-I aparțin lui Dumnezeu, ci Satanei. Ei nu sunt tipul de oameni aleși de Dumnezeu! Dacă acțiunile și comportamentul tău nu pot fi dezvăluite înaintea lui Dumnezeu sau scrutate de Duhul lui Dumnezeu, aceasta este o dovadă că ceva nu este în regulă cu tine. Numai dacă accepți judecata și mustrarea lui Dumnezeu și îți pasă de transformarea firii tale, vei putea să pășești pe calea spre desăvârșire. Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu și să urmezi voia lui Dumnezeu, atunci trebuie să te supui întregii lucrări a lui Dumnezeu, fără să te plângi deloc, fără să îndrăznești și să cântărești sau să judeci lucrarea lui Dumnezeu. Acestea sunt cerințele minime pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu. Cerința necesară pentru cei ce caută să fie desăvârșiți de Dumnezeu este aceasta: acționați cu o inimă iubitoare de Dumnezeu în toate lucrurile. Ce înseamnă să acționezi cu o inimă iubitoare de Dumnezeu? Aceasta înseamnă că toate acțiunile și tot comportamentul tău pot fi arătate înaintea lui Dumnezeu. Și pentru că ai intenții bune, fie că acțiunile tale sunt corecte sau greșite, nu-ți este frică să I le arăți lui Dumnezeu sau fraților și surorilor tale și îndrăznești să depui un jurământ înaintea lui Dumnezeu. Trebuie să-ți prezinți fiecare intenție, gând și idee a ta înaintea lui Dumnezeu, pentru ca El să le cântărească; dacă practici și intri în acest fel, atunci viața ta va spori rapid.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă sinceră vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu”

516. Dacă vrei să fii folosit și desăvârșit de Dumnezeu, atunci trebuie să deții fiecare aspect al adevărului: hotărârea de a suferi, credință, rezistență, supunere și capacitatea de a căuta adevărul și de a înțelege intențiile lui Dumnezeu, capacitatea de a fi atent la mâhnirea Sa și intențiile lui minuțioase și așa mai departe. Desăvârșirea unei persoane nu este ușoară și fiecare rafinare prin care treci necesită credința și iubirea ta. Dacă vrei să fii desăvârșit de Dumnezeu, nu este suficient doar să alergi de colo-colo, și nici doar să te consumi pentru El. Trebuie să ai multe lucruri ca să devii o persoană care e desăvârșită de Dumnezeu. Când te confrunți cu suferința, trebuie să fii capabil să lași deoparte grija pentru trup și să nu te plângi de Dumnezeu. Când Dumnezeu Se ascunde de tine, trebuie să poți avea credința de a-L urma, de a-ți păstra iubirea de dinainte fără să o lași să șovăie sau să se risipească. Indiferent ce face Dumnezeu, trebuie să Îl lași să orchestreze după cum dorește și mai degrabă să-ți blestemi trupul decât să te plângi de El. Când te confrunți cu încercări, trebuie să fii dispus să înduri durerea de a renunța la ce iubești și să fii dispus să plângi amarnic pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu. Doar aceasta este adevărata iubire și adevărata credință. Indiferent care este statura ta reală, mai întâi trebuie să ai hotărârea de a suferi și această credință adevărată și, de asemenea, trebuie să ai hotărârea de a te răzvrăti împotriva trupului. Ar trebui să fii dispus să suferi personal și să experimentezi pierderi în dauna intereselor tale, ca să satisfaci intențiile lui Dumnezeu. De asemenea, trebuie să fii capabil să simți regret față de tine în inima ta: în trecut, nu ai putut să-L mulțumești pe Dumnezeu și, acum, poți să ai regrete în ceea ce te privește. Nu trebuie să îți lipsească niciunul dintre aceste lucruri – prin acestea te va desăvârși Dumnezeu. Dacă nu poți să îndeplinești aceste criterii, atunci nu poți fi desăvârșit.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cei care urmează să fie desăvârșiți trebuie să se supună rafinării”

517. Transformarea firii se referă, în principal, la transformarea naturii unei persoane. Lucrurile privitoare la natura unei persoane nu pot fi percepute din comportamentele exterioare. Ele sunt direct legate de valoarea și semnificația existenței sale, de perspectiva sa asupra vieții și de valorile sale, ele implică lucrurile din profunzimile sufletului său și esența sa. Dacă o persoană nu poate accepta adevărul, nu va suferi o transformare în aceste aspecte. Numai prin experimentarea lucrării lui Dumnezeu, prin pătrunderea deplină în adevăr, prin schimbarea valorilor și a perspectivelor asupra existenței și asupra vieții sale, prin alinierea viziunilor proprii asupra lucrurilor la cuvântul lui Dumnezeu și prin a deveni capabil de a se supune și de a fi loial lui Dumnezeu în totalitate, se poate spune despre firea cuiva că s-a transformat. În prezent, s-ar putea să pari că depui niște eforturi și că ești rezistent în fața greutăților, în timp ce îți îndeplinești datoria, poate că ești în stare să execuți rânduielile de lucru de la Cel de mai sus sau poate că reușești să mergi oriunde ți se spune să mergi. La suprafață, poate să pară că ești destul de ascultător, dar când se întâmplă ceva care nu este în conformitate cu noțiunile tale, iese în evidență răzvrătirea ta. De exemplu, nu te supui emondării și ești și mai puțin supus când lovește dezastrul; ba chiar ai îndrăzneala să te plângi în legătură cu Dumnezeu. În consecință, puțina supunere și schimbare din exterior sunt doar o mică schimbare de comportament. Există puțină schimbare, dar nu este suficientă pentru a fi considerată transformarea firii tale. Poate că reușești să alergi pe multe căi, să suferi multe greutăți și să înduri mare umilință; poate că te simți foarte aproape de Dumnezeu și poate că Duhul Sfânt săvârșește o oarecare lucrare asupra ta. Cu toate acestea, atunci când Dumnezeu îți cere să faci ceva care nu se conformează noțiunilor tale, tot s-ar putea să nu te supui, mai degrabă s-ar putea să cauți scuze, să te răzvrătești împotriva lui Dumnezeu și să I te împotrivești și, în situații mai grave, chiar să-te îndoiești de El și să ripostezi împotriva Lui. Asta ar fi o problemă gravă! Ar arăta că încă ai o natură care se împotrivește lui Dumnezeu, că nu înțelegi realmente adevărul și că nu ai avut nicio schimbare în viața-fire pe care o ai. După ce sunt demiși sau îndepărtați, unii oameni încă au îndrăzneala să-L judece pe Dumnezeu și să spună că El nu este drept. Ba chiar se ceartă cu Dumnezeu și ripostează, răspândindu-și noțiunile despre Dumnezeu și nemulțumirea față de El peste tot pe unde merg. Astfel de oameni sunt diavoli răi care I se împotrivesc lui Dumnezeu. Oamenii care au naturi diavolești nu se vor schimba niciodată și ar trebui abandonați. Numai cei care pot să caute și să accepte adevărul în orice situație și să se supună lucrării lui Dumnezeu au o speranță să câștige adevărul și să dobândească o schimbare a firii. În experiențele tale, trebuie să înveți să discerni între stările care par normale la suprafață. Poate suspini și plângi în timpul rugăciunii sau simți că inima ta Îl iubește atât de mult pe Dumnezeu și este foarte aproape de El, însă aceste stări sunt doar lucrarea Duhului Sfânt și nu înseamnă că ești o persoană care Îl iubește pe Dumnezeu. Dacă încă poți să-L iubești și să I te supui lui Dumnezeu chiar și atunci când Duhul Sfânt nu lucrează și când Dumnezeu face lucruri care nu se aliniază cu propriile tale noțiuni, numai atunci ești o persoană care Îl iubește cu adevărat. Numai atunci ești o persoană care și-a schimbat viața-fire. Numai aceasta este o persoană care deține adevărul-realitate.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Ce ar trebui să se știe despre transformarea firii omului”

