Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Cuvântul Se arată în trup

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

Dumnezeu este Domnul întregii creații

Viteză

`

Dumnezeu este Domnul întregii creații

O etapă a lucrării din cele două epoci anterioare a avut loc în Israel; cealaltă a avut loc în Iudeea. General vorbind, niciuna dintre etapele acestei lucrări nu a lăsat Israelul pe dinafară; ele erau etapele lucrării desfășurate printre poporul ales inițial. Astfel, după părerea israeliților, Iahve Dumnezeu este numai Dumnezeul israeliților. Datorită lucrării lui Isus în Iudeea și datorită îndeplinirii lucrării Sale de răstignire, din perspectiva evreilor, Isus este Mântuitorul poporului evreu. El este numai Împăratul evreilor, nu și al altor popoare; El nu este Domnul care răscumpără englezii, nici Domnul care răscumpără americanii, ci este Domnul care răscumpără israeliții, iar, în Israel, El îi răscumpără pe evrei. De fapt, Dumnezeu este Stăpânul tuturor lucrurilor. El este Dumnezeul întregii creații. Nu este numai Dumnezeul israeliților și nu este numai Dumnezeul evreilor; El este Dumnezeul întregii creații. Cele două etape anterioare ale lucrării Sale au avut loc în Israel și, în acest fel, s-au format unele concepții în mintea oamenilor. Oamenii cred că Iahve a lucrat în Israel și Isus Însuși Și-a desfășurat lucrarea în Iudeea – în plus, prin întrupare a fost El la lucru în Iudeea – și, oricare ar fi fost cazul, această lucrare nu s-a extins dincolo de Israel. El nu a lucrat cu egiptenii; El nu a lucrat indienii; El a lucrat doar cu israeliții. Din acest motiv, oamenii își formează diverse concepții; în plus, ei plănuiesc lucrarea lui Dumnezeu într-o anumită sferă locală. Ei spun că, atunci când Dumnezeu este la lucru, aceasta trebuie să aibă loc printre oamenii aleși și în Israel; cu excepția israeliților, Dumnezeu nu are niciun alt destinatar pentru lucrarea Sa, nici nu are vreo altă sferă pentru lucrarea Sa; aceștia sunt foarte stricți în a Îl „disciplina” pe Dumnezeul întrupat, fără să Îi permită a Se mișca în afara zonei Israelului. Nu sunt toate acestea concepții omenești? Dumnezeu a făcut toate cerurile și pământul și toate lucrurile și a făcut întreaga creație; cum ar putea El să Își restricționeze lucrarea numai la Israel? În acel caz, ce rost ar mai avea să facă întreaga Lui creație? El a creat toată lumea; a îndeplinit planul Său de mântuire de șase mii de ani nu numai în Israel, ci și cu fiecare persoană din univers. Indiferent dacă locuiește în China, în Statele Unite, în Regatul Unit al Marii Britanii sau în Rusia, fiecare persoană este un descendent al lui Adam; cu toții au fost făcuți de Dumnezeu. Nicio singură persoană nu poate să scape din sfera creației lui Dumnezeu și nicio singură persoană nu poate să scape de eticheta de „descendent al lui Adam”. Ei sunt toți creația lui Dumnezeu și sunt toți descendenții lui Adam; sunt, de asemenea, descendenții corupți ai lui Adam și ai Evei. Nu numai israeliții sunt creația lui Dumnezeu, ci toți oamenii; cu toate acestea, unii din creație au fost blestemați, iar alții au fost binecuvântați. Sunt multe lucruri de dorit la israeliți; Dumnezeu a fost la lucru cu ei la început, pentru că ei erau cel mai puțin corupt popor. Chinezii pălesc în comparație cu ei și nu pot nici măcar să spere a fi asemenea lor; astfel, Dumnezeu a lucrat inițial printre oamenii din Israel, iar a doua etapă a lucrării Sale a avut loc doar în Iudeea. Drept urmare a acestui fapt, oamenii își formează multe concepții și fac multe