Ești tu oare un adevărat credincios în Dumnezeu?

Poate c-ai umblat pe calea credinței în Dumnezeu mai mult de un an sau doi și poate în viața ta, de-a lungul acestor ani, ai îndurat multe greutăți și, în schimb, ai primit mult har. Se poate, de asemenea, să nu fi experimentat nici greutăți, nici binecuvântări, ci să fi trăit o viață destul de comună. Indiferent de acestea, tot Îl urmezi pe Dumnezeu, deci haide ca subiectul părtășiei noastre să fie urmarea lui Dumnezeu. Totuși, trebuie să reamintesc tuturor care citesc aceste cuvinte că al lui Dumnezeu cuvânt se adresează tuturor celor care Îl recunosc și Îl urmează, nu tuturor oamenilor, indiferent dacă Îl recunosc sau nu. Dacă tu crezi că Dumnezeu vorbește mulțimii, tuturor oamenilor din lume, atunci cuvântul lui Dumnezeu nu va avea niciun efect asupra ta. Așadar, ar trebui să-ți amintești toate aceste cuvinte în inima ta și să nu te excluzi niciodată din preajma lor. În orice caz, să vorbim despre ce se petrece în casa noastră.

Acum, ar trebui să înțelegeți cu toții adevăratul sens al credinței în Dumnezeu. Sensul credinței în Dumnezeu despre care am vorbit anterior are legătură cu intrarea voastră pozitivă. Astăzi e diferit: astăzi, aș dori să analizez esența credinței voastre în Dumnezeu. Desigur, aceasta este îndrumarea voastră dintr-un aspect negativ; dacă nu aș face acest lucru, atunci voi nu v-ați cunoaște niciodată adevărata față și v-ați lăuda mereu cu evlavia și fidelitatea voastră. Este corect să spun că, dacă nu aș da în vileag urâțenia din adâncul inimilor voastre, atunci fiecare dintre voi și-ar pune o coroană pe cap și ar păstra toată gloria pentru sine. Naturile voastre arogante și vanitoase vă împing să vă trădați conștiințele, să vă răzvrătiți și să vă împotriviți lui Hristos și să vă dezvăluiți urâțenia, prin aceasta scoțând la lumină intențiile, noțiunile, dorințele voastre extravagante și ochii plini de lăcomie. Și totuși, turuiți într-una despre pasiunea voastră de o viață pentru lucrarea lui Hristos și repetați iar și iar adevărurile rostite de Hristos acum mult timp. Aceasta este „credința” voastră – „credința voastră fără pată”. În toate privințele am avut așteptări stricte de la om. Dacă loialitatea ta vine cu intenții și condiții, atunci mai degrabă Mă lipsesc de așa-zisa ta loialitate, căci îi urăsc pe toți cei care Mă înșală prin intențiile lor și Mă șantajează cu condiții. Tot ce Îmi doresc este ca omul să Îmi fie absolut loial și să facă toate lucrurile pentru a dovedi și de dragul acelui unic cuvânt: credință. Disprețuiesc faptul că voi folosiți cuvinte dulci pentru a încerca să Mă faceți să Mă bucur, căci Eu v-am tratat întotdeauna cu sinceritate, și deci Îmi doresc ca și voi să vă purtați față de Mine cu credință adevărată. Când vine vorba de credință, mulți pot crede că Îl urmează pe Dumnezeu pentru că au credință și că altfel nu ar îndura atâta suferință. Atunci te întreb aceasta: dacă tu crezi în existența lui Dumnezeu, de ce nu Îl slăvești? Dacă tu crezi în existența lui Dumnezeu, de ce în inima ta nu te temi câtuși de puțin de El? Accepți faptul că Hristos este întruparea lui Dumnezeu, așadar, de ce Îl disprețuiești? De ce te comporți necuviincios față de El? De ce Îl judeci fățiș? De ce întotdeauna Îi spionezi mișcările? De ce nu te supui aranjamentelor Lui? De ce nu acționezi conform cuvântului Lui? De ce încerci să Îl șantajezi și-I furi jertfele? De ce vorbești din poziția lui Hristos? De ce judeci dacă sunt corecte cuvântul Lui și lucrarea Lui? De ce îndrăznești să-L blasfemiezi pe la spatele Lui? Acestea și altele reprezintă credința voastră?