518. Transformarea firii unei persoane nu este o schimbare de comportament, nici nu e o pretinsă schimbare exterioară sau o modificare temporară făcută din zel. Oricât de bune ar fi aceste schimbări, ele nu pot lua locul schimbărilor din viața-fire, deoarece aceste schimbări exterioare pot fi realizate prin eforturi omenești, dar schimbările din viața-fire nu pot fi realizate doar prin efortul personal al omului. Experimentarea judecății, mustrării, încercărilor și rafinării din partea lui Dumnezeu este necesară pentru realizarea acestui lucru, precum și desăvârșirea din partea Duhului Sfânt. Deși oamenii care cred în Dumnezeu manifestă un oarecare comportament bun, niciunul dintre ei nu I se supune cu adevărat lui Dumnezeu, nu Îl iubește cu adevărat pe Dumnezeu sau nu poate urma voia lui Dumnezeu. De ce se întâmplă asta? Din cauza faptului că acest lucru necesită o schimbare în viața-fire, iar o simplă schimbare a comportamentului este departe de a fi suficientă. O schimbare a firii înseamnă că ai cunoștințe și experiență cu privire la adevăr și că adevărul a devenit viața ta, că îți poate direcționa și domina viața și tot ce ține de tine. Aceasta este o schimbare în viața-fire pe care o ai. Doar oamenii care dețin adevărul ca viață sunt cei ale căror firi s-au schimbat. În trecut, s-ar putea să fi existat unele adevăruri pe care nu le puteai pune în practică atunci când le înțelegeai, dar acum poți practica orice aspect al adevărului pe care îl înțelegi, fără obstacole sau dificultăți. Când practici adevărul, te simți plin de pace și fericire, dar dacă nu poți practica adevărul, simți durere și conștiința ta este tulburată. Poți practica adevărul în orice, poți trăi după cuvintele lui Dumnezeu și poți avea o bază pentru a trăi. Asta înseamnă că firea ta s-a schimbat. Acum poți să renunți cu ușurință la noțiunile și închipuirile tale, la preferințele și preocupările tale trupești și la acele lucruri la care nu puteai renunța înainte. Simți că sunt cu adevărat bune cuvintele lui Dumnezeu și că practicarea adevărului este cel mai bun lucru de făcut. Asta înseamnă că firea ta s-a schimbat. O schimbare a firii sună foarte simplu, dar este, de fapt, un proces care implică multe experiențe. În această perioadă, oamenii trebuie să sufere multe greutăți, trebuie să-și subjuge propriul corp și să se răzvrătească împotriva trupului lor, trebuie, de asemenea, să îndure judecată, mustrare, emondare, încercări și rafinare și, de asemenea, trebuie să experimenteze multe eșecuri, căderi, lupte interioare și chinuri în inimile lor. Numai după aceste experiențe pot avea oamenii o oarecare înțelegere a propriei naturi, dar o anumită înțelegere nu produce imediat o schimbare completă; trebuie să treacă printr-o lungă perioadă de experiență înainte de a fi în sfârșit capabili să se elibereze de firile lor corupte, puțin câte puțin. De aceea este nevoie de o viață întreagă pentru a-ți schimba firea. De exemplu, dacă dezvălui corupție într-o problemă, poți practica imediat adevărul odată ce îți dai seama de el? Nu poți. În acest stadiu al înțelegerii, alții te emondează, iar apoi, mediul tău te constrânge și te obligă să acționezi în conformitate cu adevărurile-principii. Uneori, tot nu ești împăcat să faci asta și îți spui: „Trebuie să acționez așa? De ce nu pot să procedez cum vreau eu? De ce mi se cere mereu să practic adevărul? Nu vreau să fac asta, m-am săturat!” Experimentarea lucrării lui Dumnezeu necesită parcurgerea următorului proces: de la a fi reticent în a practica adevărul, la a practica de bunăvoie adevărul; de la negativitate și slăbiciune, la putere și capacitatea de a te răzvrăti împotriva trupului. Când oamenii ajung la un anumit punct al experienței și apoi trec prin niște încercări, prin rafinare și, în cele din urmă, ajung să înțeleagă intențiile lui Dumnezeu și unele adevăruri, atunci ei vor fi oarecum fericiți și dispuși să acționeze în conformitate cu adevărurile-principii. La început, oamenii sunt reticenți la practicarea adevărului. Să luăm ca exemplu realizarea cu devotament a propriilor îndatoriri: înțelegi oarecum ce înseamnă să-ți realizezi îndatoririle și să-I fii devotat lui Dumnezeu și, de asemenea, ai o anumită înțelegere a adevărului, dar când vei fi capabil să fii devotat în totalitate? Când vei fi capabil să îți realizezi îndatoririle atât cu vorba cât și cu fapta? Acest lucru va necesita un proces. În timpul acestui proces, ai putea suferi multe greutăți. Unii oameni ar putea să te emondeze, iar alții ar putea să te critice. Ochii tuturor vor fi pe tine, examinându-te atent, și doar atunci vei începe să realizezi că greșești și că tu ești cel care s-a descurcat slab, că lipsa de devotament în realizarea datoriei tale este inacceptabilă și că nu trebuie să fii superficial! Duhul Sfânt te va lumina din interior și îți va face reproșuri atunci când vei greși. În timpul acestui proces, vei ajunge să înțelegi unele lucruri despre tine însuți și vei ști că ai prea multe impurități, că nutrești prea multe motive personale și ai prea multe dorințe necumpătate atunci când îți realizezi îndatoririle. Odată ce ai înțeles esența acestor lucruri, dacă poți să vii înaintea lui Dumnezeu în rugăciune și să ai pocăință adevărată, poți fi curățit de acele lucruri corupte. Dacă, în această manieră, cauți frecvent adevărul pentru a-ți rezolva problemele practice, vei păși treptat pe calea cea dreaptă a credinței; vei începe să ai experiențe adevărate de viață, iar firea ta coruptă va începe, treptat, să fie purificată. Cu cât firea ta coruptă este mai purificată, cu atât mai mult viața-fire pe care o ai se va transforma.

