Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Căsătoria: al patrulea moment critic

0

Pe măsură ce îmbătrânește și se maturizează, omul se îndepărtează de părinți și de mediul în care s-a născut și a crescut și, în schimb, începe să își caute o direcție în viață și să-și urmărească propriile scopuri în viață, diferite de cele ale părinților săi. În această perioadă, omul nu mai are nevoie de părinți, ci, mai degrabă de un partener cu care își poate petrece viața: un soț sau o soție, o persoană cu care soarta sa este strâns îngemănată. Astfel, primul eveniment major cu care se confruntă cineva după independență este căsătoria, cel de-al patrulea moment critic prin care trebuie să treacă o persoană.

1. O persoană nu are de ales în privința căsătoriei

Căsătoria este un eveniment cheie în viața oricărui om; este momentul în care o persoană începe cu adevărat să-și asume diferite responsabilități, începe treptat să îndeplinească diferite tipuri de misiuni. Oamenii nutresc numeroase iluzii cu privire la căsătorie înainte de a o trăi ei înșiși, și toate aceste iluzii sunt minunate. Femeile își imaginează că jumătatea lor va fi Făt-Frumos, iar bărbații își imaginează că se vor însura cu Alba ca Zăpada. Aceste fantezii demonstrează că fiecare persoană are anumite cerințe pentru căsătorie, propriile ei seturi de pretenții și standarde. Cu toate că în această epocă malefică oamenii sunt constant bombardați cu mesaje distorsionate despre căsătorie, care creează încă și mai multe cerințe suplimentare și dau oamenilor tot soiul de încărcături și atitudini ciudate, orice persoană care a trăit căsătoria știe că, indiferent de cum o înțelege cineva, indiferent de atitudinea pe care cineva o are față de ea, căsătoria nu este o chestiune de alegere individuală.

Cineva întâlnește mulți oameni de-a lungul vieții sale, dar nimeni nu știe cine îi va deveni partener de viață. Cu toate că fiecare are propriile sale idei și vederi personale în privința căsătoriei, nimeni nu poate prevedea cine îi va deveni, în cele din urmă, adevărata jumătate, iar ideile personale ale cuiva contează puțin. După ce cunoști o persoană pe care o placi, poți să încerci să o cucerești, dar dacă acea persoană este sau nu interesată de tine, dacă este sau nu în stare să-ți devină partener(ă), nu este decizia ta. Obiectul afecțiunii tale nu este în mod necesar persoana cu care vei putea să-ți împarți viața; și, între timp, cineva la care nu te-ai așteptat vreodată intră pe nesimțite în viața ta și îți devine partener(ă), devine cel mai important element în destinul tău, jumătatea ta, de care soarta ta este legată în mod inextricabil. Și astfel, deși sunt milioane de căsnicii în lume, fiecare dintre ele este diferită. Câte căsnicii sunt nesatisfăcătoare, câte sunt fericite, câte se întind de la est la vest și câte de la nord la sud, câte sunt potriviri perfecte, câte sunt la același nivel, câte sunt fericite și armonioase, câte sunt dureroase și pline de jale, câte sunt invidiate de alții, câte sunt greșit înțelese și condamnate, câte sunt pline de bucurie, câte sunt scăldate în lacrimi și produc disperare… În aceste nenumărate căsnicii, oamenii dezvăluie fidelitate și angajament pe viață față de căsătorie sau iubire, atașament și indisolubilitate, sau resemnare și neînțelegere, sau trădarea acesteia, chiar și ură. Indiferent dacă însăși căsătoria aduce fericire sau durere, misiunea fiecăruia în căsnicie este predestinată de către Creator și nu se va schimba; fiecare trebuie să o îndeplinească. Iar destinul individual din spatele fiecărei căsătorii este de neschimbat; a fost determinat cu mult timp în urmă de către Creator.

2. Căsătoria ia naștere din destinele a doi parteneri

Căsătoria este o răscruce importantă în viața cuiva. Este produsul sorții unei persoane, un element crucial; nu se bazează pe voința individuală sau preferința niciunei persoane și nu este influențată de vreun factor extern, ci este complet determinată de destinele celor două părți, de aranjamentele Creatorului și de predeterminările cu privire la soarta cuplului. La suprafață, scopul căsătoriei este acela de a perpetua rasa umană, dar, de fapt, căsătoria nu este decât un ritual prin care o persoană trece în procesul îndeplinirii misiunii sale. Rolurile pe care oamenii le joacă în căsnicie nu sunt doar acelea de a crește noua generație; sunt roluri variate pe care cineva și le asumă și misiuni pe care cineva trebuie să le îndeplinească în decursul menținerii unei căsnicii. Din moment ce nașterea unei persoane influențează schimbarea oamenilor, a evenimentelor și a lucrurilor din jurul acesteia, căsătoria sa le va afecta și ea în mod inevitabil și, mai mult, le va transforma în diferite feluri.

Când o persoană devine independentă, aceasta își începe propria călătorie în viață, ceea ce duce, pas cu pas, către oameni, evenimente și lucruri legate de căsnicia acelei persoane; și, în același timp cealaltă persoană care va alcătui acea căsnicie se apropie, pas cu pas, de aceiași oameni, evenimente și lucruri. Sub suveranitatea Creatorului, doi oameni fără legătură între ei, care împărtășesc un destin conex, ajung treptat la căsătorie și devin, în mod miraculos, o familie, „două lăcuste agățându-se de aceeași funie.” Așadar, când cineva face pasul căsătoriei, drumul său în viață îi va influența și afecta jumătatea și, la fel, drumul în viață al partenerului cuiva va influența și afecta destinul celuilalt. Cu alte cuvinte, destinele omenești sunt interconectate și nimeni nu-și poate împlini misiunea în viață sau juca rolul complet independent de ceilalți. Nașterea unei persoane afectează un imens sistem de relații, creșterea implică și ea un sistem complet de relații; și, în același mod, o căsnicie există și se menține, în mod inevitabil, într-o rețea vastă și complexă de conexiuni omenești, implicând fiecare membru și influențând soarta oricui face parte din ea. O căsătorie nu este produsul familiilor amânduror membrilor, al circumstanțelor în care au crescut aceștia, al aspectului lor fizic, al vârstei lor, al calităților, talentelor sau al altor factori; mai degrabă, ea apare dintr-o misiune comună și o soartă aflată în legătură. Aceasta este originea căsătoriei, un produs al destinului omenesc orchestrat și aranjat de către Creator.

din „Cuvântul Se arată în trup”