Elementele necredinței în Hristos sunt dezvăluite în cuvintele și comportamentul vostru. Necredința pătrunde în motivele și obiectivele tuturor faptelor voastre. Necredința în Hristos se vede până și în natura privirii voastre. Se poate spune că, în fiecare minut, fiecare dintre voi nutrește elemente ale necredinței. Acesta înseamnă că, în fiecare moment, riscați să Îl trădați pe Hristos, pentru că sângele care curge prin corpul vostru este îmbibat cu necredința în Dumnezeul întrupat. De aceea, Eu spun că amprentele pe care le lăsați pe cărarea credinței în Dumnezeu nu sunt reale; mergând pe calea credinței în Dumnezeu, nu pășiți ferm pe pământ – pur și simplu faceți ceva doar ca să ziceți că a fost făcut. Niciodată nu credeți pe deplin cuvântul lui Hristos și nu sunteți în stare să îl puneți imediat în practică. Acesta este motivul pentru care nu aveți credință în Hristos. Faptul că întotdeauna aveți noțiuni legate de El este un alt motiv pentru care nu credeți în Hristos. A fi mereu sceptici în legătură cu lucrarea lui Hristos, a ignora cuvântul lui Hristos, a avea o părere despre lucrarea făcută de Hristos și a nu fi în stare să înțelegeți în mod corect această lucrare, a vă lupta să vă lăsați deoparte noțiunile, indiferent ce explicație primiți și așa mai departe – toate acestea sunt elemente ale necredinței amestecate în inimile voastre. Deși urmați lucrarea lui Hristos și nu rămâneți niciodată în urmă, există prea multă răzvrătire amestecată în inimile voastre. Această răzvrătire reprezintă o impuritate în credința voastră în Dumnezeu. Poate nu credeți că asta e situația, dar dacă nu ești în stare să-ți recunoști propriile intenții din aceasta, atunci cu siguranță te vei număra printre cei care vor pieri, căci Dumnezeu îi desăvârșește doar pe aceia care cred cu adevărat în El, nu pe cei care sunt sceptici față de El, și cu atât mai puțin pe toți aceia care Îl urmează fără tragere de inimă în ciuda faptului că nu au crezut niciodată că El este Dumnezeu.

Unii oameni nu se bucură de adevăr, cu atât mai puțin de judecată. În schimb, se bucură de putere și bogății; se spune că astfel de oameni caută puterea. Ei caută în lume numai acele confesiuni cu influență și pe acei pastori și învățători care vin din seminarii. Deși au acceptat calea adevărului, ei cred doar pe jumătate; nu sunt capabili să-și dedice inima și mintea cu totul, gurile lor vorbesc despre sacrificarea pentru Dumnezeu, dar ochii lor sunt concentrați pe marii învățători și pastori, iar la Hristos nu se uită a doua oară. Inimile lor sunt ahtiate după faimă, bogăție și glorie. Ei nu cred că se pune problema ca o astfel de persoană modestă să fie capabilă să cucerească atât de mulți, ca o persoană atât de neînsemnată ar putea să-l desăvârșească pe om. Ei cred că e cu neputință că acești nimeni aflați printre praf și grămezi de bălegar să fie oamenii aleși de Dumnezeu. Ei cred că dacă astfel de oameni ar fi obiectul mântuirii lui Dumnezeu, atunci cerul și pământul s-ar întoarce cu susul în jos și toți oamenii ar izbucni în râs. Ei cred că dacă Dumnezeu ar alege astfel de nimeni pentru a fi desăvârșiți, atunci acei mari oameni ar deveni Însuși Dumnezeu. Perspectivele lor sunt întinate de necredință; pe lângă faptul că nu cred, ei sunt pur și simplu bestii absurde. Căci ei prețuiesc doar statutul, prestigiul și puterea și respectă doar grupurile și confesiunile mari. Ei nu au niciun respect față de toți cei conduși de Hristos; sunt simpli trădători care I-au întors spatele lui Hristos, adevărului și vieții.