Deși mulți oameni își îndeplinesc acum îndatoririle, în esență, câți oameni își fac de mântuială îndatoririle? Câți oameni pot accepta adevărul și își pot îndeplini îndatoririle conform adevărurilor-principii? Câți oameni își realizează îndatoririle conform cerințelor lui Dumnezeu, după ce firile lor s-au schimbat? Analizând mai mult aceste lucruri, vei putea să știi dacă tu corespunzi cu adevărat standardului în realizarea datoriei tale și, de asemenea, vei putea vedea clar dacă firea ta s-a schimbat. A obține o transformare a firii nu este un lucru simplu; nu înseamnă doar să faci câteva schimbări de comportament, să dobândești o oarecare cunoaștere a adevărului, să poți să vorbești puțin despre propria experiență cu privire la fiecare aspect al adevărului sau să ai câteva schimbări ori să devii puțin supus după ce ești disciplinat. Aceste lucruri nu constituie o transformare a vieții-firi. De ce spun asta? Deși poți să te fi schimbat întrucâtva, tot nu pui efectiv adevărul în practică. Poate te comporți astfel din cauză că te afli provizoriu într-un mediu potrivit, iar situația o permite sau împrejurările tale actuale te-au constrâns. În plus, atunci când ești într-o dispoziție bună, când starea ta este normală și când ai lucrarea Duhului Sfânt, poți practica adevărul. Dar să presupunem că ești în toiul unei încercări, când suferi ca Iov în mijlocul încercărilor tale sau că te confrunți cu încercarea morții. Când se va întâmpla asta, vei mai fi capabil să practici adevărul și să rămâi ferm în mărturie? Poți să spui ceva asemănător cu ceea ce a spus Petru: „Chiar dacă ar fi să mor după ce Te cunosc, cum să nu fac asta bucuros și fericit?” Ce prețuia Petru? Ceea ce prețuia Petru era supunerea și considera cunoașterea lui Dumnezeu ca fiind cel mai important lucru, așa că a fost capabil să se supună până la moarte. Transformarea firii nu are loc peste noapte; este nevoie de o viață întreagă de experiență pentru a o obține. Înțelegerea adevărului este puțin mai ușoară, dar a putea practica adevărul în diverse contexte este greu. De ce întâmpină oamenii întotdeauna dificultăți în a pune adevărul în practică? De fapt, toate aceste dificultăți au legătură directă cu firile corupte ale oamenilor și toate sunt obstacole care provin din firile corupte. Prin urmare, trebuie să suferi mult și să plătești un preț pentru a fi capabil să pui adevărul în practică. Dacă nu ai avea firi corupte, nu ar trebui să suferi și să plătești un preț pentru a practica adevărul. Nu este acesta un fapt evident? Câteodată, ar putea să pară că pui adevărul în practică, dar în realitate, natura acțiunilor tale nu arată că faci astfel. Urmându-l pe Dumnezeu, mulți oameni sunt capabili să-și abandoneze familiile și carierele și să-și realizeze îndatoririle și, prin urmare, cred că practică adevărul. Cu toate acestea, ei nu sunt niciodată capabili să ofere o mărturie adevărată bazată pe experiență. Ce se petrece, exact, aici? Dacă îi evaluezi după noțiunile omului, ei par să practice adevărul și, totuși, Dumnezeu nu recunoaște ceea ce fac ei drept practicarea adevărului. Dacă lucrurile pe care le faci au în spate motive personale și sunt alterate, atunci ești predispus să te abați de la principii și nu se poate spune că practici adevărul; este doar un tip de purtare. Strict vorbind, acest tip de purtare a ta va fi probabil condamnată de Dumnezeu; nu va fi aprobată de El, nici nu Și-o va aminti. Dacă te apuci să diseci esența și rădăcina acestui lucru, ești o persoană care face rău, iar aceste comportamente exterioare ale tale constituie opoziție față de Dumnezeu. Din exterior, nu perturbi și nu tulburi nimic și nu ai provocat nicio daună mare. Pare să fie logic și rezonabil, totuși, înăuntru se ascund impurități și intenții umane, iar esența acestui lucru este cea de a face rău și a se împotrivi lui Dumnezeu. De aceea, ar trebui să stabilești dacă a existat o schimbare în firea ta și dacă pui adevărul în practică, folosind cuvintele lui Dumnezeu și uitându-te la motivele din spatele acțiunilor tale. Nu depinde de faptul că acțiunile tale se conformează sau nu închipuirilor sau gândurilor omenești sau dacă sunt pe potriva gustului tău; astfel de lucruri nu sunt importante. Mai degrabă, depinde de Dumnezeu care spune dacă te aliniezi sau nu intențiilor Sale, dacă acțiunile tale au sau nu adevărul-realitate și dacă îndeplinesc sau nu standardele cerute de El. Doar a te măsura după cerințele lui Dumnezeu este precis. Transformarea firii și punerea în practică a adevărului nu sunt atât de simple și ușoare pe cât își imaginează oamenii. Înțelegeți acest lucru acum? Aveți vreo experiență în acest sens? Când vine vorba de esența unei probleme, este posibil să nu o înțelegeți; intrarea voastră a fost exagerat de superficială. Alergați toată ziua, din zori până la amurg, trezindu-vă devreme și culcându-vă târziu și totuși, nu ați dobândit transformarea în viața-fire pe care o aveți și nu puteți înțelege ce este transformarea firii. Aceasta înseamnă că intrarea voastră este prea superficială, nu-i așa? Indiferent cât timp ați crezut în Dumnezeu, este posibil să nu simțiți esența și lucrurile profunde ce au legătură cu transformarea firii. Se poate spune că firea voastră s-a schimbat? De unde știți dacă Dumnezeu vă aprobă sau nu? Cel puțin, te vei simți excepțional de ferm în ceea ce privește tot ce faci și vei simți că Duhul Sfânt te călăuzește, te luminează și lucrează în tine în timp ce îți realizezi îndatoririle, faci vreo lucrare în casa lui Dumnezeu sau în mod general. Acțiunile tale se vor potrivi ca o mănușă cu cuvintele lui Dumnezeu și, odată ce ai dobândit un anumit grad de experiență, vei simți că modul în care ai acționat în trecut a fost relativ potrivit. Dacă, totuși, după ce ai câștigat experiență o perioadă de timp, simți că unele dintre lucrurile pe care le-ai făcut în trecut nu erau potrivite și ești nemulțumit de ele și simți că nu erau în conformitate cu adevărul, atunci asta dovedește că tot ceea ce ai făcut a fost făcut împotrivindu-te lui Dumnezeu. Este o dovadă că slujirea ta a fost plină de răzvrătire, împotrivire și moduri umane de a acționa și că ai eșuat în totalitate în a obține schimbări ale firii.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Ce ar trebui să se știe despre transformarea firii omului”