reguli. De fapt, dacă ar fi să acționeze conform concepțiilor omenești, Dumnezeu ar fi doar Dumnezeul israeliților; în acest fel, El nu ar putea să Își extindă lucrarea în națiunile neamurilor, pentru că ar fi numai Dumnezeul israeliților, mai degrabă decât Dumnezeul întregii creații. Proorociile spuneau că numele lui Iahve va fi mare în națiunile neamurilor și că numele lui Iahve va fi răspândit la națiunilor neamurilor – de ce ar spune aceasta? Dacă Dumnezeu ar fi numai Dumnezeul israeliților, atunci ar fi la lucru doar în Israel. Mai mult decât atât, El nu Și-ar extinde această lucrare și nu ar face această proorocie. De vreme ce El a făcut această proorocie, ar avea nevoie să Își extindă lucrarea în națiunile neamurilor și în fiecare națiune și loc. De vreme ce a declarat aceasta, El ar face astfel. Acesta este planul Său, deoarece El este Domnul care a creat cerurile și pământul și toate lucrurile și Dumnezeul întregii creații. Indiferent dacă El este la lucru cu israeliții sau în toată Iudeea, lucrarea pe care El o face este lucrarea întregului univers și a întregii umanități. Lucrarea pe care o face El astăzi în națiunea marelui balaur roșu – într-o națiune a neamurilor – este încă lucrarea întregii umanități. Israelul poate fi baza pentru lucrarea Sa pe pământ; tot astfel, China poate deveni și ea baza pentru lucrarea Sa printre națiunile neamurilor. Nu a împlinit El acum cumva proorocia că: „Numele lui Iahve va fi mare în națiunile neamurilor?” Primul pas al lucrării Sale printre națiunile neamurilor se referă la această lucrare pe care El o face în națiunea marelui balaur roșu. Pentru ca Dumnezeul întrupat să fie la lucru în această țară și să fie la lucru printre acești oameni blestemați este contrar în special concepțiilor omenești; acești oameni sunt dintre cei mai de jos și fără nicio valoare. Aceștia toți sunt oameni abandonați inițial de Iahve. Oamenii pot fi abandonați de către alți oameni, dar dacă sunt abandonați de Dumnezeu, acești oameni nu vor mai avea niciun statut și vor avea cea mai puțină valoare. Ca parte a creației, a fi ocupat de Satana sau abandonat de către alți oameni sunt ambele lucruri dureroase, dar dacă o parte din creație este abandonată de Domnul creației, aceasta înseamnă că statutul lui sau al ei este la un nivel absolut scăzut. Descendenții lui Moab au fost blestemați și s-au născut în această țară subdezvoltată; fără nicio îndoială, descendenții lui Moab sunt oamenii cu cel mai jos statut, sub influența întunericului. Deoarece acești oameni au avut statutul cel mai de jos în trecut, lucrarea făcută printre ei poate dărâma cel mai bine concepțiile omenești și, este, de asemenea, lucrarea cea mai benefică pentru întregul Său plan de mântuire de șase mii de ani. Lucrarea Lui printre acești oameni este acțiunea cea mai capabilă de a spulbera concepțiile omenești; cu aceasta, El lansează o epocă; cu aceasta, El spulberă toate concepțiile omenești; cu aceasta, El încheie lucrarea întregii Epoci a Harului. Lucrarea Sa inițială a fost realizată în Iudeea, în interiorul zonei Israelului; în națiunile neamurilor, El nu a făcut nicio lucrare de lansare a unei epoci. Etapa finală a lucrării Sale nu este realizată numai printre oamenii națiunilor neamurilor; chiar mai mult decât atât, ea este realizată printre acei oameni blestemați. Acest singur punct este dovada cea mai capabilă de a-l umili pe Satana; astfel, Dumnezeu „devine” Dumnezeul întregii creații din univers și devine Domnul tuturor lucrurilor, obiectul de închinare pentru tot ce are viață.