Ceea ce admiri tu nu este umilința lui Hristos, ci acei falși păstori cu o reputație proeminentă. Nu adori frumusețea sau înțelepciunea lui Hristos, ci pe acei libertini care se tăvălesc în mizeria lumii. Râzi de durerea lui Hristos care nu are loc unde să-Și plece capul, dar admiri acele cadavre care vânează jertfele și trăiesc în depravare. Nu ești dispus să suferi alături de Hristos, dar te arunci cu bucurie în brațele acelor antihriști nesăbuiți, deși ei îți furnizează doar trup, cuvinte și control. Chiar și acum inima ta încă se întoarce către ei, către reputația lor, către statutul și către influența lor. Și, totuși, continui să păstrezi o atitudine prin care percepi lucrarea lui Hristos ca fiind greu de crezut și nu ești dispus să o accepți. Acesta este motivul pentru care spun că îți lipsește credința de a-L recunoaște pe Hristos. Motivul pentru care L-ai urmat până în ziua de astăzi este doar pentru că nu ai avut altă opțiune. O serie de imagini grandioase se înalță întotdeauna în inima ta; nu poți uita fiecare cuvânt și fiecare faptă a lor, nici cuvintele și mâinile lor influente. Ei sunt, în inima voastră, întotdeauna superiori și întotdeauna eroi. Dar aceasta nu este astfel pentru Hristos Cel de astăzi. El este întotdeauna nesemnificativ în inima ta și întotdeauna nedemn de slavă. Căci este prea obișnuit, are prea puțină influență și este departe de a fi grandios.

În orice caz, Eu spun că toți aceia care nu prețuiesc adevărul sunt necredincioși și trădători ai adevărului. Astfel de oameni nu vor primi niciodată aprobarea lui Hristos. Ați identificat acum cât de multă necredință este în voi și cât de multă trădare a lui Hristos? Vă îndemn astfel: din moment ce ați ales calea adevărului, atunci ar trebui să vă devotați cu toată inima; nu fiți ambivalenți sau fără entuziasm. Trebuie să înțelegeți că Dumnezeu nu aparține lumii și nici vreunei alte persoane, ci tuturor acelora care cred cu adevărat în El, tuturor acelora care Îl venerează și tuturor acelora care Îi sunt devotați și credincioși Lui.

Astăzi, rămâne încă multă necredință în voi. Analizați-vă cu atenție și veți găsi cu siguranță răspunsul vostru. Atunci când găsești răspunsul adevărat, atunci vei admite că nu ești un credincios în Dumnezeu, ci mai degrabă unul care înșală, blasfemiază și Îl trădează și unul care nu este loial Lui. Atunci vei realiza că Hristos nu este om, ci Dumnezeu. Când vine acea zi, Îl vei slăvi, te vei teme și Îl vei iubi cu adevărat pe Hristos. În prezent, doar treizeci la sută din inima voastră e plină de credință, în timp ce restul de șaptezeci la sută este plină de îndoială. Tot ce spune și face Hristos vă poate face să aveți noțiuni și opinii despre El, noțiuni și opinii care își au originea în necredința voastră totală în El. Voi Îl admirați și vă temeți doar de Dumnezeul nevăzut din cer și nu aveți niciun respect față de Hristos care trăiește pe pământ. Nu reprezintă și aceasta necredința voastră? Tânjiți doar după Dumnezeu care a făcut lucrarea în trecut, dar nu dați ochii cu Hristos Cel de astăzi. Toate acestea sunt „credința”, amestecată pentru totdeauna în inimile voastre, credința care nu crede în Hristos Cel de astăzi. Nu vă subestimez în niciun caz, căci este prea multă necredință în voi, prea multe din voi care sunt impure și trebuie analizate. Aceste impurități sunt un semn că nu aveți deloc credință; sunt un semn al renunțării voastre la Hristos și vă marchează ca trădători ai lui Hristos. Ele sunt un văl peste cunoașterea lui Hristos, o barieră către ființa voastră câștigată de Hristos, un obstacol în compatibilitatea voastră cu Hristos și dovada că Hristos nu vă aprobă. Acum este timpul să examinați toate părțile vieții voastre! Făcând astfel veți avea beneficii în toate sensurile imaginabile!

Anterior: Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos

Înainte: Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Capitolul 12

Când toți oamenii iau aminte, când toate lucrurile sunt reînnoite și reînsuflețite, când fiecare persoană I se supune lui Dumnezeu fără...

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte

Contactează-ne pe Messenger