519. Dacă o persoană are multe comportamente bune nu înseamnă că deține adevărurile-realități. Numai practicând adevărul și acționând conform principiilor poți deține adevărurile-realități. Numai temându-te de Dumnezeu și ferindu-te de rău poți deține adevărurile-realități. Unii oameni au entuziasm, pot rosti doctrine, respectă reglementările și fac multe fapte bune, dar tot ce se poate spune despre ei este că dețin puțină umanitate. Cei care pot rosti doctrine și respectă tot timpul reglementări nu pot practica neapărat adevărul. Deși ceea ce spun ei este corect și pare că nu sunt probleme, ei nu au nimic de spus în chestiuni referitoare la esența adevărului. Prin urmare, indiferent cât de multe doctrine poate rosti cineva, asta nu înseamnă că înțelege adevărul și, indiferent cât de multe doctrine ar înțelege, nu poate rezolva nicio problemă. Teoreticienii religioși pot explica cu toții Biblia, dar, în cele din urmă, toți cad, pentru că nu acceptă întregul adevăr pe care Dumnezeu l-a exprimat. Oamenii care au experimentat o schimbare în firile lor sunt diferiți; ei au înțeles adevărul, ei au discernământ asupra tuturor problemelor, știu cum să acționeze în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu, cum să acționeze în conformitate cu adevărul-principiu și cum să acționeze pentru a-L satisface pe Dumnezeu și ei înțeleg natura corupției pe care o dezvăluie. Când sunt revelate propriile lor idei și noțiuni, ei sunt capabili să aibă discernământ și să se răzvrătească împotriva trupului. Acesta este modul în care se manifestă o schimbare în fire. Principala manifestare a oamenilor care au suferit o schimbare a firii este că ei au ajuns să înțeleagă clar adevărul, iar când realizează lucrurile, pun adevărul în practică cu o acuratețe relativă, și nu dezvăluie corupție atât de des. În general, cei ale căror firi s-au transformat par a fi deosebit de rezonabili și dotați cu discernământ și, datorită înțelegerii pe care o au asupra adevărului, nu mai dezvăluie la fel de multă neprihănire de sine sau aroganță. Ei pot vedea și discerne mult din corupția care a fost dezvăluită în ei, așadar ei nu lasă ca aroganța să se nască. Ei sunt capabili să aibă o înțelegere măsurată despre locul pe care ar trebui să-l aibă și despre lucrurile rezonabile pe care ar trebui să le facă, despre cum să fie ascultători, despre ce să spună și ce să nu spună, ce să spună și ce să le facă anumitor oameni. Astfel, oamenii ale căror firi s-au schimbat sunt relativ rezonabili și numai asemenea oameni trăiesc cu adevărat o asemănare umană. Deoarece înțeleg adevărul, sunt capabili să vorbească și să vadă lucrurile în conformitate cu acesta și sunt principiali în tot ceea ce fac; ei nu sunt supuși influenței vreunei persoane, vreunui eveniment sau lucru și au toți propriile perspective și pot susține adevărul-principiu. Firile lor sunt relativ stabile, nu trec de la o extremă la alta și, indiferent de circumstanțele lor, înțeleg cum să-și îndeplinească îndatoririle în mod corespunzător și cum să se comporte spre mulțumirea lui Dumnezeu. Cei ale căror firi s-au schimbat nu se concentrează asupra a ceea ce trebuie să facă la exterior pentru a-i face pe ceilalți să aibă o părere bună despre ei; ei au câștigat claritate internă cu privire la ce trebuie să facă pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu. Prin urmare, din exterior, ei pot să nu pară a fi atât de entuziaști sau a fi făcut ceva important, dar tot ceea ce fac ei este semnificativ, este valoros și are rezultate practice. Cei ale căror firi s-au schimbat dețin cu siguranță multe adevăruri-realități, iar acest lucru poate fi confirmat de perspectivele lor asupra lucrurilor și de principiile lor de acțiune. Cei care nu au obținut adevărul nu au obținut absolut nicio schimbare în firea vieții. Mai exact, cum se obține o schimbare în firea vieții? Ființele umane au fost profund corupte de Satana, toate se împotrivesc lui Dumnezeu și au o natură potrivnică lui Dumnezeu. Dumnezeu mântuiește oamenii transformându-I pe cei care au o natură potrivnică lui Dumnezeu și care pot să I se împotrivească în cei care pot să I se supună și să se teamă de El. Asta înseamnă să fii cineva a cărui fire s-a schimbat. Oricât de coruptă ar fi o persoană sau oricâte firi corupte ar avea, atât timp cât poate să accepte adevărul, să accepte judecata și mustrarea lui Dumnezeu și diversele încercări și rafinări, va avea o înțelegere adevărată cu privire la Dumnezeu și, în același timp, va fi capabilă să-și vadă clar natura-esență. Când se cunoaște cu adevărat, va fi capabilă să se urască pe sine și pe Satana și va fi dispusă să se răzvrătească împotriva Satanei și să se supună complet lui Dumnezeu. Odată ce o persoană are această determinare, poate urmări adevărul. Dacă oamenii au cunoaștere adevărată cu privire la Dumnezeu, dacă firea lor satanică este purificată, iar cuvintele lui Dumnezeu prind rădăcini în ei și au devenit viața lor și baza existenței lor, dacă trăiesc după cuvintele lui Dumnezeu, s-au schimbat complet și au devenit oameni noi – atunci acest lucru se consideră drept schimbare în viața-fire pe care o au. O schimbare în fire nu înseamnă a avea o umanitate matură și experimentată, nici nu înseamnă că firile exterioare ale oamenilor sunt mai umile decât înainte, că erau aroganți, dar acum pot să comunice rezonabil, sau că nu ascultau pe nimeni, dar acum îi pot asculta puțin pe alții; astfel de modificări externe nu pot fi considerate transformări ale firii. Desigur, transformările firii chiar includ astfel de manifestări, dar ingredientul crucial este că, lăuntric, viața lor s-a schimbat. Acest lucru se datorează în totalitate faptului că adevărul și cuvintele lui Dumnezeu au prins rădăcini în ei, stăpânesc în interiorul lor și au devenit viața lor. Perspectivele lor asupra lucrurilor s-au schimbat și ele. Ei pot vedea clar ce se întâmplă în lume și cu omenirea, felul în care Satana corupe omenirea, modul în care marele balaur roșu I se împotrivește lui Dumnezeu și esența marelui balaur roșu. Ei îl pot urî pe marele balaur roșu și pe Satana în inimile lor și se pot întoarce complet către Dumnezeu și Îl pot urma. Asta înseamnă că firea vieții lor s-a schimbat și au fost câștigați de Dumnezeu. Schimbările din firea vieții sunt schimbări fundamentale, în timp ce schimbările de comportament sunt superficiale. Doar cei care au obținut schimbări în firea vieții sunt cei care au obținut adevărul și numai ei au fost câștigați de Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