Există în prezent unele persoane care încă nu înțeleg ce fel de nouă lucrare a lansat Dumnezeu. Dumnezeu a făcut un nou început în națiunile neamurilor și a început o altă epocă și a lansat o altă lucrare și este la lucru printre descendenții lui Moab. Nu este aceasta cea mai nouă lucrare a Lui? Nimeni, de-a lungul veacurilor, nu a experimentat această lucrare, nici nu a auzit nimeni despre ea, și, cu atât mai puțin, nu a apreciat-o. Înțelepciunea lui Dumnezeu, minunăția lui Dumnezeu, nepătrunderea lui Dumnezeu, măreția lui Dumnezeu și sfințenia Lui se bazează pe această etapă a lucrării din zilele de pe urmă, pentru a ieși la iveală în mod clar. Nu este aceasta o nouă lucrare care dărâmă concepțiile umane? Încă mai există unii care gândesc astfel: „De vreme ce Dumnezeu a blestemat Moabul și a spus că i-ar abandona descendenții lui, cum ar putea să-i mântuiască acum?” Ei sunt acei oameni din națiunile neamurilor care au fost blestemați și forțați să iasă afară din Israel; israeliții i-au numit „câinii neamurilor”. După părerea tuturor, nu sunt numai câinii neamurilor, ci, mai rău, fiii distrugerii; cu alte cuvinte, ei nu sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Deși s-au născut la început în interiorul zonei Israelului, ei nu fac parte din poporul lui Israel; aceștia au fost, de asemenea, expulzați la națiunile neamurilor. Ei sunt cei mai umili dintre oameni. Tocmai fiindcă sunt cei mai umili din umanitate, Dumnezeu Își desfășoară lucrarea Sa de a lansa o nouă epocă printre ei. Pentru că sunt reprezentanți ai omenirii corupte, iar lucrarea lui Dumnezeu nu este fără selectivitate sau scop, lucrarea pe care El o desfășoară astăzi printre acești oameni este, de asemenea, lucrarea desfășurată în creație. Noe era parte din creație, la fel ca și descendenții lui. Oricine din lume cu trup și sânge este parte din creație. Lucrarea lui Dumnezeu este îndreptată asupra întregii creații; aceasta nu este realizată în funcție de faptul dacă cineva a fost blestemat după ce a fost creat. Lucrarea Sa de mântuire este îndreptată asupra întregii creații, nu asupra poporului ales, care nu a fost blestemat. De vreme ce Dumnezeu dorește să-Și realizeze lucrarea în creația Sa, El o va duce, cu siguranță, la îndeplinire cu succes; El va lucra printre acei oameni care sunt folositori pentru lucrarea Sa. Prin urmare, El dărâmă toate convențiile în lucrul printre oameni; la Dumnezeu, cuvintele „blestemat”, „mustrat” și „binecuvântat” sunt lipsite de sens! Poporul evreu este destul de bun și oamenii aleși ai Israelului nu sunt nici ei răi; sunt oameni de calibru bun și de omenie. Iahve Și-a lansat inițial lucrarea printre ei și Și-a realizat lucrarea inițială, dar ar fi lipsit de sens dacă El i-ar folosi ca destinatari ai lucrării Sale de cucerire acum. Deși și ei fac parte din creație și au multe aspecte pozitive, ar fi lipsit de sens să realizeze această etapă a lucrării printre ei. El nu ar putea să cucerească pe nimeni, nici nu ar putea să convingă toată creația. Aceasta este semnificația transferului lucrării Sale la acești oameni ai națiunii marelui balaur roșu. Cea mai profundă semnificație aici este în lansarea de către El a unei epoci, în dărâmarea de către El a tuturor regulilor și a tuturor concepțiilor umane și, de asemenea, în încheierea lucrării din întreaga Epocă a Harului. Dacă lucrarea Lui actuală s-ar desfășura printre israeliți, până când planul său de mântuire de șase mii de ani s-ar încheia, toți ar crede că Dumnezeu este numai Dumnezeul israeliților, că doar israeliții sunt poporul ales al lui Dumnezeu, că numai israeliții merită să moștenească binecuvântarea și promisiunea lui Dumnezeu. În timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu este întrupat printre națiunea neamurilor marelui balaur roșu; El a realizat lucrarea lui Dumnezeu