520. Dacă dorești să fii curățit de corupție și să treci printr-o schimbare în firea vieții tale, atunci trebuie să ai dragoste pentru adevăr și să fii capabil să accepți adevărul. Ce înseamnă să accepți adevărul? Acceptarea adevărului înseamnă că, indiferent ce fel de fire coruptă ai sau care dintre otrăvurile marelui balaur roșu – otrăvurile Satanei – sunt în natura ta, atunci când cuvintele lui Dumnezeu expun aceste lucruri, ar trebui să le recunoști și să te supui, nu poți face o alegere diferită și ar trebui să te cunoști conform cuvintelor lui Dumnezeu. Asta înseamnă să fii capabil să accepți cuvintele lui Dumnezeu și să accepți adevărul. Indiferent ce spune Dumnezeu, indiferent cât de severe sunt cuvântările Lui, și indiferent ce cuvinte folosește El, poți să le accepți atât timp cât ceea ce spune El este adevărul și le poți recunoaște atât timp cât se conformează realității. Poți să te supui cuvintelor lui Dumnezeu indiferent cât de profund le înțelegi, și ești capabil să accepți și să te supui luminii provenite de la luminarea Duhului Sfânt despre care au părtășie frații și surorile tale. Atunci când o astfel de persoană a urmărit adevărul până la un anumit punct, ea poate dobândi adevărul și o transformare a firii sale. Chiar dacă oamenii care nu iubesc adevărul au puțină umanitate, pot face câteva lucruri bune și se pot lepăda și consuma pentru Dumnezeu, sunt confuzi în privința adevărului și nu îl tratează cu seriozitate, astfel încât viața-fire pe care o au nu se schimbă niciodată. Puteți vedea că Petru a avut umanitate asemănătoare cu cea a discipolilor, însă el a ieșit în evidență prin urmărirea ferventă a adevărului. Indiferent ce a spus Isus, el a cugetat cu seriozitate. Isus a întrebat: „Simon Barjona, Mă iubești?” Petru a răspuns cu sinceritate: „Îl iubesc doar pe Tatăl care este în ceruri, totuși, eu nu L-am iubit pe Domnul de pe pământ.” Mai târziu a înțeles, gândindu-se: „Nu este corect, Dumnezeul de pe pământ este Dumnezeul din ceruri. Nu este același Dumnezeu atât în cer, cât și pe pământ? Dacă Îl iubesc doar pe Dumnezeu din ceruri, atunci iubirea mea nu este practică. Trebuie să-L iubesc pe Dumnezeu de pe pământ, căci numai atunci iubirea mea va fi practică.” Astfel, Petru a ajuns să înțeleagă adevăratul sens al cuvântului lui Dumnezeu din ceea ce întrebase Isus. Pentru a-L iubi pe Dumnezeu și pentru ca această iubire să fie practică, trebuie să-L iubești pe Dumnezeul întrupat pe pământ. A-L iubi pe Dumnezeul nedeslușit și invizibil nu este nici realist, nici practic, în timp ce a-L iubi pe Dumnezeul practic și vizibil este adevărul. Din cuvintele lui Isus, Petru a câștigat adevărul și o înțelegere a intenției lui Dumnezeu. Evident, credința lui Petru în Dumnezeu se concentrase doar pe urmărirea adevărului. În cele din urmă, el a dobândit o iubire pentru Dumnezeul practic – Dumnezeul de pe pământ. Petru a fost deosebit de serios în urmărirea adevărului. De fiecare dată când Isus îl sfătuia, el medita cu seriozitate la cuvintele lui Isus. Poate că medita luni de zile, un an sau chiar ani întregi înainte ca Duhul Sfânt să-l lumineze și să înțeleagă esența cuvintelor lui Dumnezeu. În acest fel, Petru a pătruns în adevăr și, făcând asta, firea vieții sale a fost transformată și reînnoită.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să cunoști natura omului”

521. Cheia pentru dobândirea unei schimbări a firii este cunoașterea propriei naturi, iar lucrul acesta trebuie să se întâmple în conformitate cu expunerea de către Dumnezeu. Numai din cuvântul lui Dumnezeu poate cineva să-și cunoască natura hidoasă, să recunoască în propria natură diferitele otrăvuri ale Satanei, să își dea seama că este nechibzuit și ignorant și să recunoască elementele slabe și negative din natura sa. După ce acestea sunt pe deplin cunoscute și ești cu adevărat în stare să te urăști și să te răzvrătești împotriva trupului, să duci la îndeplinire în mod constant cuvântul lui Dumnezeu, să urmărești constant adevărul în timp ce-ți îndeplinești îndatoririle, să obții o schimbare a firii tale și să devii o persoană care-L iubește cu adevărat pe Dumnezeu, atunci vei fi pornit pe calea lui Petru. Fără harul lui Dumnezeu și fără luminarea și îndrumarea Duhului Sfânt ar fi dificil să mergi pe această cărare, deoarece oamenii nu dețin adevărul și nu sunt în stare să se răzvrătească împotriva lor. A merge pe calea desăvârșirii lui Petru se bazează în primul rând pe faptul de a avea hotărâre, credință și nădejde în Dumnezeu. Mai mult, omul trebuie să se supună lucrării Duhului Sfânt; fără cuvintele lui Dumnezeu, nu se poate descurca în nicio privință. Acestea sunt aspectele cheie, dintre care niciunul nu poate fi încălcat. Este foarte dificil să te cunoști în mijlocul experienței; fără lucrarea Duhului Sfânt, este zadarnic. Ca să meargă pe calea lui Petru, omul trebuie să se concentreze asupra cunoașterii de sine și a transformării firii sale. Calea lui Pavel nu a fost aceea de a căuta viața sau de a se concentra asupra cunoașterii de sine; el s-a concentrat mai ales asupra săvârșirii lucrării și a influenței și elanului acesteia. Motivația lui a fost să câștige binecuvântările lui Dumnezeu în schimbul lucrării și suferinței sale și să primească recompense de la Dumnezeu. Această motivație a fost greșită. Pavel nu s-a concentrat asupra vieții și nici nu a acordat vreo importanță faptului de a dobândi o schimbare a firii; s-a concentrat doar la recompense. Deoarece a avut țeluri greșite, și calea pe care a mers a fost, desigur, greșită. Asta s-a întâmplat din cauza naturii sale arogante și îngâmfate. În mod clar, Pavel nu avea niciun adevăr și nici nu avea conștiință sau rațiune. Mântuindu-i și schimbându-i pe oameni, Dumnezeu le transformă, în primul rând, firile. Scopul cuvintelor Sale este de a dobândi în oameni rezultatul schimbării firii și capacitatea de a-L cunoaște pe Dumnezeu, de a I se supune și de a-L venera într-un mod normal. Acesta este scopul cuvintelor lui Dumnezeu și al lucrării Sale. Modul de căutare al lui Pavel încălca direct intențiile lui Dumnezeu și era în conflict cu acestea; era întru totul contrar acesteia. Totuși, modul de a căuta al lui Petru concorda pe deplin cu intențiile lui Dumnezeu: el s-a concentrat pe viață și pe schimbările în privința firii, care este tocmai rezultatul pe care Dumnezeu Își dorește să îl obțină în ființele umane cu lucrarea Sa. Calea lui Petru este, așadar, binecuvântată și primește aprobarea lui Dumnezeu. Întrucât calea lui Pavel se împotrivește intențiilor lui Dumnezeu, El o urăște și o blestemă.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

522. În zilele noastre, majoritatea oamenilor se înțeleg pe ei înșiși superficial. Nu au ajuns deloc să cunoască limpede lucrurile care fac parte din natura lor. Ei nu cunosc decât câteva dintre stările corupte pe care le dezvăluie, lucrurile pe care este probabil să le facă sau puține dintre neajunsurile lor, iar asta îi face să creadă că se cunosc pe ei înșiși. Dacă, în plus, respectă câteva reglementări, se asigură că nu greșesc în anumite domenii și reușesc să evite săvârșirea anumitor fărădelegi, atunci ei cred că au realitatea în credința lor în Dumnezeu și presupun că vor fi mântuiți. Aceasta este numai imaginația umană. Dacă respecți acele lucruri, oare vei deveni într-adevăr capabil să te înfrânezi de la a comite vreo fărădelege? Vei fi dobândit o reală schimbare a firii? Vei trăi cu adevărat asemănarea unei ființe umane? Poți, într-adevăr, să-L mulțumești astfel pe Dumnezeu? Absolut nu – acest lucru este sigur. Credința în Dumnezeu dă roade numai atunci când avem standarde înalte și obținem adevărul și o oarecare transformare în firea vieții. Acest lucru necesită în primul rând dedicare pentru a se cunoaște pe sine. În cazul în care cunoașterea de sine a oamenilor este prea superficială, li se va părea imposibil să rezolve probleme, iar firile vieții lor pur și simplu nu se vor schimba. Este necesar să te cunoști la un nivel profund, ceea ce înseamnă să-ți cunoști natura: ce elemente sunt incluse în acea natură, cum au luat naștere aceste lucruri și de unde au venit. Mai mult decât atât, chiar ești capabil să urăști aceste lucruri? Ți-ai văzut vreodată sufletul urât și natura ticăloasă? Dacă ești într-adevăr în stare să vezi adevărul despre tine, atunci te vei urî. Atunci când te vei urî și, apoi, vei pune cuvântul lui Dumnezeu în practică, vei putea să te răzvrătești împotriva trupului și să ai puterea de a îndeplini adevărul fără a crede că este obositor. De ce mulți oameni își urmează preferințele trupești? Deoarece se consideră a fi destul de buni, simțind că acțiunile lor sunt corecte și îndreptățite, că nu au defecte și că au întru totul dreptate, ei sunt, prin urmare, capabili să acționeze presupunând că dreptatea este de partea lor. Când o persoană recunoaște care este adevărata sa natură – cât de urâtă, cât de demnă de dispreț și cât de demnă de milă este – atunci ea nu este peste măsură de mândră de sine, nu este prea arogantă și nu este prea încântată de ea însăși ca înainte. O astfel de persoană simte: „Trebuie să fiu cinstit și realist în a practica ceva din cuvântul lui Dumnezeu. Dacă nu, atunci nu mă voi ridica la standardul de a fi uman și mă voi rușina să trăiesc în prezența lui Dumnezeu.” Ea se vede cu adevărat ca fiind măruntă, cu adevărat neînsemnată. În acest moment, devine ușor pentru ea să îndeplinească adevărul și va părea că este oarecum așa cum trebuie să fie un om. Oamenii sunt în stare să se răzvrătească împotriva trupului numai atunci când se urăsc cu adevărat. Dacă nu se urăsc, nu vor putea să se răzvrătească împotriva trupului. Să te urăști cu adevărat nu este o chestiune simplă. Există multe lucruri care trebuie găsite în ei: în primul rând, să-și cunoască propria natură; și, în al doilea rând, să se vadă nevoiași și jalnici, să se vadă ca fiind extrem de mici și nesemnificativi și să-și vadă sufletul deplorabil și murdar. Când cineva vede pe deplin ceea ce este cu adevărat, iar acest rezultat este obținut, atunci câștigă într-adevăr cunoașterea de sine și se poate spune că a ajuns să se cunoască pe deplin. Doar atunci poate să se urască cu adevărat, mergând atât de departe până la a se blestema, și poate să simtă cu adevărat că a fost profund corupt de Satana, încât nici măcar nu mai seamănă cu o ființă umană. Apoi, într-o zi, când amenințarea morții va apărea, o astfel de persoană va gândi: „Aceasta este dreapta pedeapsă a lui Dumnezeu. Dumnezeu este, într-adevăr, drept; chiar ar trebui să mor!” În acest punct, nu se va plânge, cu atât mai puțin Îl va învinui pe Dumnezeu, simțind pur și simplu că este atât de nevoiașă și jalnică, atât de murdară și de coruptă încât ar trebui să fie eliminată și distrusă de Dumnezeu, iar un suflet ca al ei nu se cade să trăiască pe pământ. Prin urmare, această persoană nu se va plânge de Dumnezeu și nu I se va împotrivi, cu atât mai puțin Îl va trăda pe Dumnezeu. Dacă un om nu se cunoaște și, totuși, se consideră a fi destul de bun, atunci când moartea îi va bate la ușă, omul acesta va gândi: „M-am descurcat atât de bine în credința mea. Cât de mult am căutat! Am dat atât de mult, am suferit atât de mult, dar, în cele din urmă, dumnezeu îmi cere acum să mor. Nu știu unde este dreptatea lui dumnezeu. De ce îmi cere el să mor? Dacă eu trebuie să mor, atunci cine va fi mântuit? Nu va fi sfârșitul rasei umane?” În primul rând, această persoană are noțiuni despre Dumnezeu. În al doilea rând, această persoană se plânge și nu dă dovadă de niciun pic de ascultare. Este ca în cazul lui Pavel: când a fost aproape să moară, nu se cunoștea pe sine, iar când pedeapsa lui Dumnezeu a fost aproape, a fost totul prea târziu.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