ca Dumnezeu al întregii creații; El a terminat întreaga lucrare de mântuire și va încheia partea centrală a lucrării Sale în națiunea marelui balaur roșu. Miezul acestor trei etape ale lucrării este mântuirea omului – și anume, făcând întreaga creație să se închine Domnului creației. Prin urmare, fiecare etapă a acestei lucrări este foarte semnificativă; Dumnezeu categoric nu va face ceva fără semnificație sau valoare. Pe de o parte, această etapă a lucrării constă în lansarea unei epoci și în încheierea celor două epoci anterioare; pe de altă parte, constă în spulberarea tuturor concepțiilor umane și a tuturor căilor vechi de credință și de cunoaștere umană. Lucrarea celor două epoci anterioare a fost efectuată potrivit diferitelor concepții umane; totuși, această etapă elimină complet concepțiile omenești, prin aceasta cucerind complet umanitatea. Folosindu-Se de cucerirea descendenților Moabului și folosindu-Se de lucrarea realizată printre descendenții Moabului, Dumnezeu va cuceri toate ale umanității, din întregul univers. Aceasta este cea mai profundă semnificație a acestei etape din lucrarea Sa, fiind și cel mai valoros aspect al acestei etape a lucrării Sale. Chiar dacă acum știi că statutul tău este inferior și că ai puțină valoare, vei simți, totuși, că ai cunoscut cel mai îmbucurător lucru: ai moștenit o mare binecuvântare, ai obținut o mare promisiune, poți să completezi această lucrare măreață a lui Dumnezeu, poți vedea chipul adevărat al lui Dumnezeu, poți cunoaște firea inerentă a lui Dumnezeu și poți face voia lui Dumnezeu. Cele două etape anterioare ale lucrării lui Dumnezeu s-au desfășurat în Israel. Dacă această etapă a lucrării Sale, din timpul zilelor de pe urmă, s-ar realiza încă printre israeliți, nu numai că întreaga creație ar crede că numai israeliții au fost poporul ales al lui Dumnezeu, dar și întregul plan de gestionare al lui Dumnezeu nu și-ar atinge efectul dorit. În perioada în care cele două etape ale lucrării Lui s-au desfășurat în Israel, nu fusese niciodată realizată nicio lucrare nouă și nici una dintre lucrările de lansare ale epocii lui Dumnezeu nu fusese realizată în națiunile neamurilor. Această etapă a lucrării de lansare a epocii este mai întâi realizată în națiunile neamurilor și, în plus, este realizată mai întâi printre descendenții Moabului; acest lucru a lansat întreaga epocă. Dumnezeu a spulberat orice cunoștință conținută în concepțiile omenești și nu a mai permis ca vreuna dintre ele să continue să existe. În lucrarea Sa de cucerire, El a spulberat concepțiile umane, acele căi omenești învechite de cunoaștere, de mai demult. El permite oamenilor să vadă că la Dumnezeu nu există reguli, că nu este nimic vechi la Dumnezeu, că lucrarea pe care o face El este în întregime eliberată, în întregime liberă, că El are dreptate în tot ceea ce face. Tu trebuie să te supui pe deplin oricărei lucrări pe care o face El în creație. Orice lucrare pe care o face El este semnificativă și se face după voința și înțelepciunea Lui și nu potrivit alegerilor și concepțiilor omenești. El face acele lucruri care sunt benefice pentru lucrarea Lui; dacă ceva nu este benefic lucrării Sale, El nu va face acel lucru, indiferent cât de bun este! El lucrează și selectează destinatarul și locația pentru lucrarea Sa, în funcție de sensul și scopul lucrării Sale. El nu aderă la reguli trecute, nici nu urmează formule vechi; în schimb, El Își planifică lucrarea după semnificația lucrării; în cele din urmă El dorește să ajungă la adevăratul său efect și scopul ei anticipat. Dacă nu înțelegi aceste lucruri acum, această lucrare nu va avea nici un efect asupra ta.

Anterior:Diferența dintre lucrarea de slujire a Dumnezeului întrupat și datoria omului

Următorul:Ce atitudine ai față de cele treisprezece epistole

S-ar putea să vă placă și