523. Când oamenii pășesc pe calea desăvârșirii, vechile lor firi sunt capabile să se schimbe. Mai mult, viața lor continuă să se dezvolte și, treptat, ei pătrund mai mult în adevăr. Sunt în stare să deteste lumea și pe toți cei care nu caută adevărul. Se detestă mai ales pe ei înșiși, dar, mai mult decât atât, în mod clar se cunosc. Sunt dispuși să trăiască respectând adevărul și fac din căutarea adevărului scopul lor. Nu sunt dispuși să trăiască în gândurile generate de propriul creier și disprețuiesc neprihănirea de sine a omului, trufia și îngâmfarea acestuia. Vorbesc cu un puternic simț al corectitudinii, au discernământ și înțelepciune când dau peste lucruri și sunt loiali și supuși față de Dumnezeu. Dacă ei trăiesc un moment de judecată și mustrare, nu numai că nu devin negativi sau slabi, ci sunt recunoscători pentru această mustrare și judecată de la Dumnezeu. Ei cred că nu pot exista fără mustrarea și judecata lui Dumnezeu, că îi protejează. Ei nu caută o credință a păcii și bucuriei și a căutării de a se sătura cu pâine. Și nici nu caută plăcerile trupești vremelnice. Asta se petrece în cei care sunt desăvârșiți.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Adevărul lăuntric al lucrării de cucerire (4)”

524. Dacă cineva Îl poate mulțumi pe Dumnezeu în timp ce își face datoria, este principial în cuvintele și acțiunile sale și poate pătrunde realitatea tuturor aspectelor adevărului, atunci este o persoană care este desăvârșită de către Dumnezeu. Se poate spune că lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu și-au făcut pe deplin efectul asupra ei, iar cuvintele lui Dumnezeu au devenit viața sa, că ea a dobândit adevărul și este capabilă să trăiască în conformitate cu ale Lui cuvinte. După aceasta, natura trupului său – adică, însuși fundamentul existenței sale inițiale – se va zdruncina și se va prăbuși. Numai după ce oamenii posedă cuvintele lui Dumnezeu drept propria lor viață, vor deveni ei oameni noi. Dacă ale lui Dumnezeu cuvinte devin viața oamenilor, dacă viziunea lucrării lui Dumnezeu, expunerea și cerințele Lui cu privire la omenire și standardele pentru viața umană pe care El cere ca oamenii să le întrunească devin viața lor, dacă oamenii trăiesc conform acestor cuvinte și adevăruri, atunci sunt desăvârșiți de cuvintele lui Dumnezeu. Astfel de oameni au renăscut și au devenit oameni noi prin cuvintele lui Dumnezeu. Aceasta este calea prin care Petru a urmărit adevărul. Aceasta este calea de a fi desăvârșit. Petru a fost desăvârșit de cuvintele lui Dumnezeu, el a câștigat viață din cuvintele lui Dumnezeu, adevărul exprimat de Dumnezeu a devenit viața lui, iar el a devenit o persoană care a dobândit adevărul.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să mergi pe calea lui Petru”

525. Când oamenii au o înțelegere autentică a firii lui Dumnezeu, când pot vedea că firea lui Dumnezeu este reală, că este cu adevărat sfântă și cu adevărat dreaptă și când pot lăuda din inimă sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu, atunci Îl vor cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu și vor fi dobândit adevărul. Numai aceia care Îl cunosc pe Dumnezeu trăiesc în lumină. Efectul direct pe care îl are adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu este acela de a-L iubi și de a I se supune cu adevărat lui Dumnezeu. Atunci când oamenii Îl cunosc cu adevărat pe Dumnezeu, înțeleg adevărul și îl dobândesc, viziunea lor asupra lumii și perspectiva asupra vieții trec printr-o adevărată schimbare, în urma căreia are loc o schimbare reală și în viața-fire a lor. Când oamenii au obiectivele corecte în viață, sunt capabili să urmărească adevărul și se poartă conform adevărului, când se supun în totalitate lui Dumnezeu și trăiesc după cuvintele Lui, când se simt cu picioarele pe pământ, înseninați în adâncul inimilor lor și acestea sunt eliberate de întuneric și când pot trăi complet liberi și eliberați în prezența lui Dumnezeu, abia atunci obțin o viață omenească autentică și abia atunci devin cei care dețin adevărul și umanitatea. În plus, toate adevărurile pe care le-ai înțeles și le-ai dobândit au venit din cuvintele lui Dumnezeu și de la Dumnezeu Însuși. Doar atunci când obții aprobarea Prea Înaltului Dumnezeu – Creatorul – și El va spune că ești o ființă creată care corespunde standardului și că trăiești o asemănare umană, viața ta va fi cea mai semnificativă.

– Cuvântul, Vol. 3: Discursurile lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să cunoști natura omului”

526. Dacă, în credința sa în Dumnezeu, omul nu este serios privind chestiunile vieții, nu urmărește intrarea în adevăr, nu urmărește schimbări în firea sa, și cu atât mai puțin urmărește o cunoaștere a lucrării lui Dumnezeu, atunci el nu poate fi desăvârșit. Dacă dorești să fii desăvârșit, atunci trebuie să înțelegi lucrarea lui Dumnezeu. În special, trebuie să înțelegi semnificația mustrării și judecății Sale și motivul pentru care lucrarea aceasta este săvârșită asupra omului. Ești capabil să accepți această lucrare? În timpul mustrării de acest tip, ești capabil să obții aceleași experiențe și cunoștințe ca Petru? Dacă urmărești cunoașterea de Dumnezeu și lucrarea Duhului Sfânt și dacă urmărești schimbări în firea ta, atunci ai oportunitatea de a fi desăvârșit.

Pentru aceia care trebuie desăvârșiți, această etapă a lucrării de a fi cuceriți este indispensabilă; doar odată ce omul a fost cucerit poate el să trăiască lucrarea de a fi desăvârșit. Nu există o mare valoare în a îndeplini doar rolul de a fi cucerit, lucru care nu te va face potrivit pentru utilizarea de către Dumnezeu. Nu vei avea nicio modalitate de a-ți juca rolul în răspândirea Evangheliei, căci tu nu urmărești viața și nu urmărești schimbarea și reînnoirea în tine și, astfel, nu ai nicio experiență reală de viață. În timpul acestei lucrări pas cu pas, odată ai jucat rolul de făcător de servicii și de contrast, dar dacă în final nu urmărești să fii ca Petru, iar căutarea ta nu este conform căii în care Petru a fost desăvârșit, atunci, în mod natural, nu vei avea schimbări în firea ta. Dacă ești cineva care urmărește să fie desăvârșit, atunci tu vei fi dat mărturie și vei spune: „În această lucrare pas-cu-pas a lui Dumnezeu, am acceptat lucrarea de mustrare și judecată a lui Dumnezeu și, deși am îndurat o mare suferință, am ajuns să cunosc modul în care Dumnezeu desăvârșește omul, am câștigat lucrarea făcută de Dumnezeu și am cunoscut dreptatea lui Dumnezeu, iar mustrarea Sa m-a salvat. Firea Sa dreaptă a venit asupra mea și mi-a adus binecuvântări și har; mustrarea și judecata Sa sunt cele care m-au protejat și m-au purificat. Dacă nu aș fi fost mustrat și judecat de Dumnezeu și dacă cuvintele aspre ale lui Dumnezeu nu ar fi venit asupra mea, nu aș fi putut să-L cunosc pe Dumnezeu, și nici nu aș fi putut să fiu salvat. Astăzi, văd: ca ființă creată, nu doar că mă bucur de toate lucrurile făcute de Creator ci, mai important, toate ființele create ar trebui să se bucure de firea dreaptă a lui Dumnezeu și de judecata Lui dreaptă, pentru că firea lui Dumnezeu este demnă de desfătarea omului. Ca ființă creată care a fost coruptă de Satana, trebuie să te bucuri de firea dreaptă a lui Dumnezeu. În firea Sa dreaptă există mustrare și judecată și, în plus, există o mare iubire. Deși sunt incapabil să câștig complet iubirea lui Dumnezeu astăzi, am avut marele noroc de a o vedea și prin aceasta am fost binecuvântat”. Aceasta este calea străbătută de aceia care trăiesc desăvârșirea și cunoașterea despre care vorbesc. Astfel de oameni sunt la fel ca Petru; ei au aceleași experiențe ca Petru. Astfel de oameni sunt, de asemenea, aceia care au câștigat viața, care au adevărul. Când ei experimentează până la bun sfârșit, în timpul judecății lui Dumnezeu, se vor elibera cu siguranță de influența Satanei și vor fi câștigați de Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

527. Ceea ce doresc Eu sunt oameni precum Petru, oameni care urmăresc să fie desăvârșiți. Adevărul de astăzi este dat celor care tânjesc după el și îl caută. Această mântuire este dată celor care tânjesc să fie mântuiți de Dumnezeu și nu are ca scop doar să fie câștigată de voi. Scopul său este ca voi să puteți fi câștigați de Dumnezeu; Îl câștigați pe Dumnezeu pentru ca Dumnezeu să vă poată câștiga pe voi. Astăzi, v-am spus aceste cuvinte și le-ați auzit și ar trebui să practicați conform acestor cuvinte. Dacă, în cele din urmă, veți pune aceste cuvinte în practică, atunci Eu vă voi fi câștigat prin aceste cuvinte; în același timp, voi veți fi câștigat, de asemenea, aceste cuvinte, adică, veți fi câștigat această mântuire supremă. Odată ce sunteți curățiți, veți fi devenit o ființă umană reală. Dacă ești incapabil să trăiești adevărul sau să trăiești asemănător unuia care a fost desăvârșit, atunci se poate spune că nu ești om, ci un cadavru umblător, o fiară, pentru că ești fără adevăr, adică ești fără suflarea de viață a lui Iahve și, astfel, ești o persoană moartă care nu are suflet! Deși este posibil să fii martor după ce ai fost cucerit, ceea ce câștigi este doar puțină mântuire și nu ai devenit o ființă stăpânită de un duh. Deși ai trăit mustrare și judecată, firea ta nu este reînnoită sau schimbată ca rezultat; ești încă vechiul tău sine, încă aparții Satanei și nu ești cineva care a fost curățit. Doar aceia care au fost desăvârșiți sunt valoroși și doar astfel de oameni au câștigat o viață adevărată.

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată”

528. Pe viitoarea ta cale de slujire, cum poți satisface intențiile lui Dumnezeu? Un punct important este acela de a urmări intrarea în viață, de a urmări o schimbare a firii, și de a urmări o intrare mai profundă în adevăr – aceasta este calea de a obține desăvârșirea și de a fi câștigat de Dumnezeu. Toți sunteți destinatarii însărcinării date de Dumnezeu, dar ce fel de însărcinare este? Acest lucru are legătură cu următoarea etapă a lucrării; următoarea etapă a lucrării va fi o mai măreață lucrare săvârșită în întregul univers, așadar, astăzi, ar trebui să urmăriți schimbările în firea vieții voastre, astfel încât pe viitor să puteți să deveniți cu adevărat dovada faptului că Dumnezeu Își câștigă gloria prin lucrarea Lui, transformându-vă în exemplare ale viitoarei Sale lucrări. Căutarea de astăzi este întru totul pentru a pune temelia lucrării viitoare, ca voi să puteți fi folosiți de Dumnezeu și să puteți fi martori pentru El. Dacă faci din asta țelul căutării tale, vei putea dobândi prezența Duhului Sfânt. Cu cât mai sus stabilești țelul căutării tale, cu atât mai mult vei putea fi desăvârșit. Cu cât mai mult cauți adevărul, cu atât mai mult lucrează Duhul Sfânt. Cu cât cauți mai energic, cu atât vei obține mai mult. Duhul Sfânt desăvârșește oamenii pe baza stării lor lăuntrice. Unii oameni spun că nu sunt dispuși să fie folosiți sau desăvârșiți de Dumnezeu, că vor doar ca trupul lor să rămână în siguranță și să nu îndure niciun fel de nenorociri. Unii oameni nu sunt dispuși să intre în Împărăție, și, totuși, sunt dispuși să coboare în Adânc. În cazul acesta, Dumnezeu îți va îndeplini și această dorință. Orice vei urmări, Dumnezeu va face să se împlinească. Așadar, ce cauți în prezent? Să fii desăvârșit? Sunt acțiunile și comportamentele tale actuale de dragul de a fi desăvârșit și câștigat de Dumnezeu? Astfel trebuie să te cercetezi în viața de zi cu zi. Dacă îți pui toată inima în urmărirea unui singur țel, Dumnezeu te va desăvârși cu siguranță. Aceasta este calea Duhului Sfânt. Calea pe care îi îndrumă Duhul Sfânt pe oameni e obținută prin căutarea lor. Cu cât tânjești mai mult să fii desăvârșit și câștigat de Dumnezeu, cu atât mai mult va lucra Duhul Sfânt în tine. Cu cât nu reușești să cauți și cu cât ești mai negativ și mai regresiv, cu atât mai mult Îl privezi pe Duhul Sfânt de ocazii să lucreze; odată cu trecerea timpului, Duhul Sfânt te va abandona. Îți dorești să fii desăvârșit de Dumnezeu? Îți dorești să fii câștigat de Dumnezeu? Îți dorești să fii folosit de Dumnezeu? Ar trebui să urmăriți să faceți totul pentru a fi desăvârșiți, câștigați și folosiți de Dumnezeu, astfel încât universul și toate lucrurile să poată vedea acțiunile lui Dumnezeu manifestate în voi. Sunteți stăpânii tuturor lucrurilor și, în mijlocul a tot ceea ce există, Îi veți permite lui Dumnezeu să Se bucure de mărturie și slavă prin voi – acest fapt dovedește că sunteți cea mai binecuvântată dintre toate generațiile!

– Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Cei a căror fire s-a schimbat sunt aceia care au intrat în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu”